Page 74 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 74
pag. i DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 731 ® SÎMBĂTA, 18 SEPTEMBRIE 1982
ÎNTREPRINDEREA CHIMICĂ SINTEZA DIN
O R A D E A
■Stan Soare, referindu-se prin iniţierea unor măsuri
încheierea vizitei primului ministru la rolul parlamentelor în concrete privind reduce Reeşapeazâ anvelope pentru autoturisme
realizarea idealurilor de rea cheltuielilor militare,
român în R.S. Cehoslovacă pace şi cooperare între menţinerea la un nivel cit proprietate particulară care corespund urmă
toate popoarele, a reliefat mai scăzut a bugetelor a- toarelor dimensiuni şi tipuri de maşini :
PRAG A 17 (Agerpres). Republicii Socialiste Româ imperativul unor acţiuni fectate înarmărilor, spri
— Vineri dimineaţă a a- nia si preşedintelui Guver hotărîte pentru înfăptuirea jinirea marilor mişcări
vut loc la Palatul Hrzan, nului Republicii Socialiste unor măsuri reale care să pentru pace şi dezarmare. Tip maşină Dimensiuni anvelope Preţ legal
ultima rundă de convor Cehoslovace". Reprezentantul român a
biri dintre tovarăşul Con ducă la oprirea cursei evidenţiat bogata activita DACIA 1100 (145 x 15) 195 lei
stantin Dăscălesc.u, prim- înarmărilor şi trecerea la te desfăşurată de Marea
ministru al Guvernului Re Vineri după-amiază s-a dezarmare, cu prioritate Adunare Naţională în do DACIA 1 300 (155 x 13) 190 Iei
publicii Socialiste Româ înapoiat în Capitală tova la dezarmarea nucleară, meniul relaţiilor externe. (5,00 x 13)
nia, şi Lubomir Strougal, răşul Constantin Dăscăles
preşedinte al Guvernului cu, prim-ministru al Gu Dezbateri în Comitetul de MOSKVICI (105 x 13) 220 Ici
Republicii Socialiste Ce vernului Republicii Socia (5,90 x 13)
hoslovace. liste România, care la in
La încheierea convorbi vitaţia preşedintelui Gu Dezarmare de Ia Geneva (G,00 x 13)
rilor, tovarăşul Constantin vernului Republicii Socia crearea, pe lingă Comite SKODA (155 x 14) 205 iei
Dăscălescu şi Lubomir liste Cehoslovace, tovară GENEVA 17 (Agerpres). tul de Dezarmare, a unui
Strougal au semnat „Pro şul Lubomir Strougal, a e- — Comitetul de Dezarmare trabant (145 x 13) 190 lei
tocolul intîlnirii primului fectuat o vizită oficială de de ia Geneva a abordat în organism ad-hoc al oame (5,20 x 13)
ministru al Guvernului prietenie în această ţară. această perioadă problema nilor de ştiinţă, care să
interzicerii noilor arme aibă ca principală misiu Pentru reeşapare anvelopele se predau la
întrunirea Consiliului de Securitate de distrugere în masă şi ne examinarea aspectelor — Punctul de recepţie — din cadrul maga
ştiinţifice şi tehnice ale
sistemelor
de
asemenea
al O.N.U. în legătură cu înaintarea arme. Intervenind în dez problemelor ce fac obiec zinului de prezentare şt desfacere al I. C.
bateri, reprezentantul ţării
tul negocierilor de la Ge
noastre, Todor Meleşcanu,
israelîană în vestul Beirutului a cerut ca propunerile con neva şi să formuleze în a- SINTEZA din Oradea, str. N. Ganea, nr. î
(lingă podul Decebal).
cest scop sugestii şi idei
NAŢIUNILE UNITE 17 păcii în Liban. crete ale Comitetului na concrete de acţiune.
(Agerpres). — Consiliul de Reprezentantul perma ţional român „Oamenii dc Propunerile avansate de
Securitate al O.N.U. s-a nent al Iordaniei, Hazem ştiinţă şi pacea" — pre ţara noastră au fost inclu
întrunit, joi seara, în şe Nuseibeh, a arătat că prin zentate sub forma unui se în raportul pe care
document oficial de dele
dinţă publică, pentru a e- noile sale acţiuni agresi Comitetul de Dezarmare
xamina plîngerea Libanu ve, Israelul urmăreşte des gaţia română — să con îl va prezenta sesiunii A-
stituie baza unei decizii a
lui în legătură cu înain tabilizarea situaţiei din comitetului. Această deci dunării Generale a O.N.U.
