Page 73 - Drumul_socialismului_1982_09

MBĂTĂ, 18 SEPTEMBRIE 1982 pag. 3

igrgesgtaa Cămări aprovizionate, dar şi unei© care
TmEsag
aşteaptă... contractele cu C.L.F.
irtc a ’pa-
vcchi şi
mijlociu Pieţele agroalimentare, întilnim peste tot — în La cantina Întreprinde­ portul cartofilor de la
„O cursă marile hale, centrele de. depozite şi la fermă — rii de lianţi Chişcădaga se C.A.P. Sîntandrci — ne
tincoşi" legunac-fructe sînt încărca­ febra pregătirilor pentru pregătesc în medie 200 spune Vasile Nichifor, şe­
le sâptă- „REZERVAŢIA DE ZIMBRI"
te de bogăţiile toamnei; sezonul rece. Spaţiile de mese zilnic. Puţin faţă de ful serviciului aprovizio­
grădinile dăruiesc în con­ depozitare, silozurile, bu­ alte cantine, cum sînt ce­ na rc. „Rezervaţia ele zimbri", invadată de aerul ţarinilor,
'olitelinica tinuare, cit timp vor fi a- toaiele (unele pline deja) le la care ne-am referit — Cum staţi cu conser­ cartea aceasta de versuri de de rîuri şi dealuri, tic ca o
tul stu- mărimea unui roman, con­ arşiţă de pe creasta verii sau
coperite de vreji, roadele au fost igienizate din vre­ mai sus. Şi aici este în toi varea legumelor, verdeţu­ ţine cîteva sute de poeme ca un tăiş de ger. Cele şapte
olitică pămîntului lucrat cu hăr­ me. Boxele ce adăpostesc aprovizionarea cu legume rilor, a zarzavaturilor ? superbe, tainice şi expresi­ capitole sint aşezate intr-o
nicie. Este vremea să fie porcii sînt curate. şi zarzavaturi pentru a- — Pentru iarnă am în­ ve, curate şi înălţătoare, tu­ ordine bine aleasă, parcă ar
multoase şi dramatice, pline fi zilele unei săptămîni fer­
umplute rafturile cămări­ într-unul din depozitele tunci cind grădinile vor cheiat contracte de aprovi­ de viaţă, de istorie şi iu­
tile, fluente, viguroase, pli­
sinstirc — lor, pivniţele cu tot ceea fermei patru muncitoare, fi pustii. „Avem aşezaţi în zionare cu C.L.F. Hune­ bire, de lumină, aşa cum e ne de viaţă, de prospeţime,
;tic ce stă la baza preparării printre care Maria Stoica bidoane 2000 kg castraveţi, doara. statura şi dimensiunea pa­ de dramatism uneori. Fru­
:dia în anotimpul rece a unor — N-ar fi mai. economi­ triei. A patriei despre care moasă, ca o linie de zbor
„Lumini poetul Adrian Păunescu a unei rîndunele, din care
- episodul meniuri bogate, consisten­ cos să le conservaţi eu scrie cu o inepuizabilă dra­ emană un crez şi o viziune
te, variate. PRIN CANTINE Şl SPAŢII DE DEPOZITARE forţe proprii ? goste, cu răspunderea şi se­ statornică este poezia „O
i simbătă în ce stadiu se află a- — Lipsa de butoaie ne ninătatea gîndului. Ce este rindunică-n iarnă" din care
acol de şi ce insearnnă patria pen­ redăm: „O rîndunică sint,
moristice, provizionarea de toamnă- împiedică. Anul viitor vom tru poet ? Răspunsul l-a in iarna mare/Aripile mi-au
regraficc iarnă la Grupul de canti- şi Elena Şerban, aşezau în 1000 kg dovlecei în sara­ procura butoaie din plas­ dat intr-un recent interviu ars, gitleju-i sec/Asupru pă-
ne-restaurant al C.S. Hu­ butoaie ardeii graşi pen­ mură, 500 kg conopidă, tic. publicat in revista „Lucea­ sărimii e înec/Şi soarta lor
nedoara ? La această în­ tru umplut. Din cantitatea ardei iute, ardei gras, fa­ fărul" din care reprodu­ m-alingc şi mă doare/Dar
trebare ne-a răspuns ad­ de 5 000 kilograme se în- sole verde. Acum fierbem * cem : „Pentru mine insă eu, acesta, sînt acela care/
patria nu este o temă. Pa­
