Page 71 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 71
■twass m.
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!
Toţi locuitorii satelor,cu mic cu mare-
ia strîngerea recoltei!
M 8 L & ? Jsa, W M W A W -KM. m/ «asLt«ST^ Strîngerea de pe cîmp nu se piardă din timpul — La porumb. Tu nu
S O f lA U S M U L a roadelor acestei toamne preţios al acestor zile. vii ? Camionul. Să vină
— Nu. Şi ce aşteptaţi ?
interlocuto
Afirmaţiile
— cca mai de seamă lu
rului nostru se confirmă.
—
crare agricolă a anului
Primarul,
vicepreşedintele
a intrat în plină desfăşu
camionul cooperativei
Din această scenă (ia
tarul adjunct cu probleme
care autorul acestor rin-
pe raza comunei Geoagiu.
AL COMITETULUI JUDEŢEAN- . rare în cele trei unităţi de biroului executiv şi secre duri a fost martori reies
de propagandă al comite
Să consemnăm cîteva as
UtUIOffPUTIffifTSJiU pecte din bătălia ce sc des tului comunal de partid cel puţin două aspecte.
sînt prezenţi zilnic în uni
făşoară în aceste zile pe
Primul : ziua de muncă
ogoarele comunei — cule tăţile agricole de care începe cam tîrziu. Al doi
se cu prilejul unui raic, răspund, prezenţa lor fiind lea : deşi nu se culege de
Anul XXXIV, nf. 7 731 SÎMBĂTÂ, 13 SEPTEMBRIE 1982 A pagini - 50 bani eficientă. parte de sal, oamenii sînt
REALIZĂRI Am întîlnit însă şi as duşi la lucru cu mijloace
CARE POT FI pecte care trebuie înlătu mecanizate, ceea ce în
îmbunătăţite rate, pentru ca activitatea seamnă consum dc com
ÎMI®, orientările şs indicaţie tovarăşylyS leolae Ceaoşescu, Notăm, mai iutii, opinie din campanie să fie şi mai bustibil. Ar mai fi şi ai
exprimată de Toan Văloan, rodnică. treilea : sînt încă mulţi
date gu prilejul vizitei de lucra în jodQţyi nostru — program vicepreşedinte U.l biroului oameni în Geoagiu care
e x e c u t i v ai consiliului CÎTEVA ANOMALII stau pe lingă casă. prin
ogrăzi şi în loc să mear
concret fie acţiune Tn foat® dom©nij§e de activitate popular : — La ce se lucrează as gă la cules sc ocupă de
— Socot câ, in general,
campania de toamnă sc tăzi ? — l-a in întrebat pe alte treburi — strinsui
desfăşoară bine. Spun asta loan Igna, preşedintele prunelor, de pildă.
Acţionăm cu hotărîre pentru economisirea bazîndu-mă pe faptul că C.A.P. Geoagiu.
la Geoagiu pînă în pre — Brigada condusă de KRîCA PĂZEŞTE...
zent s-au recoltat cartofii Stela Homorodean, la re CARTOFII
materialelor şi energiei de pe 14 ha, porumbul de coltarea cartofilor, cea C.A.P. Auref Vlaicu are
coordonată dc Ioan Sofro-
pe patru hectare, iar sfe
cla de zahăr de pe două ne, la culesul porumbului. de cules o mare suprafa
hectare. La Aurel Vlaicu — Vin cooperatorii Ia ţă eu porumb. în multe
„Trebuie să trecem cu toată hotărxrea la aplicarea măsurilor stabi s-au recoltat şase hec lucru ? tarlale cultura se poate
strîngo, dar lucrarea n-a
— Vin. Aş putea să-i e-
lite privind reducerea consumurilor materiale, de combustibil, de energie, tare cu cartofi şi 10 ha videnţiez pe Maria Moţa. fost declanşată deoarece
cu sfeclă de zahăr. La
pentru realizarea producţiei cu consumuri materiale cît mai mîci“. Cigmău recoltarea cartofi Maria Popa, Elena Drăgoi, mulţi oameni sînt ocupaţi
lor cunoaşte o continuă Ioan Murg, Elena Ştef. eu recoltarea cartofilor şi
NICOLAE CEAUSESCU intensificare, pînă acum Maria Crişan şi mulţi alţii a sfeclei dc zahăr. Nu toţi
eliberîndu-se două hectare care au participat la mun insă. Unii se cam vînturâ
şi jumătate. că zi de zi, de cînd am în prin sat. Chiar şi coi ce
La atelierul electrome un mult simţ gospodăresc pompe şi multe altele. O — Care este locui ce-l ceput campania do toam sc duc la cîmp pierd mul
canic al minei Certej lu — tocmai ceea ce urmă placă de presiune, de e- ocupă consiliul popular în nă. tă vreme. Camionul coo
crează un colectiv mic, rim să dezvoltăm la oa xemplu, costă 327 lei, noi campania agricolă de Era ora 9, soarele se săl perativei este utilizat, fi
dar deosebit de receptiv meni. Magazia de materia recuperînd în opt luni 16 toamnă ? tase binişor pe cerul lim resc, la transportul sfeclei
la sarcinile majore stabi le nu este solicitată ori asemenea plăci, o rolă de — Sprijinim efectiv or pede. în staţia de autobuz de zahăr la Orâştie, trac
lite de partid pentru eta cum şi orieînd. bandă costă 437 lei, iar ganizarea cît mai bună a din centrul satului cîteva toarele sînt ocupate la a-
pa actuală a dezvoltării Printr-o insistenţă mai noi am recuperat pînă a- lucrărilor pe ogoare, aju femei stăteau la taclale.
