Page 76 - Drumul_socialismului_1982_09

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 732 «9

Z I U A M E T A L U R G I S T U L U I

vWJrrf/KOAUKumi
I)UML
De astă-dală nu-i vom mărci de oţel. Vă amin­ reparaţiilor şi, deci, al tă cu 3 600 tone de fon­ 19 SEPT
numi pe ci, pe metalur- tiţi ce spunea tovarăşul opririlor, al stagnării tă a angajamentului a-
gişti, nici „oamenii miilor Nicolae Ceauşescu, acum realizărilor. Iată, de pil­ sumat cu opt luni în ur­ 8,00 Şcoala în
învăţămin
de grade", nici „oamenii cînd ne-a vizitat combi­ dă, cuptorul nr. 4 a mers mă ? Da. Este adevărat, 8,10 Omul şi
flăcărilor", nici „Prome- natul ? „Cu o siderurgie peste cit era planificat pentru această realizare 0,00 De ştrajă
teii Hunedoarei". Despre şi o metalurgie care au pentru reparaţie mijlocie cît şi pentru economisi­ 0,30 Bucuriile
■ Tosepli Ii
ei şi meseriile lor — o vechime şi experienţă o lună în plus. Fiecare rea celor 1 214 000 lei la sfert de
eocsari, Iurnalişti, oţe- de 200 de ani, este ru­ cuptor, timp de cinci luni preţul de cost, pe primul 10.00 Viaţa sat'
lari, iaminatori — azi, şinos să mai mergem să are planificat să dea 300 semestru al acestui an, 11,45 Lumea c
de „Ziua metalurgistu­ importăm metale sau de şarje. Noi am reuşit au contribuit cu toţii, cei 13.00 Album d
10.00
Teatru S(
lui" i-am invitat pe cîţi- alte produse. Trebuie să să le smulgem şi eîte ce muncesc în această tinii“, du
va hunedoreni să-şi po­ lichidăm această situa­ 370 de şarje în interva­ secţie. Şi furnal iştii A~ iui Barba
Delavranc
vestească munca. Să o ţie !“. Or, noi tocmai lul dintre două repara­ lexandru Bucur, şi Mi- dul 12 —
scrie altfel de cum o fac asta vrem să demon­ ţii. hai Timofte, şi caupe- 17.00 Telesport.
zi de zi acolo, în marele străm cu realizările noas­ Dar meseriile primilor riştii Beniamin Băceanu F.C. Biho
combinat, unde rezulta­ tre : capacitatea siderur­ topitori Zoltan Balint şi şi Nicolae Ioana şi apa- sitatea C
Transmişi
tele iscusinţei lor se giei şi metalurgiei roma- Ion Perşvan care sînt ? ductierul Ion Popescu şi 18.50 1001 de s
cheamă: cocs, fontă, o- electricianul Petru Cara, 19.00 Telejurna
ţel, laminate. sau electricianul Aristică 19.25 Călătorie
La oţelăria Siemens Metalurgiştii Işl Merc.ea. mea. P
Martin nr. 1, maistrul Despre meseria lor, „E 15“ (
Grigore Popescu spunea : cocsarii spun că-i simplă, soarelui"
— Eu nu fac oţel. Ajut povestesc meseria obişnuită, dar importan­ 19,15 Cîntarea
la producerea iui. Mese­ tă. Şi de aceea îndelet­ Festivalul
artistice
ria mea e de oţelar spe­ nicirea aceasta, la fel de 20.25 Film arti
cialist în reparaţiile cup­ neşti de a nu fi mai pre­ In primul rînd de side- bărbătească precum a C'.S. „Victoria" Călao. Camera de comandă a furnalu- ţa“. Prod
toarelor. Obligaţia mea e jos de cele ale altor ţări. rurgişti fruntaşi. Ei, cci furnaliştilor sau oţelari- lui nr. 3. viziunii i
să veghez la întreţinerea Sîntem pe cale să îm­ doi oţelari hunedoreni, lor, e slujită cu pasiune 22.20 Telejurna
în permanenţă a cuptoa­ plinim această cerinţă. de mult timp îşi păstrea­ de Nicolae Tobă, Ştefan 22,30 Ecouri r
relor în stadiul de func­ Acum, 55 la sută din o- ză cu îndîrjire primele Alexandroiu, de Gheor- versului