ministratorul şef, Andrei silozaseră 330 kilograme, roşiile pentru bulion" — Cei care au înţeles ce­ tria e o problemă. Eu vă Sini rîndunică, insă n-am
să plec", in poemul „Fiul
Zuckerberger : urmînd ca diferenţa să fie ne spune Florica Vlad, rinţa autoaprovizionării au mărturisesc că .sint bolnav ingenunchlat" întilnim a-
— Avem pînă în pre­ conservată pe parcurs. prezentîndu-ne spaţiile că­ început deja să-şi umple de ţara mea. Aşa incit nu ceeaşi sinceritate, dragoste
pot privi problema patriei
zent sortată şi însilozată o Reflecţînd la faptul că mărilor, boxele beciurilor. cămările iernii. Alţii sînt ca o problemă oarecare... sfintâ pentru patrie şi popor,
de care se vede legat: „A-
: (i,00 Ra- cantitate de 25 tone ceapă, în cele două cantine-res- Aflăm că lucrătoarele de abia în stadiul igienizării Problema patriei este o ceasta, a mea, poreclită iu-
îineţii; 6,30 conservate 3 tone pastă de taurant se pregăteşte zil­ aici rămîn în această pe­ spaţiilor. Cum să înţele­ problemă cardinală. Dacă bire/Nici n-are nobleţe, e-un
în agri- usturoi, 23 tone castraveţi, nic masa pentru, în medie, rioadă peste orele de pro­ gem astfel de diferenţe 7 nu ne doare problema pa­ pumn de pămint/Un fel de
diojurnal ; triei sintern nişte nevred­ fixare, un fel de delir e/
■ csei ; 8,10 2 500 kg ardei iute. Este în 14 000 de oameni, găsim gram în zilele cînd este După cum am constatat, nici... Realmente problema Fetiş absolut intr-un fagure
poeziei patriotice, a poeziei
lor; 9,00 curs conservarea ardeiului că preocupările, munca de­ nevoie, că 70 la sută din nu neapărat numărul me­ politice este o problemă de sfiiţi". Poemele „Clopot la 1
; 9,05 Au- gras.Din propria noastră pusă pentru asigurarea a cantitatea de legume ce selor pregătite în bucătă­ fiecare zi a celui care vă Sinul mamei", „Portret dc
00 Buletin rană", „Imposibilul pian",
■ vista grădină ne vom asigura tot ceea ce este necesar — s-a conservat pînă acum a rii dictează simţul de buni vorbeşte". Iată starea şl ne­ „Dor dc fata mea", „Rugă
Orchestre 20 tone cartofi, iar zarza­ cantitativ şi calitativ — în fost asigurată din propria gospodari, deşi acesta e un liniştea poetului, atitudinea pentru părinţi", „Vis cu
Iară; 11,00 vaturi de pe o suprafaţă prepararea meniurilor sînt grădină, în suprafaţă de argument forte în activi­ sa adevărată pentru poezie, grîu", „Ciobanii", „Renaşte­
pentru limba română, pen­
; 11,0*5 Un de două hectare. Am con­ fireşti. Dar sînt şi rodul 3 ha. tatea de conservare şi în- tru epocă. întrevedem do­ rea cailor" „Roata", „Va
ghiozdan ; mai fi vreun loc ?", „Goga
12.00 Bu- servat şi verdeaţă — mă­ unei îndeletniciri ce pre­ în ti rziaţi cu pregătirile silozare. 1 400 de mese rinţa sa de a merge la iz­ şi Oltul", „De cind nu l-aţi
12,05 Atlas rar şi pătrunjel, urmînd supune chibzuinţă, organi­ depozitelor şi silozurilor, pregătite zilnic în canti­ vorul vieţii, al patriei, la is­ văzut pe Eminescu", „Dor
in comoa- să conservăm ţelina. Vom zare, bună gospodărire — cit şi cu aprovizionarea nele I.C.S.H. nu e puţin. toria ei, la prezentul şi, de dc Eminescu", „Dor dc
2,45 Avan- ce nu, la viitorul aflat la Cluj", „Rezervaţia de zim­
loc de cinste in privirea
•TV.; 13,00 desface prin bufetele din atribute cu care oameni sînt cei care răspund de Şi, dacă se arc în vedere bri" şi cîte oare, cile poeme
