Page 77 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 77

V1INICÂ, 19 SEPTEMBRIE 1982                                                                                                                                     paq. 8



                                                                                              De fa Ministerul Educafiei şi fnvăfămînfu!uf
                              Matei Vodă Basarab
                                                                                              în  perioada  27—29  sep­  ză  numai  pentru  profilu­  cursul  de  admitere  se  des­
                Aga  Matei,  cum  i  se  zi­  Cu  toate  că  a  lăsat  pu­  revela,  poate  pentru  intiio  \   tembrie  a.e.,  se  organizea­  rile:  mine,  petrol,  geolo­  făşoară  conform  reglemen­
              cea,  luptase  în  oastea  tul   ţine  scrieri,  a  fost  un  gin-   dată,  ce  înseamnă  un  ca-  i   ză  un  nou  concurs  de  ad­  gie,   metalurgie   şi   con­  tărilor  publicate  în  Revis­
   v,         Mihai Viteazul şi, ciad, in­  ditor,  adică  un  om  care   racter.  E  adevăr,  in  timpul  ’   mitere  pentru  treapta  a   strucţii ;  ta'  învăţămmtului  liceal  şi
   KIE        tr-un  septembrie  din  urmă   singur  îşi  judecă  intenţiile,   său,  birurile  au  fost  impo-  \   doua  de  liceu  (clasa  a  Xl-a   —  la  şcolile  de  maiştri,   tehnic  profesional  nr.  3/
              cu  trei  sute  cincizeci  de   înainte  de  o  deveni  fapte,   vărătoare.  Azi  Înţelegem  i   seral)  şi  pentru  şcolile  de   concursul  se  organizează   1982,   difuzată   în   luna
   1 an ele                                                                                 maiştri,  seral,  la  unităţile
              ani, era înscăunat in frun­  căutind să le prevadă con­  insă  că  acesta  era  singu-  ,                pentru  toate  profilurile  la   martie a.c.
   tale a     tea  Jârii  Româneşti,  putea   secinţele.  In  felul  acesta  a   ral  mod  de  o  păstra  ne-  1   de  învăţămînt  care  mai   învăţămîntul seral.  La  concursurile  de  ad­
   ciei       fi  socotit  un  bătrin  ostaş   intuit însemnătatea culturii   atirnarea  ţării,  ierind-o  de  lj   au  locuri  neocupate,  cu    mitere  în  clasa  a  Xi-a  de
   :icii î                                                                                  respectarea  precizărilor  de   înscrierile  se  fac  la  se­  liceu,  cursuri  serale,  se
   . — un     hirşit  prin  multe,  Dar  nu   in  viaţa  şi  prestigiul  unei   poftele  colosului  turcesc.  E  ^   mai jos :  cretariatele  liceelor  şi  ce­
   tiu (2)    experienţa  oştăşească,  ci,   ţări,  i-o  iubit  şi  i-a  culti­  drept,  a  siirşit  stupid,  în       lorlalte  unităţi  de  învăţă­  pot  înscrie  persoanele  ca­
              poate,  în  primul  rînd,  fai­  vat  pe  cărturari,  i-a  ocrotii   împrejurări  pe  care  nici­  —  ia  clasa  a  Xl-a,  în-      re  .au  promovat  ciasa  a
   i                                                                                        văţămînt  seral,  concursul   mînt,  pînă  la  25  septem­  X-a  de  liceu  şi  desfăşoară
   cai        ma  sa  de  bun  şi  inţelept   pe  meşteri,  a  Întemeiat  ti­  odată nu le-am înţeles de­  de admitere se organizea­  brie 1982, ora 15,00. Con­
    „Muşa-    gospodar  l-a  hărăzit  tro­  parniţă,  a  imprimat  cărţi,   plin,  dar  mulţi  sint  in  is­                                      o activitate sociai-utilă.