ţionare. Avem aici cinci ţelul pe care-1 facem aici locuri ocupate în topul, ghe Călugăru, de Alexan­ Omagi îs celor ce LUNI, 20 SE
cuptoare cu o capacitate are proprietăţile fizico- da! topul întrecerii în­ dru Vasiiovici, de Aurel
de 100 tone fiecare, oţe- mecanice specifice oţelu­ tre siderurgiştii secţiilor Ridinciuc şi Ioan Filip, 15.00 Telex
ăria aceasta construită rilor superioare. şi uzinelor combinatului. care ne spunea eă „nu plămădesc plinea 15.05 Emisiune
maghiară
acum vreo 40 şi ceva de Dar... ce tot vorbesc Şarjele elaborate sub se mulţumesc doar cu 10.50 Muzică ţ
ani în urmă, e cea mai eu ? Ziceaţi să vă spun ochii lor, şarjele acelea dublarea cantităţii de industriei 17.20 Melodii '
veche din combinat. Şi ceva despre meseria mea, obţinute în timp mai cocs metalurgic realizat 17.50 1001 de .<
nu ca o laudă v-o spun, şi cînd colo...! Să revin : scurt, în timp record, suplimentar faţă de cît 18.00 închidere:
lui.
ci, mai degrabă, ca o sînt în combinat de 16 nu sînt oare dovadă de şi-au planificat la înce­ (Urmare din pag. 1) Ziua metalurgistului ii 20.00 Telejurna
mîndrie : secţia aceasta e ani. Mai întîi pregătitor, sporită atenţie şi bună put de an, ci îşi vor a- găseşte pe siderurgiştii noş­ 20.20 Panorami
Cadran n
inima industriei noastre apoi lucrător la turnarea organizare a operaţiilor dăuga alto realizări. neral ai partidului, acest tri angajaţi plenar pentru 20.55 Itomânia
constructoare de maşini. oţelului ; din 1976 am de încărcare şi atentă deziderat se poate înfăptui înfăptuirea noilor sarcini, Ie lumii (
Nu e nimic exagerat în Eost dispecer, coordonam supraveghere a cuptoa­ „...cu ceva mai multă pentru transpunerea in 21,10 Film în
nouă pri
afirmaţia mea, dar gîn- activitatea de pe platfor­ relor ? Şi scurtarea tim­ Că sînt omul unu, doi muncă, mai multă discipli­ practică a preţioaselor in­ Producţie
diţi-vă că oţelurile alia­ ma cuptoarelor. După ce pului pînă cînd oţelul sau trei într-o echipă, că nă şi atenţie în elaborarea dicaţii date de tovarăşul lor japon
te pentru toate întreprin­ in-am deprins şi cu me­ devine oţel nu înseamnă ei păzesc mersul iute al şarjelor de oţel. Trebuie Nicolae Ceauşescu. La Hu­ dul 1
derile de maşini din ţa­ seria aceasta, m-am a- economie: de timp, de metalului aprins prin să se obţină din aceeaşi nedoara şi Călan se ac­ 21.55 Telejurna
ră aici se realizează. Şi pucat s-o descifrez pe combustibil, de energie ? jgheab, că sînt cei care tonă de metal, cu aceleaşi ţionează pentru reducerea 22.05 Din alb
mai frum
încă ţinînd pasul cu ce­ cea de specialist în re­ Nu înseamnă un sfert recoltează primele probe materii prime, cu ceva a- importului şi creşterea vo­ populare,
rinţele cele mai diverse. paraţiile cuptoarelor. A- din viitorul oţel, că sînt liaje, oţeluri cu o valoare lumului de produse siderur­
Notaţi : marca de oţel 40 dică să descopăr hiba sau o fărîmă de şarjă, cei care prind în ghea­ de 2, 3, 4 şi chiar 5 ori gice la export, lată şi două
VMOMC 0,7. Pentru cine ascunsă în vatră, să o- care adunate cu alte rele macaralelor oalele mai mare decît cele reali­ exemple concludente: hu­
nu-i specialist asta în­ blojesc pereţii, să îngri­ sferturi şi alte fărîme pline cu metal incandes­ zate pînă acum. Aceasta nedoreni) au realizat pen­