15,00 Meri- incinta combinatului 20 ca Nicolae Biro, Constan­ bunul mers al cantinelor şi calitatea, este inadmisi­ poetului. Adrian Păunescu încă din această carte nu
Buletin de tone castraveţi cornişor tin Ciciu, Veronica Mora- I.C.S. Hunedoara. bil ca aprovizionarea pen­ este omul care cunoaşte şi trezesc in inima cititorului
ncert de simte fericirea şi durerea, sentimentul de fericire, de
>,30 Tineri proaspeţi din serele com­ ru, Elisabeta Rotaru, Ma­ — Am igienizat poduri­ tru iarnă să fie bazată glia şi obiceiurile, părinţii miracol, de întrebare, de re­
zică popu- binatului. Carnea de porc ria Briciu — ce au răs­ le pentru păstrarea cepei numai pe contractele cu şi copiii. In toate consumă cunoaştere şi situare a poe­
o mare dragoste. Nu-i sint
neridianelc ne-o asigurăm în totalita­ punderi mari în cadrul şi acum se spoieşte silozul centrul de legume-fructe. străine nici erorile veacu­ tului intre aceia care au
Orele se- te din propria gospodărie grupului de cantine — se mare pentru depozitarea lui. dezordinea şi răutatea. drum deschis spre vîrful pi­
irnal; 20,10 E. cum s-ar spune, o bate­ ramidei poeziei contempora­
şlagărelor ; anexă. pot mîndri. cartofilor. începem trans­ F.. SÎNA rie încărcată la voltajul pu­ ne ? Un cuvînt frumos, de
; 22,30 In- terii şl cinstei neamului, a admiraţie şi pentru desene­
23.00 Bu- coloanei demnităţii si drep­ le realizate de fiica poetu­
0,05—6,00 tăţii. Poemele sint tie ca o lui. Ioana Păunescu.
il nocturn.
E c o n o m i s i r e a rrscate?âa!i@!!©r floare rară, fie ea o inimă
de ţăran uimită şi liniştită. M1RON TIC I)
si energiei
PROVOCAREA DRAGONULUI
3!2EÎBi5i3 (Urmare din pag. t) folosirea cit mai gospodă­ Ne suriei iarăşi ochii al­ tă, iar spectatorului . mai-
rească a utilajelor. La baştri şi inocenţi ai lui Ni- rmii că i se spune deschis
monstraţii prin calcule în maşinile unelte, de exem­ cholas Hammoncl, „Omul ce anume va primi pentru
careu dra- păianjen” care a revenit a- banii iui.
aterizează faţa comuniştilor, a între­ plu, indicele planificat
.-ia); Mi- gului colectiv, prin care este depăşit cu aproape 10 cum in „Provocarea clrago- Dar să precizăm: „Provo­
carea dragonului" face par­
iax (Arta); am arătat cum se pot rea­ la sută. nului“. Nu vom truda ac­ te din categoria filmelor ca­
ţiunea filmului bine ticlui­
Inarm.Tt şi tă ele Lioncl E. Siegcl, sce­ re nu pot fi luate... în serios,
(HacC -); liza economii pe calea — Aveţi, probabil, şi
naristul, acţiune dirijată de işi mai poate el flutura să­
tru Sini creşterii indicelui de uti­ oameni care se detaşează regizorul Don McDougall şi biile estetice cind copii de
tul); De la lizare a diverselor insta­ printr-o activitate con­ fragedă ţin teorii
na şi hoţul pusă in aplicare de Ro- virstă asincronul dintre
despre
bert F. Simon, Chip Fields,
PETRO- laţii. Am arătat, de pildă, ştiincioasă. Ellen Bry, Rosalind Chao, contingente ? In ultimă in­
potriva lui că o moară de măcinat — Sigur că da. Lăcătu­
>5; Tranda- încărcată la jumătate sau şul Constantin Florea, Ni­ Haggan Bsggs, Richard Erd- stanţă, mai e vară încă. La
Voicmbrie); man, John Milford şi Ben- ce bub pe căldurile astea
să ne înghesuim în sala de
a are mul- trei sferturi din capacita­ colae Cîmpeanu, şeful e- son Fong, adică pe acea
: 1-11 (Cul- te consumă aproape tot chipei de întreţinere a u- garnitură a doua de la spectacole ? Pentru că Don
McDougall nu e un Fellini !
