Page 80 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 80
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 7
Săptămînă „Crucit roşii“
"I
In întrecerea p a t r i o t i c a p e f o r ®
„Sănătate, munca, pece“
Formaţia civilă de pompieri din Haţeg IN JURUL
Transe
în fiecare an, penultima
din nou pe locul i \ săptămînă a lunii septem de intervenţia lor, să asi ale la
gure şi pentru populaţie o
iopeni
l brie este „Săptămînă Cru instruire temeinică în ve plecări
) Duminică, la Haţeg, a cii roşii". Anul acesta ea derea acordării primului Ahmetl
secreta
i avut loc solemnitatea de- \ se desfăşoară sub deviza: ajutor. în atenţia organi Partid:
; cernării Diplomei şi Dra- \ „Sănătate, muncă, pace". zaţiilor de Cruce roşie stă, «Un G
dintele
5 polului de formaţie frun- s C o n d i ţ i i l e materia de asemenea, cu priorita Popula
ţ tasă pe ţară în întrece- le create de partidul şi te în această săptămînă, re Gui:
t rea patriotică dintre for- \ statul nostru — al căror mobilizarea populaţiei la 11.00 Telex
» maţiile civile de pom- I scop suprem este creşte acţiunile educative organi 11.05 Film fi
ţ pieri. La festivităţile or- rea bunăstării oamenilor zate de cadrele medicale primăv
dul 1
t ganizate au luat parte s ţării — sînt o premisă si pe teme de prevenire şi 11.50 întilnii
? tovarăşii Radu Bălan, I gură ca în România toţi combatere a bolilor trans reporli
S prim-secretar al Comite- cetăţenii să se poată bucu misibile, a alcoolismului 12.20 Cadran
12.35
Pagini
ţ tuiui judeţean Hunedoa- I ra de o stare de sănătate şl fumatului, a sedentaris corală
t ra al P.C.R., preşedintele \ înfloritoare. Asemenea con mului, ca şi pe teme de 10.00 Telex
Calalos
* Comitetului executiv al s diţii au fost şi continuă să educaţie alimentară. 10.05 cum, i
\ Consiliului popular jude- fie create an de an şi Cultivarea sentimentului gricolă
i ţean, general maior \ pentru populaţia judeţului omeniei, al întrajutorării, 16.25 Clubul
? Gheorghe Briceag, co- \ nostru. Activităţile de exprimat în creşterea nu 17,10 Muzică
mental
| mandantul trupelor dc Cruce roşie sînt destina mărului donatorilor ono 17.25 Civica
1 pompieri din R.S.R., Ni- \ te educaţiei sanitare a ma rifici rămîne, de aseme 17.50 1001 d<
i colac Stănculescu, secre- \ selor, prevenirii îmbolnă nea, o permanenţă în pre 20.00 Telejm
i tarul Comitetului execu- virilor, întrajutorării uma ocupările organizaţiilor de 20.20 Actuali
că
ţ tiv al Consiliului popu- \ ne şi acordării primului Cruce roşie şi se poate a- 20.35 Dialog!
1 Iar judeţean, Maria Me- \ ajutor, iar „Săptămîma firma că în această direc 20,55 Teatru
) drea, primarul oraşului Formaţia civilii dc pompieri a oraşului Haţeg — pentru a doua oară consecutiv \ Crucii roşii" este cel mal ţie se desfăşoară o mun (lunea
Tudor
) Haţeg, un marc număr fruntaşă pe ţară in întrecerea patriotică. Foto: AUREL ANCA s nimerit prilej pentru in că rodnică. 22.20 Telejur
i de oameni ai muncii, ti- tensificarea lor. Continuînd o tradiţie
} neri şi vîrstnici. patriotică i Sănătatea, vigoarea, pu care de-a lungul an"
I Cu acest prilej, după cupat locul I pe ţară şi feta" de şef al formaţiei în Întrecerea
(între care locul III pe
| ce au fost înmînate For- în întrecerea patriotică fiului său, Ştefan Szanto. ţară în 1977, locul I pe terea de muncă a omului şi-a demonstrat valoarea,
de
mare
sînt
probleme
î maţi ei civile de pompieri pe anul 1981, cînd for Şi lor li se alătură alţi ţară în 1981 şi de aproa răspundere pentru toţi cei cursurile de surori de
? din Haţeg Diploma şi maţia aniversa un secol oameni — cu deosebire implicaţi în acest dome Cruce roşie sînt absolvite BUGUREŞ
j Drapelul de fruntaşă pe de existenţă. Anul aces comunişti —, care, cu pe 10 ori locul I pe ju \ de tot mai multe persoa dioprogramu
profesii şi locuri de mun
deţ), formaţia civilă de