    trilogia   nului  ţârii.  Anii  domniei   a dat legi, a înălţat iscusi-  torie  oamenii  de  caracter
   fancscu-   sale au iosi ani de belşug,                       al  căror  siirşit  e  greu  de
    Episo-
   ălia«      deşi nu tocmai paşnici. Ve­                       înţeles  şi,  poate,  şi  ma'i
   otbal i    cinul  său,  Vasile  Lupu,  cu   CONSEMNĂRI       greu  de  acceptat.  Ne  con­
   Univer-    mult  mai  tinăr,  orgolios  şi                   solează  tocmai  conştiinţa
   a.
   directă    nesăbuit,  l-a  hărţuit  de-a                     acestui  lucru  :  Matei  Vodă
              lungul lor, rivnind la scau­  te zidiri, toate acestea per-   a  fost  un  om  de  caracter,
              nul Ţării Româneşti. Şi, de   petuîndu-i  numele  în  pos­  ceea ce-/ înalţă efigia că­
      ţara    fiecare  dată,  Matei  Vodă   teritate. L-am iubit demult,   runtă  pe  zarea  solemnă  a
   igistrala  l-a alungat, umilindu-l, fă­                      eternităţii,
   Drumul     ră să jinduiască însă a se   de  cînd,  prin  clasele  pri­  Intr-una  din  cărţile  mele
              înscăuna la laşi, deşi ar ii   mare,  am  aflat  din  cartea   l-am  asemuit  cu  Linia  :
   fmici.                              de citire cum, intr-una din­
  igăzilor    putut-o face iară prea ma­  tre  bătălii,  I-a  ajuns  din   limpede şi fără ascunzişuri
              re  trudă.  El  işl  cunoştea                     in  demna,  nobila  sa  recti­
   „Hangl-    insă  şi  puterea  şi  dreptul,   urmă  pe  Vasile  Lupu  care   tudine. Dar cel mai frumos
    a tcle-                            dăduse  dosul  şi,  in  loc
              fiind destul de inţelept pen­                     elogiu  care  i  s-a  adus
              tru a  ţine dreaptă cumpă­  să-l  ucidă,  cum  uşor  ar  fi   vreodată  râmine  tot  cel  al
              nă  intre  voinţă  şi  putinţă   putut-o  face,  l-a  bătut   Cronicarului,  care  scria  cu  /
   île ale                             doar  pe  umăr  din  goana
   nesc.      şi  pentru  a  se  feri  de  po­                  pana  înfiorată  de  nostal-  )
              litica celor două luntri spre   calului,  spunindu-i  că  de   gia timpului trecut :   ,,]a-  1
   uimire     a  nu  cădea  in  băltăul   astă  dată  il  iartă.  Pe  a-   ra iubea pre domn şi dom- 1
              dintre  ele,  cum  i  s-a  in-   tunci nu ştiam, dar azi ştiu   nul pre tară"...   ţ
     limba    timplat  mai  tinărului  său   de  ce  m-a  impresionat  a-
              vecin.                   ceaslă istorioară : ea îmi     RADU CIGBANU
   ră                                                                                 J                             Flori pentru cei mai mici elevi.
   rgranui-                                                        împreună  cu  tovarăşul                                                       bază  do  combustibil  lichid
                                                                 inginer  Nicolae  Ardeleanu,   Atenţie  deosebită  pregătirii  pentru           dar  care  va  fi  la  iarnă
   >nomic     Baladă Craiului Munţilor                           directorul  tehnic  al  Gru­                                                    foarte greu de procurat.