economico-sociale a pa îndelungată din partea or cum 80 de bucăţi. Valoa tăm la mobilizarea oame Una, ce trecu pe lingă ele, TRAIAN BONDOR
triei. Una dintre aceste ganizaţiei de partid am rea totală a recuperărilor nilor şi la coordonarea le întrebă ;
sarcini este reducerea creat chiar obişnuinţa oa şi recondiţionărilor reali muncii în aşa fel ineîţ să — Da’ încotro ? (Continuare in pag o 3-al
continuă a consumurilor menilor de a recupera tot zate de la începutul anu
de materiale şi energie. ce maţ poate fi folosit; lui se ridică la aproape
Abordăm această pre din piese vechi facem 400 000 lei.
ocupare împreună cu to piese utile, trainice, une Vreau să rnai spun că
varăşul Ioan Cătană, se ori chiar mai bune decît paralel cu recupera rea-re-
cretarul adjunct cu pro cele venite din fabrică. condiţionarea avem în ve
blemele organizatorice al Nu trebuie să ve. surprin dere şi activitatea de asi
biroului organizaţiei de dă. La urma urmei noi milare de şuruburi, axe do
partid. ştim mai bine la ce soli pompe, diferite bucşe şi
— Ce forme au acţiu citări este supusă o pie multe altele. Avem chiar
nile întreprinse în aceas să, o rolă, un ax şi le rezerve din asemenea pie
tă direcţie de organizaţia confecţionăm sau le re se.
de bază, tovarăşe secretar condiţionăm şi le tratăm — Economisirea are în
adjunct.? termic în raport cu aces vedere, tovarăşe secretar
— Aproape că nu avem te solicitări ; multe aseme adjunct, şl modul în care
adunări generale în care nea detalii nu se au în sînt folosite maşinile şi
problemele economisirii vedere în fabrica produ instalaţiile. Ce ne puteţi
să nu revină, într-un fel cătoare. spune despre această latu
sau altul, în discuţie. Mi — Ce recuperaţi şt re ră ?
se pare firesc să fie aşa, condiţionaţi mai frecvent ? — Aşa este. în cîteva a-
de vreme ce noi nu sîn- — Numărul pieselor este dunări de partid am dez
tem atelier de producţie în creştere. Am început cu bătut şi această problemă,
propriu-zisă, ci de întreţi ani în urmă cu cîteva şi la Intervale mai mari, de
neri şi reparaţii. Acest fel am ajuns la cîteva zeci : sigur. Am făcut chiar de-
de activitate trăieşte în plăci de presiune pentru
mare măsură din recupe ooncasoare la uzina de CORNEL ARMEANU
C.S. Hunedoara, laminorul bluming 1000 mm. Aspect de la masa de recepţie a blu
rări şi rccondiţionSri, iar preparare, role de benzi, murilor. Foto: VIRGIL ONOIU
asemenea preocupări cei- axe de pompe, capace de {Continuare în pag. o 3-a)
Adunări festive oonseorele Zilei metalurgistului
Ieri, la Hunedoara şi Că- metal de înaltă calitate, în începutul anului s-au asimi ne cocsificabil, o importan
lan - cele două centre side dezvoltarea bazei de materii lat noi mărci de oţeluri, ca tă cantitate de cărămizi şi
rurgice reprezentative ale ju prime naţionale. litativ superioare, destinate feroaliaje.