> ţară, tovarăşii Radu Bă- ta ea a confirmat din \ niu. în efortul general La ordinea
cultură» 7,'
| ian, Gheorghe Briceag şi nou temeinica sa pregă că diferite sînt uniţi în pompieri din oraşul Ha \ pentru realizarea acestui ne. 8.00 Revista
4 Maria Medrea au adre- tire, primind pentru a dorinţa şi pasiunea, dar ţeg şi-a onorat cu mare deziderat, activul de Cru Pentru ca tinereţea na Curierul m
Buletin de
’ sat membrilor formaţiei doua oară consecutiv mai ales în hotărîrea şi răspundere obiectivele \ ce roşie trebuie să aducă ţiunii noastre să fie între pundem aset
ţ călduroase felicitări pen- Drapelul de fruntaşă pe conştiinciozitatea de care chemării la întrecere a- \ ţinută, pentru a contribui Buletin de
i tru rezultatele deosebi- ţară. sînt animaţi, pentru sal dresate în urmă cu un o contribuţie de amploare cîntecele şi
? te obţinute în activita- Se poate spune, pe varea de pericolul incen an tuturor formaţiilor \ pe plan organizatoric, prin la înfăptuirea politicii de poarelor;
1 tea lor şi le-a urat ca şi drept cuvînt, despre a- diilor a avutului obştesc civile de pompieri ale lo \ angrenarea populaţiei la mografice a partidului şi 11.00 Bulctir
Microfonul
ţ în anul viitor să obţină ceşti oameni că au făcut şi al celui personal, a calităţilor ţării, a luptat \ acţiunile de prevenire a statului nostru, sînt tot 11,35 Public
| succese de prestigiu, să se totul pentru a se situa vieţii oamenilor. între ei, neobosit pentru transpu mai numeroase acţiunile lctin de ştir
I situeze în fruntea între- pe un loc "de cinste, con- Ludovic Olah (I şi II), nerea în fapt a indica \ îmbolnăvirilor. te pentru te
\ cerii patriotice, tinuînd astfel tradiţia Miron Ular, Ioan Tiruţă, ţiilor date pe această li \ Comitetele şi comisiile destinate cultivării senti Din coinotu
activităţii şi a eroismu Ionel Alimpescu, losif nie de către secretarul ge mentului maternităţii. 12,45 Avar
ţ A urmat apoi dofila- lui pompierilor din ţara Tăşală, Traian Ilada, neral al partidului, tova \ de Cruce roşie din jude dio-tv. ; 13,
4 rea formaţiei fruntaşe şi noastră. Şi cum ar putea Constantin Neiconi, Ioan răşul Nicolae Ceauşescu, ţul Hunedoara sînt pre Toate aceste preocupări 3; 15,00 Clu
’ a altor formaţii din ju- fi altfel decît destoinică, I.uţ, Nicolae Ursu, Bros care spunea că trebuie să \ sînt tot atîtea direcţii pe 10.00 Buletin
Cîntcce rev<
ţ deţ invitate la festivită formaţia care are în rîn- Wiliam, Ion Simedrea, fini în stare să stingem \ ocupate în prezent de pre care trebuie insistat in a- Sfatul medii
ţi te, precum şi un bogat durilc sale oameni ca Lazăr Vlaiconi, Mihai incendiile cînd se produc, gătirea grupelor şi postu dalion corni
lăncii; 16,40
J program artistic care s-a Lazăr Szanto, care mai Bîrsan, Cercely Ion ş.a. dar esenţialul îl reprezin \ rilor sanitare, astfel îneît ceste zile ale „Săptăminii i conomicc; l
1 desfăşurat în „Parcul poartă şi acum uniforma Deţinătoare a peste 50 tă măsurile de prevenire \ ele să fie capabile să in Crucii roşii". | ştiri; 17,05
ţ pompierilor". şi distincţiile conferite de diplome, steaguri şi a incendiilor care aduc \ tervină eu eficacitate şi Ură; 17,30 Vr
VICTOR COCA
i * pentru munca şi străda cupe, pentru numeroase pagube serioase. \ promptitudine în toate ca preşedintele Comitetului j le; 18,00 Ort
I Agricultura
Formaţia civilă de
S pompieri din Haţeg a o- nia sa din 1947 pînă în locuri fruntaşe la con VASILE PATAN \ zurile în oare este nevoie judeţean de Cruce roşi®.""' ■ ' 20,00 Ii adio ju
PETRE FĂRCAŞIU
rnorla pftmi
cursurile profesionale şi
1972 cînd a predat „şta
ncsc; 20,40
! şlagărelor; 2
oră: 23,00 1
Duminică, ia Calau, s-a elaborat prima şarjă muzical.
C a m p a n i a a g r i c o l a d e t o a m n a cale; 23,30—
Să acţionăm zi de zi,
de fonii la furnalul nr. 4, de mare capacitate
ou toate forţele,
DEVA : !•’(.