   ii:                                                           pului   întreprinderilor   de
   oble.me-                                         3                                       iarna a instalaţiilor de termoticare                   —  Nu  avem  decît  două
   îporanc   „Iancule, fecior de ţară   terpretativă.   Fiorul   pe   gospodărie  comunală  şi  lo-                                              cazuri,  în  care  încălzirea
   ti  :  „O   Măre, Iancule Avram    care-1   transmit   sălii   cativă,  am  examinat  sta­                                                    se  mai  face  şi  în  iarna  a-
   ■ii".                                                         diul   pregătirilor   pentru   pentru  oraşul  Brad.  Tcr-   fieate.  încheind  la  Petro­
   uliouri-  Noi cîntăm ca să nu      programele  acestui  grup                                                                                  ceasta  pe  bază  de  păcuri­
    Episo-                    doară   izvorăşte  din  adevărurile   iarnă  a  instalaţiilor  de  ter­  moficarea  oraşului  Călan   şani,  în  acest  an  termoft-   nă  —  o  centrală  •.•■rmică
              Suferinţa pentru neam..."  şi  frumuseţea  pieselor  —   ni of i ea re.       a  fost  rezolvată  în  mare   carea,  au  rămas  disponibi­  la  Simeria  şi  cele  din  lo­
               Cînd  începe  piesa  —   care,  la  rlndul  lor,  iz­  —  Aşadar,  tovarăşe  di­  anul  trecut  şi  definitivată   le  circa  100  de  cazane  pe   calitatea  Geoagiu-Băi.  Elo
     celor
   m cioclii  un  coral  pe  patru  voci   vorăsc  clin  istoria  de  ieri   rector,  faţă  de  sezonul  re­  în  acest  an.  Dar  o  sarcină   cărbune,  pe  care  am  înce­  vor  funcţiona  astfel  pe  ba­
             —  sentimentul  pe  care  îl  şi  de  azi  a  plaiurilor  hu-   ce  1981—1982,  ce  noutăţi   foarte  importantă  este  a-   put  să  ie  instalăm  în  cen­  za  avizului  organelor  su­
             î n  c e a  r c ă     spectatorul   nedorene  şi  a  ţării,  din   sint  în  această  iarnă  în   ceea  de  a  trece  pe  cărbu­  tralele  termice  unde  exis­  perioare.  Noi  ne-am  creat
             poartă  încărcătura  unei   frământările  vieţii  con­  încălzirea  centrală  a  apar­  ne  toate  instalaţiile  cu   tă  cazane  de  încălzire  cu   în  primăvară  şi  vară,  con­
             înălţătoare  vibraţii  pa­  temporane   („Argumente   tamentelor ?             combustibil   lichid,   încă   combustibil  lichid,  respec­  form   prevederilor   -gale,
             triotice.  Şi  ea  este  doar   pentru  pace",  „Cîntecu!   —  La  Petroşani,  ternio-   în  această  toamnă  şi  în  a-   tiv  la  Orăştie,  Haţeg,  Si-   stocul  necesar  de  -bus*
             uvertura  piesei.  Cu  ver­  omului  din  turn"  —  sau   ficarea  'oraşului  este  ca  şi   nul  viitor.  Din  raţiona­  meria-,  Ilia,  Certej  şi  Do-   tibil.