seamnă un nou tip de jesc de sănătatea cup­ dau tonele, noile tone cent încă, — el bine! să însemne o valorificare tru export o producţie su­
oţel cu noi concentraţii neplanificate, neştiute, —, oamenii aceştia, fie­ superioară a muncii, a ac­ plimentară in valoare de
dc vanadiu, mangan, mo­ toarelor. M-am gîndit dar gîndite şi elaborate care în parte, îşi ştiu tivităţii siderurgiştilor hu­ 155 milioane lei, iar side­ DEVA ■ ; Pro
gonului şi Al
libden. Cu tot ce-i ne­ eă, cu cit avem cuptoa­ în plus ? bine meseria lor. Aceea nedoreni". rurgiştii din Călan, deşi străbunica (P
cesar pentru executarea re mai sănătoase, cu atît Sau meseria lui Pavel de a veghea drumul me­ Conştienţi de marea con­ n-au avut plan la export, lloanele lui Fi
prăjinilor de foraj pen­ producţia este mai mare. Lărgeanu, aceea de fur- talului. Drumul început au căutat să-şi valorifice o HUNEDOARA
trebuie
po
zăcui
tru mare adîncime. Nu­ Cu cît viaţa lor, a cup­ nalist la secţia I furnale, cu primul strop de oţel tribuţie aducă ia care dezvoltarea parte din produse pe pie­ io;' paj p
Ur
s-o
mai în anul trecut aici, toarelor o prelungim, cu nu e oglindită în depă­ şi continuat cu produse­ continuă şi multilaterală a ţele lumii. pi^ jiderur;
la noi, am asimilat 5 noi atit reducem numărul şirea pîrtâ la această da­ le laminate. Caracteristice detaşamen­ 9 la s (Arta);
ţării, oamenii metalului de telor muncitoreşti de la iz­ (Constructorul
ia Hunedoara şi Călan tre­ voarele flăcărilor, le sînt ŞANI : Atac
Cu ei producţia „miîrge“ înainte Raport muncitoresc buie să-şi unească efortu­ şi alte realizări: în cinstea Romm'U (Unii
firul galben (’
Zilei metalurgistului au ob­
rile
a
partici­
pentru
LUPENI : Iub
pa la asigurarea in­ ţinut suplimentar sarcinilor te feţe — seri
Călan, 1982, pe vremea tîmplă în furnal. Dar eu dintre cei ce le produc. (Urmare din pag. 1J tegrală o industriei româ­ de plan peste 11 000 tone tural); VULC,
de la Bella '
cînd se îngînă vara cu rămîn tot la părerea Şeful secţiei, Gavrilă neşti cu metal din produc­ cocs metalurgic, 33 500 to­ fărul) ; LONP
toamna. Dacă soarele nu mea : nu e furnalist cel Budiu, ne-a prezentat în­ tt Prin aplicarea in pro­ ţie proprie. Dar acest lu­ ne aglomerat, 3 500 tone torul (Minerit
mai are aceeaşi putere care conduce furnalul noirile petrecute aici. Ce ducţia a unui număr de cru mai presupune şi rea­ fontă cenuşie, peste 15 000 SA: Grăbeş
11 invenţii şi inovaţii, pe
(Muncitoresc)
să încălzească, gradele numai după aparate. Da­ să mai spunem ? ! Din iinşă erectul tehnic scon­ lizarea ritmică a planului tone oţel pentru construc­ Bronco Billy
Celsius ale „retortelor" că nu te uiţi şi pe gu­ vechea turnătorie a ră­ tat s-a realizat o .econo­ la producţia fizică, condi­ ţii civile şi industriale, şi BRAD : Cei
cu metal au rămas la a- rile de vînt să vezi cum mas în picioare doar un mie in valoare de circa 10 ţionată, la rîndul ei, de au realizat importante can­ (Steaua roşie)
milioane lei. ş Ca urma­
ccleaşi cote ridicate. Cu „joacă" cocsul, n-ai fă­ singur zid. Şi, acest lu­ re a dezvoltării simţului terminarea la timp a inves­ tităţi de maşini şi utilaje ZA : Lupii m
rul) ; ORAŞ!