(Urmare din pag. 1) iectant, şi beneficiar şi ducerea partidului, perso pe acolo ! Este acasă. Şi (Patria); Do
nal tovarăşul • Nicolae
la siriusul şi înteţesc sau domolesc constructor. Cît despre Ceauşescu ne-a indicat la Călan sînt furnale de rie (Arta)
mare capacitate...
RA: Bunul î
constructorii de la între
focurile ce nasc fonta, ho prinderea de construcţii căile de atingere rapidă a Am fi continuat discu — seriile I-
depozitatul recoltei! tărăsc izbucnirile vulcani siderurgice Hunedoara a- parametrilor proiectaţi ai ţia, dar un vuiet ne-a es Orcliestra f£
derurgislul);
lor incandescenţi, coman vem numai, cuvinte de noului obiectiv. Noi sîntem tompat vorbele. A fost monist (Arta
dă un întreg proces teh laudă. Au făcut o treabă hotărîţi să nu precupeţim primul semn că furnalul strălucită (t
(Urmare din pag. lj lităţi, aşa cum s-au dat in nologic, de o mare com bună. Spre deosebire de nici un efort. Furnalul a- intră în p r o d u c ţ i e . Cu PETROŞANI
dicaţii. Toată lumea mani plexitate, ce se desfăşoa furnalul nr. 3, aici s-a re cesta modern trebuie să răsuflarea puternică a fur rului (Unire;
meni pericul
festa grijă pentru strînge- ră în timp şi spaţiu cu o zolvat mult mai bine pro atingă indicatori economici nalului în preajmă, furna- brie); LUPE.
„TERMINĂM precizie de invidiat. blema aparatelor de încăr de nivel mondial. Şi îi va liştii se simţeau în largul dragoste ? (C
rea operativă şi fără pier CAN: Cinci
RECOLTATUL ...Aşadar, a sosit ziua care, a clapelor atmosfe atinge ! Avem materii pri lor. Căci pe furnali.şti îi
deri a recoltei de cartofi. (Luceafărul):
CARTOFILOR PÎNA LA cea mare. Aprinderea fo rice, de egalizare, a ma me pregătite tot de side- deranjează... liniştea. Vă- iepure pentr
Aceeaşi activitate rodni şinii de astupat şi destu rurgiştii din Călan — a-
25 SEPTEMBRIE" cului şi începerea proce zîndu-i la muncă, atunci nerul); PET
că am întîlnit şi la grădi sului de topire a încărcă cînd aud zgomotul carac 9 la 5 (Munt
na de legume, unde coo turii. Printre cei mulţi de NO AS A: Tai
— Aşa nc-am propus — peratoarele din formaţia de Un remarcabil succes al teristic al furnalului, lu milui (Munc
spunea tovarăşul Mihai lucru permanentă, între pe platformă încercăm să crează... liniştiţi. Liniştiţi CANT: Mare
Cazacincu, şef de fermă la care se numără Sidonia ghicim pe cel care va a- constructorilor şi şiderurgiştiîor şi încrezători vor spune: turnă (Retez
C.A.P. Dobra — şi ne-am Prisecan, Silvia Cizmaş, prinde focul la furnal. Va — Bună zgura ! Bună Soţul ideal (
OKAŞTIE: v
mobilizat şi organizat te Letiţia Oprean, şefe de e- fi un constructor ? Va fi fonta ! (Patria); Pr
meinic pentru a ne res chipă, Maria Cocerhan, Sa un siderurgist ? Sau vor fi pat orificiul de fontă şi a glomemt autofondant şi ...Duminică, 19 septem ză (Flacăra).
pecta acest angajament, a- bina Tudor, Nica Purcar, amîndoi, aşa cum am vă instalaţiei electrice de ac cocs metalurgic, produse la brie, orele 5 şi 25 minute, BAI: Cununa
sigurînd astfel stringerea zut, atunci la pornirea pri ţionare a schipurilor, prin aglomerator şi la cele două pe platforma celui mai nou de cultură);
tirz
Uluiri
operativă a recoltei şi eli Marişca Stanca, împreună mei baterii de cocsifica completări la proiectul noi baterii de cocsificare. obiectiv siderurgic ; o di
BRAZI: Eelii
berarea terenului în vede cu brigadierul Ioan Şindea re ? Ne-am adresat ingi iniţial, prin soluţii comu Aşa cum ne cerea secreta mineaţă de toamnă netre le I-1I ; CA)
rea executării lucrărilor şi Dragostin Cîmpurean, nerului Clement Marines- ne ale beneficiarului, con rul general al partidului zită încă; mulţi oameni în fiicelor (Unsa
(ie arături şi pregătiri pen decanul de vîrstă al coo cu, crezî.'ld că s-a uitat structorului şi proiectan este necesar să ne unim jurul furnalului — Eugen SIMERIA : '
tru culturile viitoare. peratorilor din Dobra (are tocmai esenţialul — omul tului. Putem spune că am toate forţele. în fiecare Stoicoi, Marin Isae, Ioan şui); 1LIA : i
Avem la recoltat zeci dc 78 de ani), conductor de cu facla. luat în primire un agre sector de activitate sînt Filip, echipele lui Sterian neaţă (Lumi:
familii de c o o p e r a t o r i atelaje, muncesc intens la — Aveţi dreptate. Pînă gat siderurgic de concep muncitori cu înaltă califi Iustin şi Gheorghe Hriţ-
din brigăzile Stretea şi recoltarea yinetelor, arde la acest furnal, focul, in ţie si execuţie româneas care, avem maiştri şi in cu; noaptea a fost brusc...