             surile  următoare  vibraţii­  probleme   ale   poluării,   încheiată.  Pînă  la  începe­  mente  de  îmbunătăţire  a   bra.  Atenţia  noastră,  ca  si   —   Ar  mai  rănii  t.  da
   :u cira-                                                      rea  perioadei  de  încălzire   confortului  locuinţelor  din   toate  forţele  sint  îndrep­  lămurit  un  aspect,  mume
   Măzează   le  se  amplifică.  Muzica,  ale  energeticii)  Şi  dacă
      Ml-    un  instrumental  de  fac­  in  repertoriul  cu  adine   va  fi  instalată  şi  cea  de   Valea  Jiului,  o  parte  din   tate  îri  acest  caz  în  prin­  al  centralelor  terni.  •  pe
    (Aiăa);   tură  ritmică,  parcă  vrea   mesaj   patriotic   eroului   a  treia  magistrală  de  tor-   localităţile  de  aici  au  fosi   cipal  asupra  acestor  loca­  combustibil  lichid,  nic'  au
   .•mat şi   să  preîntîmpine  acţiunea   din  Apuseni  i-au  fost  re­  moficare de La Gurabarza  sau urmează să fie tenno-  lităţi.           fost folosite a  n  i i  tr-- • >ţj la
   lacăra);  '                                                                                                          —  Caza nete pe cărbune   întreaga  capacitate  şi  deci
    Slnga-t   textului  :  „Tună  Iancu   zervate  4  piese  de  ine­
   i  De  la   peste  munţi/Domnii  fug  galabilă  frumuseţe  şi  pe­                                                 de  care  dispuneţi  asigură   prin  înlocuirea  lor  cu  ca­
   il ho(ul   cu   paşi   mărunţi/Tună   netrantă  vibraţie  —  „Ba­                                                  echivalentul  in  putere  de   zane  pe  cărbune,  mărirea
    ’ETRO-                           lada  Craiului  Munţilor",                                                       încălzire  al  celor  pe  care   timpului   de   funcţionare
    iva  lui   Iancu  din  Ardeal/Strigă
    t'randa-   dealul  peste  deal".  La   „Sus,  sus,  sus,  la  munte                                                urmează  să  ie  înlocuias­  pentru  a  echivala  cantita­
    mbrie) i   violoncel   se   aude   un   sus",   „Cînteeul   Iancu-                                                că ?                       tea  de  căldură  furnizată
    :e mul-   staccato  realizat  pe  duble   lui“  „Cîntec  despre  Ian­                                               —  Nu  asigură  în  totali­  înainte  nu  va  mai  fi  posi­
    I  (Cul-
    istaticii   coarde.   Bucuria   fugii   cu"  —  cine  s-ar  putea                                                 tate.  Dar  noi  am  constatat   bilă.  Ce  se  va  întîmpla  în
    (Lucea-   duşmanilor  îţi  năpădeşte  supăra  oare  ?  Cine  să  fie                                              că  in  iarna  trecută  caza-   aceste cazuri ?
    ivingă-   sufletul.  „Tună  Iancu  din  rnîhnlt  cînd  sala  cîntă                                                ncle  pe  păcurină  au  func­  —   Pînă  ia  extinderea
    IINOA-
     ineet   păduri/Vezi   lucire   de   cu  sufletul,  cînd  iubirea                                                 ţionat  in  unele  oraşe,  în   clădirilor  centralelor  ter­
    CÂNI :   securi/Zăngănesc  păduri-   pentru  neam  parcă  nu-şi                                                   medie  8  ore  pe  zi.  Cu  ace­  mice,  astfel  ca  să  putem
    zaţul) ;   le/Le  răspund  securile".   găseşte alinare !                                                         laşi  număr  de  cazane  pe   monta  în  ele  numărul  ne­
    itastici   Fiecare  vers  creşte  în   Text  cules  din  popor                                                    cărbuni,  dar  cu  o  func­                  1
    AJ3AF1-                                                                                                                                      cesar  de  cazane  pe cărbu­
    (Mine-   suflete  în  timp  ce  instru­  sau scris cu  pana măias­                                                ţionare  continuă,  vom  ob­  ne,  vom  acorda  funcţionă­
    Un  e-   mentele  tac,  sugerindu-ne   tră a poetului Eugen Evu,                                                  ţine  echivalentul,  plus  po­  rii  acestora  maximă  aten­
    Slnga-   prin  bătăi  ritmice  miş­  muzica  izvorîtă  din  sen­                                                  sibilitatea   de  a   furniza   ţie,  astfel  îneît  să  le  asi­
    la  eu-
    ciira) ;   carea  trupelor  lui  Iancu   sibilitatea   şi   dragostea                                             apă  caldă  menajeră  in­  gurăm  şi  cetăţenilor  ra­
    toiul al   prin  munţi.  Şi  toată  a-   pentru  frumos  a  mem­                                                  tr-un regim îmbunătăţit.   cordaţi  la  ele  prestaţii  de
    ltură);   ceastă  mişcare  —  ce  ţi­  brilor  formaţiei  —  loan                                                   —  Tovarăşe  director,  în­  încălzire  centrală  în  bune
    uchian
     Cfllă-   ne  răsuflarea  sălii  —  se   Evu,  Mircea  Goian,  Gra-                                               ţelegem  că  vor  mai  ră-   condiţii.