Hollywood, pc care se poa­
; Ostaticii atîta energie electrică cit tilajelor miniere, care este
,ta (Lucea- consumă cînd este încăr­ şi preşedintele comitetu­ te bizui cu încredere orice Să-l vedem doar pe Nicho-
regizor pornit să toarne un las Hammond cel eu ochii
; învingă- basm ştiinţilico-fantastic, o albaştri 1 ! Altminteri, guri­
; AN1NOA- cată la capacitatea nomi­ lui O.D.U.S. din atelier, povestioară agreabilă. Toa­ le rele spun că de fapt are
-te Lncct nală. Adică, consumul se Horia Cazan, secretarul te condiţiile succesului de ochi căprui şi poartă len­
UKICANI : raportează la volumul organizaţiei de bază, Ni­
Retezatul) ; colae Simon, de la bobi- public sint respectate, ăşa- tile de contact albastre...
dar ; convenţia spectacolu­
fantastici producţiei. Asemenea de­ lui nu este cu nimic ştirbi- AL COVACI
ORAŞTIE : monstraţii s-au dovedit naj, Ioan Cicoi, Mihai
tru Singa- convingătoare, atenţia oa­ Cîmpeanu, Valentin Su­ Cei patru internaţionali hunedoreni remarcaţi şi în
Şcoala cu- menilor sporind pentru san şi mulţi alţii. meciul de la Graz, din „Cupa U.E.F.A.“: Andone, Gabor,
(Flacăra) ; Rodnic, Klein. Foto: T. LUCA
Capitolul al
3 cultură); © Ultimul „pescuit”.
n Luchian Local nou, năravuri vestii Nu se ştie dacă o mai fi
lZI ; Călă- CAMPANIA AGRICOLĂ făcut-o şi de cîte ori, îna­
; CALAN : o paraşută şi în local „a-
isa de cul- Vineri, 17 septembrie intea dimineţii zilei de 5
i : Kramer DE TOAMNĂ a.c., ora 12. Clienţi ano­ die“ un curent de toată septembrie. Paulin- Lăpă-
(Mureşul); nimi la noul şi modernul frumuseţea, pe un fond dătoni s-a dus în acea di­
1 al doilea restaurant „Mureşul" din sonor, total dezagreabil,
(Urmare in pag. 1) — Nu face faţă maşina Ilia. Ciorbele nu sînt încă datorită bîlciului din ju­ o Furt calificat din au­ mineaţă să pescuiască în
de recoltat. rul plitelor cu mîncarc. Pe tomobil. Gheorghe Sze- Strei, lingă balastiera
rat. Astfel că transportul Pentru a-i argumenta a- terminate (!), iar din spu­ draperia celui de-al doilea kely şi Ioan Bordan, din Subcetate. Dar nu ca oa­
cartofilor a rămas în sar­ firmaţia, de Ioan Frăţilă sele ospătarului deducem Hunedoara, indivizi fără menii, ci prin electrocu­
cina atelajelor cooperati­ s-au apropiat două femei că ar fi mai multe feluri salon tronează falnic a- vreo ocupaţie utilă, au ta rea peştilor. A fost, din
vei. Acestea sînt însă pu­ şi l-au întrebat: „Cit mai doi, „dar cel mai sigur nunţul „Rezervat", ce nu spart în noaptea de 4 spre păcate, ultimul său pes­
împiedică pe cîţiva clienţi
este cîrnaţul cu varză".
ţine şi nu fac faţă, aşa că trebuie să stăm după ma­ 5 septembrie, la Cinclş, cuit
agerii din oamenii, în loc să meargă şină, tovarăşe inginer, că Fie, vom servi cîrnaţul cu „mai aleşi", să se instale­ autoturismul unui cetă­
1982 : varză, care soseşte tocmai ze acolo, iar pe ospătar să ţean din judeţul Arad, © Puşi pe procopseală.