tarea forţelor militare is- Liban şi a cerut ca mem zie ar urma să consacre din toamna acestui an.
racliene în sectorul vestic brii Consiliului să adopte
al Beirutului — informea măsuri care să determine
ză agenţiile internaţionale retragerea forţelor israe- Diplomă de onoare pavilionului 5
de presă. licne de pe teritoriul Liba
Reprezentantul perma nului. românesc Ia Tîrgul internaţional
nent al Libanului la în discursul său, repre
O.N.U., Gbassan Tueni, a zentantul U.R.S.S., R. S. de la Lausanne
cerut Consiliului de Secu Ovinnikov, a apreciat că
ritate să obţină revenirea acţiunile agresive alo Is BERNA 17 (Agerpres). ministrul Leon Sehlumpf,
imediată a forţelor israe- raelului în sectorul vestic — La Tîrgul internaţional în numele preşedintelui
liene din sectorul vestic al Beirutului reprezintă ,.o de la Lausanne, României Confederaţiei Elveţiene şi
al Beirutului pe poziţiile nouă pagină sângeroasă în i-a fost decernată diplo al Consiliului Federal, a
ocupate înainte de 15 sep tragedia Libanului" şi a ma de onoare pentru .cel rostit aprecieri elogioase DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE DRUMURI
tembrie şi. în final, retra cerut să se pună capăt a- mai bun pavilion prezen la adresa României, a ŞI PODURI DEVA
gerea lor din Liban. gresiunii israclieno. tat la ediţia din acest an. p r e ş e d i n t e l u i Nicolae
în intervenţia sa, obser Reprezentantul Israelu Antoine Hofliger, director Ceauşescu, exprimînd mul
vatorul permanent al lui a susţinut cu trupele general al societăţii „Com- ţumiri pentru participarea Piaţa Victoriei, nr. 2
O.E.P. la O.N.U., Zehdi ţării sale ar fi intrat în ptoir Suisse", a relevat cu ţării noastre la ediţia din
Labil) Tcrzi, a cerut Con Beirutul de vest pe motiv acest prilej „bogăţia, fru acest an a tîrgului. Au fost
siliului de Securitate să-şi că armata libaneză nu ar museţea si valoarea" ex Î N C A D R E A Z Ă
asume responsabilităţile fi în măsură să asigure ponatelor prezentate de evidenţiate rolul activ şi
in problema menţinerii controlul acestei zone. România. constructiv al ţării noas
Pavilionul românesc a tre în eforturile de demo pentru Secţia de drumuri şi poduri Hune
Intervenţia preşedintelui grupului fost vizitat de membri ai cratizare a vieţii economi doara :
guvernului federal elve ce internaţionale, poten
român la Conferinţa Uniunii ţian, în frunte cu Leon ţialul larg şi dezvoltarea ® UN ELECTRICIAN AUTO Ctg. 3—6.
* Sehlumpf, şeful Departa dinamică a economiei ro
Interparlamentare mentului federal al trans mâneşti.
porturilor şi telecomunica Au fost de faţă Francis Condiţiile de încadrare şi retribuire sînt
ROMA 17 (Agerpres). — privind activitatea parla ţiilor, de şefi ai misiunilor Pianca, ambasadorul Elve cele prevăzute de Legea nr. 12/1970 şi Legea
Luînd cuvîntul în cadrul mentelor în domeniul re diplomatice acreditaţi în ţiei la Bucureşti, şi Ion
dezbaterilor Conferinţei laţiilor internaţionale, pre Elveţia şi alte persoane o- Datcu, ambasadorul Româ nr. 57/1974.
Uniunii Interparlamentare şedintele grupului român, fieiale. Cu această ocazie, niei la Berna. Informaţii suplimentare la telefon 14126
_ o I
Deva.