deţului - au avut loc adu In acest cadru solemn, producţiei de echipamente Consiliul oamenilor muncii
nări festive consacrate Zilei cele două mari colective au energetice, termonucleare, şi comitetul sindicatului au
metalurgistului, la care au făcut bilanţul eforturilor de chimice şi aerospaţiale, noi iniţiat, de asemenea, acţiuni
participat cocsari şi aglome- puse în acest an în creşte sortimente de laminate pen care să asigure creşterea
ratorişti, Jurnalişti, oţelari şi rea producţiei de cocs şi a- tru industria navală şi de continuă a calităţii vieţii oa
laminatori, muncitori, ingi glomerat, fontă, oţel şi la rulmenţi, pentru ţevi inoxida menilor muncii. Retribuţia
neri, tehnicieni, lucrători din minate. Cu deplină mîndrie bile, siderurgiştii hunedoreni medie în combinat a crescut
cercetare, proiectare şi ingi patriotică, colectivul hune- aducînd astfel o importantă cu 152 lei faţă de perioada
nerie tehnologică. dorean — „Erou al Muncii contribuţie la reducerea im- corespunzătoare a anului
l.a adunări au participat trecut, au fost date în fo
membri ai Biroului Comite losinţă 400 apartamente noi,
tului judeţean de partid şi ai ia Hunedoara şi Căian a fost extinsă reţeaua canti
Comitetului executiv al Con nelor, creşelor şi grădiniţe
siliului popular judeţean, ac lor, a serviciilor sociale.
tivişti ai comitetelor munici Socialiste” - a raportat că portului. Prin aplicarea în
pal şi orăşenesc de partid de la începutul anului a producţie a 14 inven * intr-o atmosferă de puter
Hunedoara şi Căian, care produs suplimentar sarcinilor ţii şi inovaţii — creaţie nic entuziasm, participan
au adresat celor două co de plan 10 950 tone cocs proprie, originală — colecti ţii la adunarea festivă
lective calde felicitări cu pri metalurgic, 33 500 tone aglo vul combinatului va realiza de la Hunedoara au adop
lejul Zilei metalurgistului, u- merat feros, 950 tone maşini în acest an o economie ce tat textul unei telegrame a-
rîndu-le noi succese în mun şi utilaje metalurgice. Prin se ridică la circa 10 milioa dresate secretarului genera!
că, satisfacţii depline în în măsurile de perfecţionare a ne lei. în tînărul combinat al partidului, tovarăşului
deplinirea sarcinilor econo tehnologiilor de lucru, creş din Căian s-au produs su Nicolae Ceauşescu, în care
mico-sociale, terea indicilor de utilizare a plimentar peste 1 500 tone u- siderurgiştii se angajează să
Avînd loc la scurtă vreme agregatelor şi a productivi tilaje tehnologice pentru me depună eforturi stăruitoare,
după vizita de lucru a se tăţii muncii, siderurgiştii hu talurgie şi fontă cenuşie la să-şi pună întreaga capaci
cretarului general al parti nedoreni au realizat o eco export în valoare de două tate şi pricepere în slujba
dului, tovarăşul Nicolae nomie de 5 lei la 1000 lei milioane lei. înfăptuirii neabătute a sarci
Ceauşescu, în judeţul, nostru, producţie marfă, ceea ce re in acelaşi timp, acţionînd nilor economico-sociale în
adunările festive au fost. pu prezintă pînă în prezent un in spiritul hotărîrilor de credinţate de partid, spori
ternic însufleţite de orientă volum de 38 milioane lei, partid, siderurgiştii hunedo rii continue a ponderii oţe
rile, sarcinile şi îndemnurile planul la beneficii fiind de reni acordă o atenţie spori lurilor de calitate superioa
date acestor mari detaşa păşit cu 16,7 milioane lei, tă bunel gospodăriri a ma ră, aliate şi înalt aliate, ne
Atelierul mecanic al minei Biţrza. Strungarul Gheorghe mente muncitoreşti, încredin- iar la export sarcinile au fost teriilor prime şi materialelor, cesare afirmării mai puter
Oprişar. rb-năşeşte în fiecare lunii sarcinile de pian eu ţîndu-le răspunde*! sporite depăşite cu 150 milioane lei.
8—10 îa sută. economisîndu-se pe această nice a metalului românesc
în creşterea producţiei de în intervalul trecut ofe fa cala 12 000 tone de cărbu pe piaţa mondială,