, 46, 45, 89, la recoltat sfeclă sau po­ aşteptăm de mult?". „Ime­ după 25 de minute, timp in se precipite spre ei cu
rumb, stau de pază la diat", le răspunde ingine­ sustrăgînd mai multe o- Maria Ardeleanu, gestio­
86, 88, 49, cartofi. în sat ar fi vreo rul Frăţilă şi cele două care la alte mese încep să toate cele trebuincioase. biecte. Sînt cercetaţi pen­ nară la magazinul „A-
1, 56. femei se îndepărtează se servească ciorbe abu- Ce fel de rezervări, în pli­ tru aceste fapte împreună grocoop" din cartierul Da-
mii: 919 200 5—6 căruţe particulare, rinde şi mai multe „feluri nă zi 7 Cine a permis ca cia-Deva, ajutată de con­
dar conducerea C.A.P. nu bombănind nemulţumite salonul al doilea să fie cu minorul Gheorghe I-Io-
i-a... invitat pe proprieta­ de răspuns. Apoi către doi". Mult-aşteptatul cîr- transformat în separeu 7 ropciuc, pe care Hau tîrît tabilul Traian Jurca,
rii acestora să vină cu a- noi : naţ a sosit în stare rece şi Complexul „Mureşul" a cu ei în această aventura tot de la „Agrocoop",
telajele la lucru, fiindu-i — Am mai avea un uti­ a fost nevoie de returna- costat milioane, iar pentru periculoasă. eu ocazia diminuării
teamă să nu se sustragă laj de scos cartofi, dar e rca lui pentru reîncălzire. prin act normativ a
BBBBBBM în varza călită se afla o darea lui in folosinţă s-au
din recoltă. Oare nu s-ar .defect. depus eforturi cu totul o Căuta locuri mai dos­ preţurilor la vinete au
bil pentru putea rezolva într-un fel — Nu s-a reparat pînă mîndreţe de beţişor, mai nice. Ştia el de ce. A fost falsificat realitatea stocu­
ibrie 1982 : oarecare — nu e mare lu­ acum ? lung dedt o ţigară „Sna- deosebite. El trebuie să depistat în noaptea de 3 lui de vinete din maga­
iţine fru- gov“. fie o unitate reprezentati­ spre 4 septembrie tocmai zie, fals care trebuia să le
1 mai mult cru — problema ? — Nu. vă a cooperaţiei de pro­
va sufla JUSTIFICĂRI, •— Cînd se va repara ? Clienţii din salon, puţini ducţie, achiziţii şi desface­ în Sălciva, comuna Zam, aducă un venit personal
urile maxi- — Acum se lucrează... la număr, au fost nevoiţi avînd asupra lui o bici­ ilicit de 2 337 lei. Dintr-un
-inse intre JUSTIFICĂRI... — Şi cînd va veni la să asculte vacarmul ce ve­ rea mărfurilor. Personalul cletă, mai multe obiecte condei ! Peste două zile,
iar cele mi- acestui restaurant şi-a a-
,i 12 grade, Ioan Frăţilă, inginerul cîmp ? nea dinspre bucătărie, dus, însă, din vechile de îmbrăcăminte, ţigări şi ca şi cum n-ar fi fost de
iminenţa, şef al C.A.P. Cigmău, cu — Nu ştiu. Cred că azi. unde o tovarăşă ameninţa bani, toate provenite din ajuns una, gestionara a
me frumoa- economia de vorbo cc-1 ca­ La recoltatul cartofilor că va sparge vasele ce-i locuri, o scamă de proaste spargeri. Se numeşte E- mai fost depistată şi cu
'ariabil. năravuri, care trebuie mil Vîrvoroa, are 26 de mărfuri dosite. La fel a
oarele trei racterizează, ne spune : lucrau vreo 30 de oameni fuseseră date, probabil, curmate din rădăcină, în
umoasă, cu — Am recoltat pînă a- — printre care Anisia pentru spălat. A făcut şi primul rind de către şeful ani, e recidivist şl are fost depistată gestionara
mal mult cutn un hectar cu cartofi. Moga, Aurelia Miclea, Sa­ o mică demonstraţie care domiciliul în Jina, ju­ magazinului „Azur" din
ra. sufla în Azi mai recoltăm încă bin Ilieş, Aurelia Todea ne-a asurzit. Un client de unitate şi conducerea deţul Sibiu. A fost mutat Deva. Pusese deoparte...
emperaturi- cooperativei din Ilia. Nu­
fi cuprinse unul şi ceva. şi Aurelia Ilieş, preşedin­ de la o masă, s-a dus mai astfel se va putea o- pentru cîtva timp la o 800 calupuri săpun de
ide. iar cele — Nu e puţin un hec­ ta cooperativei. Ar fi pu­ singur la bucătărie, de feri o carte de vizită ono­ altă adresă. rufe.
3 şl 20 grn- tar pe zi ? tut să fie mai mulţi, dar unde s-a întors cu o far­
dimineaţa. rabilă numeroşilor turişti Rubrică realizată cu sp ijinul
î serviciu : — Este. o singură maşină nu poa­ furie cu pîine. Draperia ce anonimi ce poposesc aici. Inspectoratului judeţean de infern^
). — Care e cauza ritmu­ te face faţă, iar cealaltă maschează uşa bucătăriei
lui scăzut de lucru ? se repară, se repară... stă tot timpul umflată ca T. ISTRATE