    vLAN :   contopeşte  în  îndemnul   ţian  Ordeanu  şi  ceilalţi                                                   mîne  instalaţii  de  pregă­
    le cu ir   „Gata  mă  !  No,  halda  —  grupul  „Canon"  a  fă­                                                   tire a agentului termic pe               ION CIOCLEI
    Cram er   toţi  !  Şi  să  dăm  năvaia-n   cut  să  vibreze,  în  pre­
    roşul);                                                                                f f usum f tom** » uzat* t suuum * a&* * '
     doilea   ei/Ilaideţi   toţi   feciorii   zenţa  a  sute  şi  sute  de   A
    LARI :   mei  !".  Iar  în  final  se   spectatori   din   Uricani,
    e I-TI   mizează  pe  efectul  con­  Petrila,  Petroşani,  Haţeg,   In cămările zootehniei cantităţi cîtmaimari de furaje!
             trastului  dintre  îndem­  Orăştie,  Călan,  Simeria,
             nul  din  text  şi  realiza­  Hunedoara,  Deva,  Brăila,   (Urmare din pag. 1)                                                      Am  început  şi  recoltarea
             rea  în  piano  a  părţii  mu­  Tulcea,  Rimnicu  Sărat,                          Consiliul unic agroindustrial Geoagiu             porumbului  şi  odată  cil
             zicale.                 Buzău,  Calafat.  Bucu­      Paralel  cu  bătălia  pen­                                                     aceasta  şi  strîngerea  coce­
               Am  stăruit  asupra  u-   reşti,  Oradea,  —  iubirea   tru   recoltarea   cartofilor,   ^ec©!loreo p  o  r y  m  b  u  f y  i  siloz   nilor.   După   evaluările
             nei  singure  piese  din  re­  de  neam.  Ea  a  cunoscut   porumbului,  sfeclei  de  za­                                           noastre  vom  realiza  circa
    pentru   pertoriul   grupului   folk   valori  inegalabile,  aici  în   hăr  ş.a,  în  unităţile  apar­                                      1000 tone grosiere.
    1982 :   „Canon"  ai  Casei  de  cul­  judeţ,  în  aceste  zile  de   ţinătoare  Consiliului  unic   g  r a  b  n  i c   f i n  a  l i z a  t ă  !  C.A.P.  Cigmău  are  un
    cili du­  tură  Hunedoara,  laureat  septembrie,  cînd  am  co­
      ma!                                                        agroindustrial  Geoagiu  se   se  dă  pentru  recoltarea   —  în  aceste  zile  bune   porumb  siloz,  în  cultură
    ui  su-   al   „Cintării   României",  memorat  110  ani  de  la   desfăşoară  cu  intensitate   şi  însilozarea  porumbului   de  lucru  pe  ogoare  mun­  dublă  semănată  după  orz,
       dln   pentru  a  sintetiza  crezul   stingerea  din  viaţă  a  ce­  strîngerea  şi  depozitarea   destinat  hranei  animale­  cim  cu  mult  spor  la  însi­  foarte  frumos.  I.a  ideea  lui
    leratu-   acestei  recunoscute  for­  lui  ce  a  fost  şi  a  rămas
    uprln-   maţii  Crezul  ei  pentru   Craiul .Munţilor,       în  condiţiile  cele  mai  bu­  lor.  Această  activitate  s-a   lozarea  porumbului  —  ne   loan  Frăţilă,  inginerul  şef
    le, Iar                                                      ne  a  nutreţurilor  necesa­  declanşat  la  cooperativele   spunea  Mircea  Stănescu,   al unităţii, printre rindu-
    ! şl 20   conţinutul   repertoriului                         re  animalelor  în  stabula-   agricole  din  Geoagiu,  Ro-   şeful  fermei  zootehnice  de   rile de por unrib sa sem fl­
    ilat  se   şi. pentru măiestria in­            l. LARA       ţia 1982—1983.                                       la  C.A.P.  Geoagiu.  Avem   nat fio, a rea s<oarei u  oare
    e văi.                                                                                 nios,  Pişchinţi,  Romoşel  şi
