Page 79 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 79
Vizita ie prietenie
a preşedintelui ie
evolutionare Soineea,
7 *
La invitaţia tovarăşului CONVORBIRI
Nicolae Ceauşescu, secretar
general al Partidului Co T o v a r ă ş u l . Nicolae publicii Populare Revolu
munist Român, preşedin ţionare Guineea.
tele Republicii Socialiste Ceauşescu, secretar gene
România, şi a tovarăşei ral al Partidului Comu T o v a r ă ş i i Nicolae
Elena Ceauşescu, luni, 20 nist Român, preşedintele Ceauşescu şi Ahmed Sekou
septembrie, a sosit la Republicii Socialiste Româ Toure şi-au exprimat sa
Bucureşti, într-o vizită de nia, a avut, luni, 20 sep tisfacţia de a se reîntîlni
prietenie, tovarăşul Ah- şi de a continua dialogul
med Sekou Toure, secretar tembrie, convorbiri cu to tradiţional, prietenesc, ÎS
general al Partidului De varăşul Ahmed Sekou Tou nivel înalt, care ai'O ufi
mocrat din Guineea, pre re, secretar general al rol determinant în întări-
şedintele Republicii Popu Partidului Democrat din rea continuă a raporturilor
lare Revoluţionare Gui Guineea, preşedintele Re româno-guîneeze.
neea, împreună cu tovară
şa Andree Toure.
Solemnitatea sosirii înal TRANSMISIUNE DIRECTA LA
tului. oaspete din ţara a-
fricană prietenă a avut loc RADIO ŞI TELEVIZIUNE
pe aeroportul Otopeni, îm Azi, în jurul orei 9,30, posturile de radio şi tele
podobit sărbătoreşte. Pe viziune vor transmite direct ceremonia plecării tova
frontispiciul aerogării se
răşului Ahmed Sekou Toure, secretar general al
aflau portretele preşedin-
ţilor. Partidului Democrat din Guineea, preşedintele Repu
La ora 17, avionul eu blicii Populare Revoluţionare Guineea, care, la invi
T o v a r ă ş u l Nlcolae Ceauşescu, a tovarăşei carea avionului românesc care a călătorit conducăto taţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general
Ceauşescu, secretar general Elena Ceauşescu, a celor Rombac 1—11, ci’eaţie de rul partidului şi statului al Partidului Comunist Român, preşedintele Repu
al Partidului Comunist lalţi tovarăşi din condu prestigiu a industriei guineez a aterizat. blicii Socialiste România, şl a tovarăşei Elena
Oirnân, preşedintele Re- cerea de pai’tid şi de noastre aeronautice, care
'rjppublicii Socialiste Româ stat a fost marcată de ilustrează pi-eocuparea con Ceauşescu, a efectuat, împreună cu tovarăşa Andree
nia, a efectuat, luni, 20 vibrante manifestări de stantă a conducerii parti- (Continuare în pag. a 4-a) Toure, o vizită de prietenie în ţara noastră.
septembrie, o vizită de dragoste şi preţuire. dului, a tovarăşului Nicolae
lucru pe platforma in Dialogul secretarului ge Ceauşescu personal, pentru
dustrială aeronautică si neral al partidului cu dezvoltarea acestei subra-
tuată în cartierul Bă- constructorii bucureşteni muri de vîrf a industriei
neasa din Capitală. de avioane a avut la în noastre constructoare de
în această vizită, tova ceput drept cădim halele maşini, pentru continua
răşul Nicolae Ceauşescu de montaj al avioanelor îmbunătăţire a caracteristi
a fost însoţit de tovarăşa B.N.-2 (Islander) cu 10 cilor tehnice, calităţilor de
Elena Ceauşescu, de tova locuri, aparate multifunc zbor şi competitivităţii a-
răşul Constantin Dăscă- ţionale. Directorul între vioanelor româneşti. El
lescu, de alţi tovarăşi din prinderii prezintă princi încununează o activitate
conducerea de partid şi de palele realizări ale colec entuziastă şi bogată în tra Pină nu denxult, pe plat ful de şamotă, rugina de 1 000 mc, se aud acum alte
stat. tivului, modul în care diţii, ce încorporează o forma furnalului se pu fier, ori stropii de vopsea
prin transpunerea în viaţă amplă suită de realizări nume de oameni — Chira,
Vizita a prilejuit o ana a indicaţiilor şi recomandă tehnice de nivel mondial. teau auzi strigate câteva dezvăluiau apartenenţa la Filip, Lăsconi, Ţintiu. Şi
liză aprofundată a modu rilor formulate de tovară Avionul Rombac 1—11 este nume — Sirbu, Cucu, Ka- o eclxipă de constructori
lui în care se înfăptuiesc şul Nicolae Ceauşescu la destinat atît transportului loşi, Marcu, Marchefca — sau alta. Dar toţi au ple de această dată îţi poţi da
prevederile celui de-al precedentele vizite de lu de pasageri, cît şi de măr şi după frecvenţa cu care seama cu uşurinţă unde...