Dobra, între care cele ale iului gras, verzei şi faso tr-adevăr, se aprindea cu că. Ne străduim să fim la gineri competenţi, în sta împrăştiată de lumina la
lui Nicolae Mariş, Ioan lei păstăi din cultura a facla. Dar, ne-am moder înălţimea sarcinilor ce ne re să soluţioneze multe vei incandescente — pri
Juncan, Ioan Teodorescu, Il-a. Au fost livrate pieţe nizat. Aprinderea focului revin, sarcini reieşite şi probleme. ma şarjă de fontă de la
lonichie Curui, Sabin Po lor de desfacere — cum se va face cu... aer. Aerul cu prilejul vizitei de lu — Chiar am remarcat furnalul nr. 4. , Rezultatele
pa, Lucreţia Neagu, secre ne spunea şeful de briga încălzit în cauperele fur cru a secretarului general cîteva nume noi, aici, la eepţionalc di
tarul organizaţiei de partid dă — 111 tone castraveţi, nalului, la o temperatură al partidului, tovarăşul furnale ! „Elaborarea s-a realizat brio 1982 :
din satul Stretea, Elena 145 tone varză, 36 tone mare, aproape 1 000 grade Nicolae Ceauşescu, chiar — Nici nu se putea alt eu patru ore mai repede", Extr. I: 26,
ne-a informat tehnologul
Şindea, membru al birou fasole păstăi, 30 tone ardei Celsius, va aprinde şi în aici, pe această platformă, fel. Totuşi, cei noi au mulţi secţiei. Marin Isac. „Am Extr. a n-s
lui organizaţiei de partid gras, 20 tone vinete şi alte treţine arderea cocsului. prilej cu care s-au Inau ani de furnale. Spre exem obţinut o fontă caldă, co 41. 11.
Extr. a III-
amintite, Jenica Popa şi legume. în această săptă — în câteva cuvinte, to gurat probele tehnologice plu, Inginerul Alexei Ţin- respunzătoare calitativ. 1, 24, 9,
altele. La scosul cartofilor mînă se vor e x p e d i a varăşe inginer, v-am ruga la furnal. Avem un agre tiu a fost crescut la şcoa Prima descărcare — pri Extr. a IV-
lucrează cu multă hărnicie 14 tone ardei gras, 10 to să ne prezentaţi noul fur gat bun, de mare capacita la hunedoreană a siderur mele tone de fontă : peste 5, 41.
Extr. a V-t
mecanizatorul Miron Ioan. ne vinete, 10 tone fasole nal ! te. Odată cu prima şarjă giei, s-a... maturizat la Că 70". 32, 21.
Am recoltat pînă acum păstăi şi 20 tone varză. — Ce aş putea să vă putem spune că am pornit lăraşi şi acum, iată-1, la el Extr. a VI-
peste 20 ha din 35 eîte a- Totodată au fost semăna spun ? Că la construcţia pe drumul anulării impor acasă, la Călan. La fel Prima şarjă de fontă, 6. 29.
Extr. a VII
vem în cultură. te 10 ha legume-verdeţuri acestui furnal au partici turilor de fontă cenuşie. Ioan Filip. A fost maistru aici, la furnalul nr. 4, s-a I. 41.
obţinut chiar în ziua cînd
Am văzut aici cum coo şi mai urmează a se însă- pat în mod egal mulţi Avem o bază tehnico-ma- principal la Galaţi. Acum Extr. a VII
peratorii, ajutaţi de copiii mînţa în aceste zile încă dintre oamenii caro sînt terială capabilă să reali este la noi de vreo lună făurarii metalului şi cita 43. 37.
Fond de etşl
şi rudele lor, adunau şi 10 ha— cinci cu spanac şi prezenţi şi acum la acest zeze acest deziderat al e- de zile. Nu pentru că nu delele lor erau în sărbă lei.
sortau cartofii pe trei ca cinci cu ceapă stufat. moment inaugural: Şi pro conomici naţionale. Con l-ar mai fi ţinut nimeni toare.