mult peste mie. Dacă în cut nimic ! cru spune totul! gospodăresc în utilizarea siderurgice. chipaj pan
incandescenţa furnalelor Oamenii îşi cunosc Printre forme şi mode­ materiilor prime şi mate­ tiţiilor şi asigurarea, pe Sînt citeva aspecte care pore (Patria)
privirea nu pătrunde de- furnalul ca pe propria le, printre oalele cu me­ rialelor, exigenţei sporite această cale, a posibilită­ ilustrează convingător că raiului III
Sn aplicarea prescripţiilor
cît prin intermediul gospodărie. Şi nu numai tal incandescent, i-am în- tehnologice, în combinatul ţii creşterii continue a pro­ siderurgiştii hunedoreni GEOAGIU-BA
doilea (Casa
sticlei de cobalt, în su­ maistrul Farago ne-a do­ tîlnit pe cei care iscălesc hunedorean s-au economi­ ducţiei materiale din toate sînt hotăriţi să realizeze HAŢEG : Şti
fletul oamenilor ce plă­ vedit-o. La furnalul nr. zi de zi în cartea pro­ sit în acest an peste 12 sectoarele de activitate, in cantităţi sporite de metal, (Dacia) ; B
tone cărbune cocsificabil,
mădesc metal, poţi pă­ 2, in sala de comandă, ducţiei cu rezultate bu­ importante cantităţi de că­ acelaşi timp, activităţii de să îmbunătăţească calitatea reţul electr
Saltimbancii
trunde mult mai uşor, mai mulţi oameni adu­ ne : Petru Vamoş, Ma- rămizi refractare şi diver­ mecanizare şi automatizare oţelurilor produseră pro­ tură); S1MEI
intrebîndu-i despre mun­ naţi stăteau de vorbă. A- ria Vamoş, Petru Cerche- se feroaliaje. De aseme­ să i se acorde mai multă ducă laminate la nivelul contra Kram<
nea, prin dezvoltarea ac­
ca lor. dunarea lor aici avea un zan, Rodica Cerchezan. ţiunilor de recuperare şi atenţie pentru a se putea exigenţelor tot mai înalte ILTA : Capito
(L u ni i n a);
Maistrul Francisc Fa- scop bine determinat. La început am crezut că revalorificare a unor ma­ obţine, pe această bază, ale beneficiarilor din ţară Campionul —
rago, de la furnalul nr. Şeful secţiei, inginerul sînt fraţi. Nu ! Sînt soţ terii rcfolosibilc, s-a între­ o creştere puternică a pro­ şi ale partenerilor de pe­ (Minerul).
git baza <le materii primo
1, de exemplu, veghează Ioan Crăciunesc, mais­ şi soţie. Lucrează cu to­ şi materiale cu peste ductivităţii muncii. Numai ste hotare, în condiţiile re­
aşa se va putea realiza o
de un sfert de secol trul principal Emil Wol- ţii la execuţia elemente­ 500 000 tone resturi metali­ ducerii consumurilor de e-
curgerea lavei incandes­ ner, şeful de schimb Vir- lor de răcire a furnalu­ ce şi cu alte zeci de mii sporire a producţiei nete nergie electrică, combusti­
de tono fontă, metale ne­
cente. L-am „prins" la o gil Fugaru, maistrul Ma­ lui. Mereu prezent cînd feroase, cărămizi refrac­ şi fizice cu mijloacele şi bil şi a costurilor de pro­
descărcare. într-o parte a halei, cînd tare, materiale prăfoase. materialele existente. ducţie.