                                                                  Precizăm  că  la  ora  ac­  Asociaţia  economică  inter-   o  suprafaţă  însemnată  cu   sporeşte2 va loarca  i Iriţi-
      fru-                                                       tuală  transportul  şi  depo­  cooperatistă  de  ia  Vaidei.   această  cultură  şi  se  lu­  vă a siloz.ulu i. în--;  arca
     .  Vini                                                     zitarea  finului  s-au  înche­                       crează  după  un  program   încă n-a înec-')3ut, dar soco-
    i  est.                                                                                Pînă  vineri,  17  septem­
    ită pe                                                       iat  în  linii  mari,  doar  la   brie  a.c.,  pe  primul  loc  la   bine întocmit.  tim că  nici n u -trob ee în-
                                                                 C.A.P.  Romoşel  se  mai                               —  Cine  munceşte  la  in-   lârziată  m u It d  t i-roce
                                                                 află  încă  fibroase  în  câmp,   însilozarea  porumbului  se   silozatul porumbului ?  floarea soare! ui os  • i n-
      trei                                                                                 situa  C.A.P.  Romos,  care
    entine                                                       ce  urmează  să  fie  duse  la                         —  Aurel  Beca  pe  maşi­  florită  aproa;pe {! i  mali-
     ta, cu                                                      saivanul  oilor.  în  unităţi­  a  pus  la  păstrare  circa   na  de  recoltat,  iar  loan   ta te, ce■ea ce este si  1  o că
      mult                                                       le  unde  a  început  recolta­  600  tone  porumb,  urmată   Buda,  Traian  Rînzaru  şi   se poat c strîn ge re;--
     ,e ale                                                      rea  sfeclei  de  zahăr  —  a-   de  C.A.P.  Geoagiu  cu  350   Eugen  Ivan  la  transport  şi   Este nooesa i* ca  1 oza-
     'a su-                                                                                tone,  C.A.P.  Romoşel  cu
     Tem-                                                        dică  la  Aurel  Vlaicu  şi                          tasat.                     rea poirumbuliui să  occa-
     ’or fi'                                                     Geoagiu  —  se  lucrează  ia   225  tone  şi  Pişchinţi  cu   —  Ce cantita te de siloz  pă şi în <;0-1 pend i  : • a-
     l gra-                                                      transportul  şi  însilozarea   circa  100  tone.  Tot  pînă   este  insei•isă în bal a a ţa  gricole  de i3 rodu *. • din
     intre
    heaţa,                                                       colete.lor  de  '  sfeclă.  Dar   la  data  respectivă  com­  fura icră şi cit veţi :  •ali­  Aurel  VIai ■Ti şi  t i clei»
    rrolog                                                       cea  mai  marc  acţiune  din   plexul  de  vaci  de  la  Vai­  za ?             unde Irl • :* • 1 î ne a  i de-
     Ic Iu-                                                      cadrul  preocupărilor  pen­  dei  a  realizat  peste  1  300   - Avem  planifi ate  inârat. ' ’ :• -m t rsi  favo-
                                                                 tru   umplerea   cămărilor   tone  siloz  provenit  din  po-   2 :>no tone, d; ir cred  ea  r,abila  >uie s-of o 1 o-
               Veilere din municipiul Hu netloara.               zootehnici este bătăii? ce  ru m b                   vom   face î n j ur de 2 500.  sini di: ■ plin.
                                                      V
   72   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82