Reuniunea anuală a F. M. 1, *#
9 9
Cererile disperate ale grea. Scăderea cererii in parea tendinţei F.M.I. dc nătate. Cheltuielile mon
ţărilor în curs de dezvol ţările industrializate a a transmite cererile lor diale militare au fost es
tare pentru un ajutor mai spulberat şansele de a-şi de credite băncilor comer timate pentru anul în curs
mare in scopul atenuării plasa materiile lor prime ciale care încasează do la peste 550 miliarde de
foametei şi sărăciei larg — principala lor sursă de bânzi mari. De asemenea, dolari — adică mai mult
răspindite s-au adresat u- valută — iar ratele înalte ele au solicitat naţiunilor decît totalul datoriei ex
nor urechi surde la Adu ale dobânzilor bancare au industrializate reducerea terne a ţărilor în curs do
narea anuală a Fondului multiplicat datoria lor ex ratei înalte a dobînzilor dezvoltare. Statele Unite
Monetar Internaţional şi ternă. în 1981, venitul pe bancare, arătând că redu singure, s-au opus însă u-
Băncii Internaţionale pen locuitor al ţărilor în curs cerea c.u 1 la sută a aces nei creşteri substanţiale a
tru Reconstrucţie şi Dez de dezvoltare — luate în tor dobânzi echivalează cotelor la F.M.I. — fondul
voltare. Poziţia dură adop ansamblu — nu a înre- pentru ele cu o scădere pe care fiecare ţară îl de
tată do 'americani a dat pune la F.M.I. şi de care
tonul pentru reuniunile depinde cuantumul îm
din cadrul acestei mani DIN P R E S A S T R Ă I N Ă prumuturilor pe care le
festări şi i-a lăsat pe dele poate obţine — pentru a
gaţii din lumea a treia să ajuta, astfel, la echilibra ÎNTREPRINDEREA CĂI FERATE TIMIŞOARA
se teamă, în continuare, gistrat, pentru prima dată de 5 la sută a preţului la rea balanţelor de plăţi ale ŞANTIERUL 34 CONSTRUCŢII CĂI FERATE
de soarta celor peste 930 după al doilea război mon petrol. Totodată, au cerut acestor ţări. Chiar parte
milioane de oameni ce tră dial, nici măcar o creşte să se pună capăt practici neri foarte apropiaţi ai D E V A
iesc în „sărăcie absolută". re minimă, iar anul acos lor protecţioniste ce fac S.U.A., ca Marea Brita
ta el se va reduce. In acest tot nnai dificilă vînzarea nic, R.F.G. şi Republica str. Munteniei, nr. 19
Ţările industrializate au
venit la Toronto îndîrjite context, ţările în curs de produselor lor pe pieţele Sud-Africană, au chemat
să-şl continue politica de dezvoltare au venit la To occidentale. Dar ţările în la creşterea cotelor la
restricţii şi control finan ronto soliei tind noi aju cui'S de dezvoltare nu au F.M.I. eu 50 la sută, adică ÎNCADREAZĂ
ciar şi bătălia ratelor înal toare din partea naţiuni obţinut altceva decît cel cel puţin de două ori mal
te ale dobânzilor bancare ' lor bogate, dar cererile lor mult să se facă auzite. mult decît ar fi fost dis
împotriva inflaţiei, în po nu au fost luate în con Ministrul american de puşi să accepte americanii. © UN MACARAGIU PE MACARA
fida şomajului şi falimen siderare. finanţe, Donald Regan, a Alte ţări occidentale, cum C.F.E.D.K. 80/3-20 ti.
declarai brutal că există sînt Canada şi Franţa, au
telor record. Dar pentru Ţările în curs de dez limite la largheţea ameri sprijinit cererile lumii a
ţările în curs de dezvol voltare au cerut sporirea cană şi a făcut cunoscut că treia. Dar singurul rezul Cei încadraţi şi membrii lor de familie vor
tare — cele 100 foste co majoră a resurselor F.M.I. Administraţia S.U.A. nu-şi tat concret în această pro
lonii din Asia, Africa şi pentru a face faţă nece va abandona angajamen blemă l-a constituit acor beneficia de permise gratuite pe C.F.R.
America de Şud, care sităţilor crescânde ale e- tul său major de a spori dul ca revizuirea cotelor Informaţii suplimentare se pot primi prin
luptă încă să-şi aducă e- conomiei mondiale, condi cheltuielile de înarmare la F.M.I. să se încheie in ' telefon P.T.T.R. 14307 sau C.F.R. 361, 362,
eonomiile lor în secolul 20 ţii mai puţine la acorda doar pentru a putea ma aprilie, în loc de sfârşitul j
— situaţia este mult mai rea împrumuturilor si sto- jora ajutorul pentru străi anului viitor, (Agenţia UPI) ■ Şantierul 34 C.C.F. Deva.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tibsriu Istrate (redactor şef), lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 3 ) ^ Preţul abonamentelor! lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
1
Telefoane i 11275, 11583, 12157. Telex : 72288. 78 lei ; anual — 156 Iei. Taxa de distribuire ia domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARUL ! Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi dlfuzorii voluntari
din întreprinderi şl Înăltuţii.