rin Frătică analizau în
— Am oţîr’ de lucru. amănunt cîteva dintre în alta, cînd pe lingă Timpul pro
Da’, pe urmă vorbim. Pî­ problemele „la zi" la un utilaj, cînd pe o ma­ azi, 19 sept(
nă să se descarce şarja furnal. Cum mai pot cara, este maistrul Ioan Vreme frum o
roasă ziua. c
am stat şi am privit. prelungi viaţa acestui a- Danciu. Din „cauza" lui, mult senin. '
— Joardăăă ! şi lava gregat. Pînă acum, re- din cauza acestui ne- fia slab la î
metalică a irumpt. zolvînd toate problemele astîmpăr şi datorită oa­ est şi sud-esi
menilor din echipa ce o
— Bună zgura, bună care s-au ivit, respectînd rile minime '
se între 10 şi
fonta ! riguros procesul tehno­ conduce, noţiunile de a- cele maxime
Metalul şi-a urmat li­ logic, au depăşit perioa­ varie, deranjament sau grade. Dimini
niştit curgerea, da planificată pentru re­ oprire accidentală aici, va semnala
—- Ce chin era o des­ paraţie cu vreo 22 000 de la turnătorie, au fost în­ La munte,
cărcare în ’54, cînd am ore. Adică aproape trei lăturate din vorbirea cu­ moaşă, cu cc
venit aici ! Fum, căldură rentă acum 20 de ani. slab la rnod
insuportabilă, muncă de ani, ceea ce înseamnă că Aceştia sînt cîţiva din­ Dimineaţa» iz
văi.
te sfîrşea. Apoi j/enca la 15 ani reduc cîte o tre oamenii Călanului si
Pentru urn
a s t u p a r e a furnalului. reparaţie capitală, cîşti- derurgic al anului 1982. zile: Vreme
Vreo dol-trei oameni se gînd 2—3 luni de pro­ Cu ei producţia merge frumoasă şi -
„aruncau" cu „dugăul^ ducţie. Numai cunoscînd înainte. Experienţa pro­ ceru] variab
în gura furnalului. Alţi furnalul, cunoscînd fon­ fesională. dragostea şi senin în pri
intervalului.
doi, pe lingă ei, aruncau ta, au ajuns aici. dăruirea cu care mun­ 11a slab la n
pămînt la ştie, unul îl La turnătoria jir. cesc sînt acele „angrena­ C.S, Hunedoara, laminorul de «50 mm. Pe masa de re­ Pagină realizată tie : peralurilc m
batea cu ciocanul. Acum 1, locul unde prind je" care „forţează" şi a- cepţie laminatele fac un ultim popas înainte de a primi CONSTANTA cuprinse în ir
de, iar cele
c simplu. Apeşi pe o contur multele dintre u- tunci cînd este mai greu. „cale liberă" spre zările lumii. Pentru ca prestigiul oţelului POPESCU-CORPADL 23 şi 28 gra<
hunedorean să nu fie dintlnu at cu nimic, acum la datorie
manetă şi tot greul îl tilajele pentru noile Unindu-şi eforturile, ci se află echipa de finisatori, condusă de Dan Florea. Ei ve­ DORIN CORPADE izolat ceaţă,
face maşina. Te uiţi la cocserii ale ţării, am fă­ răzbesc. Iar izbînzile sînt ghează la calitatea noilor tipuri de laminate pentru ţevi. Fotografii: VIRGIL ONOIU de serviciu:
aparate şi ştii ce se în- cut cunoştinţă eu cîţiva pe măsura eforturilor. lin)
• «virai*