XH-lea Congres al parti cru s-a ajuns la actuala furi, făcînd parte din cla se rosteau ştiai cu precizie cat pe la alte lucrări im arde cu adevărat. Cu miş
dului în legătură cu dez configuraţie a întregii plat sa aeronavelor de capaci pe unde „arde", pe unde portante ce le au de exe cări precise, aceşti oameni
voltarea industriei aero forme industriale. tate medie — 119 locuri şi sc dă bătălia cu timpul cutat. Pe platforma celui
nautice româneşti, a sar Apreciind rezultatele sau cum creşte... furnalul mai nou obiectiv siderur DORiN CORPADE
cinilor importante ce re foarte bune înregistrate în o autonomie de zbor de din mâinile unor oameni gic de la Călan, furnalul
vin în acest cincinal con domeniul aparatelor de 2 500—3 000 km reprezen- pe ale căror salopete pra nr. 4, cu o capacitate de (Continuare ir. .-„••■ti ?-a)
structorilor de avioane zbor de capacitate mică, tînd continuarea altor suc
din ţara noastră. cese însemnate ale in
secretarul general al parti dustriei. româneşti din ul
„...Desfăşurat în atmosfera dului a cerut să se .dez timii ani.
■ de emulaţie generată de volte în continuare, în ritm
apropierea Conferinţei na intens, fabricaţia avioane Secretarul general al
ţionale a partidului, noul lor mici pentru legături partidului se interesează
dialog al ■ conducătorului î’apide, a celor sanitare, a- îndeaproape de diversele
partidului şi statului nostru gricole, de şcoală şi an utilizări ale avionului, de
cu făuritorii aparatelor trenament. capacitatea de realizare în
de zbor purtînd însemnele în cadrul secţiilor vizi ţară, într-un timp cît mai
tricolore a fost axat pe tate este pusă în evidenţă scurt, a unor elemente ne
principalele aspecte ale preocuparea specialiştilor cesare montajului acestei
programelor de sporire, unităţii de a asimila un aeronave.
diversificare şi moderniza- număr cît mai mare de T o v a r ă ş u l u i Nicolae
re a structurii producţiei echipamexite, ansamble şi Ceauşescu, tovarăşei Elena
de avioane, de continuă repere pentru aeronave, de Ceauşescu, celorlalţi tova
îmbunătăţire a parametri a asigura tuturor produse răşi din conducerea parti-
lor tehnici şi a performan lor un nivel calitativ ri dului şi statului le sînt
ţelor lor în exploatare. dicat. prezentate apoi, pe un pla-
Sosirea la întreprinde O atenţie deosebită s-a
rea de avioane Bucureşti acordat, în timpul vizitei,
a tovarăşului Nicolae problemelor privind fabri {Cor.tinuare în pag. a 4 a )
70000 tone oărbun®
peste pSasî
Cu o producţie supli
mentară de peste 70 000
în aceste zile de toam LOCUITORII SATULUI familiilor lor. La culesul vate cu cartofi şi s-au li nate Comitetului judeţean tone de cărbune, sectorul
nă, locuitorii satelor tre ÎN ClMP cartofilor şi-au unit forţe vrat la fondul de stat de cultură şi e d u c a ţ i e cu activitate de carieră
buie să acţioneze cu toate le cîte două, trei şi patru peste 300 tone cartofi de socialistă, se acţionează şi „Cîmpu lui Neag“, aparţi-
forţele şi mijloacele la Toţi locuitorii din Lă- familii pentru a termina consum. Am întrebat cine la recoltarea şi livrarea le nînd de Combinatul mi-
stiânsul şi depozitatul re puşnic, în frunte cu co treaba cît mai repede. A- s-a evidenţiat. Ni s-a răs gumelor. Din grădina, coo nicr Valea Jiului continuă
coltei. Aceasta impune o muniştii, acţionează în cest spirit de colaborare puns : ,,Tot satul". Coope perativei din Lăpuşnic
mobilizare generală, o or tr-o strânsă unitate şi se şi întrajutorare a făcut ca ratorii din toate cele trei să sc situeze printre co
ganizare temeinică a mun ajută unii cu alţii la strîn- întreaga activitate de re echipe conduse de Iuliana s-au livrat pînă acuxn 20 lectivele fruntaşe ale jude
cii, ordine, disciplină şi gerea cît mai grabnică a coltare să se desfăşoare Cercea, Graţiela Popa şi tone castraveţi, 16 tone ar ţului, acţionînd stăruitor
răspundere în executai-ea x’ecoltelor şi onoi'area obli într-un ritm susţinut şi cu Maria Şuiaga îşi fac pe dei şi 5 tone vinete. Şi re pentru depăşirea sarcinilor
la timp şi în cele mai bu deplin datoria. coltatul este în toi. de plan la huila eocsifica-
ne condiţii a lucrărilor de gaţiilor la fondul de stat. rezultate bune. Aşa se fa N. BADIU bilă.
recoltare şi a celor de pre Aici, ca şi în alte părţi, ce că pînă la 19 septem în acelaşi timp, cu spri Piân organizarea judi
gătire a terenului şi însă- ţăranii au venit la strînsul brie s-a strîns recolta de jinul pex-sonalului din uni cioasă a producţiei şi a
mînţnrea păioasolor. recoltei cu toţi membrii pe toate cele 30 ha culti tăţile din Deva subordo (Continuare în pag. a 2-a) muncii, colectivul sectoru
lui înregistrează o creşte
re substanţială a mediei
realizărilor zilnice. Astfel,
planul zilnic de 1000 tone
de cărbune este depăşit în
medie cu 500 de tone, suc
ces obţinut prin folosirea
intensivă a dotării tehni
ce, a forţei de muncă şi
timpului de lucru. Se rea
lizează o bună coordonare
a avansărilor pe fiecare
treaptă, atît la fronturile
de lucru din stratul 3, cît
şi la • cele din stratul 5,
care vor fi închise odată
C.A.P. Şoimuş, brigada Bălaia. 50 de elevi de la Şcoala generală din Şoimuş au adunat cartofii de pe o tarla de ÎS ha ce a fost recol
tată. Foto: VIRGIL ONOIU cu intrarea în anotimpul
rece.
