Page 83 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 83
' 1 T?
Marţi, 21 septembrie, s-a med Sekou Toure şi tova Toure şi tovarăşa Andree
încheiat vizita de priete răşa Andree Toure au so Toure. Cei doi conducători
nie pe care a efectuat-o în sit împreună la aeroport. de partid şi de stat şi-au
ţara noastră, la invita Un mare număr de strîns cu călctoră mîinile,
ţia tovarăşului Nicolae bucureşteni, cărora li s-au s-au îmbrăţişat.
Ceauşescu, secretar gene adăugat tineri guineozi ca La ora 10,00, aeronava
ral ai Partidului Comunist re studiază în ţara noas cu care călătoresc înalţii
Român, preşedintele Repu tră, i-au salutat cu căldu oaspeţi guineezi a decolat.
blicii Socialiste România, ră pe cei doi conducători Noua î n t î l n i r e din
şi a t o v a r ă ş e i Elena de partid şi de stat, i-au tre preşedinţii Nicolae
Ceauşescu, secretarul ge ovaţionat îndelung, expri- Ceauşescu şi Ahmed Sekou
neral al Partidului Demo mîndu-şi bucuria pentru Toure se înscrie, prin re
crat din Guineea, preşe reîntilnirea dintre tovară zultatele sale rodnice, ca
dintele Republicii Popu şii Nicolae Ceauşescu şi un moment important în
lare Revoluţionare Gui Ahmed Sekou Toure, sa dezvoltarea pe mal depar
neea, Ahmed Sekou Tou- tisfacţia pentru dezvolta te a colaborării dintre
re, împreună eu tovarăşa rea continuă a legăturilor România şi Guineea, atît
Andree Toure. de prietenie şi colaborare pe plan bilateral, cît şi
Ceremonia plecării s-a dintre cele două partide, pe arena internaţională,
desfăşurat pe aeroportul ţări şi popoare. în folosul şi spre binele
Otopeni, împodobit sărbă T o v a r ă ş u l Nicolae ambelor noastre ţări şi
toreşte. Ceauşescu şi t o v a r ă ş a popoare, al cauzei păcii,
T o v a r ă ş u l Nicolae Elena Ceauşescu şi-au luat
Ceauşescu, tovarăşa Elena apoi rămas bun de la to destinderii şi colaborării
Ceauşescu, tovarăşul Ah varăşul Ahmed Sekou în lume.
T o v a r ă ş u l Nicolae localitate situată în extre cerii Ministerului Agricul
Ceauşescu, secretar general mitatea sudică a judeţului turii şi Industriei Alimen , orientările şi Indicaţiile tovarăşului Micolae Ceauşescu,
al Partidului Comunist Ro- Teleorman. tare, organelor agricole lo
i. "-■X preşedintele Repu Aici, în cîmp, secretaru cale să ia măsuri pentru I vizitei de lusru în judeţul
blicii Socialiste România, lui general al partidului extinderea culturii bumba
a vizitat, in cursul zilei dc i se prezintă programul de cului şi în gospodăriile
marţi, unităţi agricole — extindere a culturii bum individuale, aşa cum se
cooperatiste şi dc stat •— bacului, pînă în anul procedează şi cu tutunul.
din judeţele Teleorman şi 1986. La încheierea vizitei la
Călăraşi. T o v a r ă ş u l Nicolae această importantă unita
A fost dezbătut în pro Ceauşescu analizează cu te producătoare de bum
funzime, cu specialişti şi atenţie zonele propuse pen bac, secretarul general al
practicieni, un aspect e- tru extinderea culturii partidului şi-a exprimat
scnţial al politicii agrare a bumbacului şi recomandă convingerea că măsurile
partidului şi statului nos să se studieze posibilită stabilite pentru sporirea
tru, şi anume acela de a ţile de extindere a aces suprafeţelor cultivate cu
folosi cu maximă eficien tei plante şi în sudul ju bumbac şi creşterea pro
ţă, cu pricepere şi îndrăz deţului Constanţa. ducţiei la hectar vor mo
neală, condiţiile pedocli Pornind de la experien biliza pe toţi specialiştii şi „Trebuie să crească numărul celor care lucrează la cărbune şi să
matice, baza tehnică şi ma ţa întreprinderii pentru practicienii, această ma se reducă numărul celor care muncesc în alte activităţi. Baza organi
terială, bogata experienţă producerea şi valorificarea terie primă deosebit de zării trebuie să fie cei care lucrează în mină, cu combina, în abataje".
a ţărănimii noastre pentru bumbacului — Brînceni, importantă fiind necesar
a cultiva şi culege de pe care cultivă acum o supra să fie realizată în ţară, NICOLAE CEAUŞESCU
pămîntul ţării tot ceea ce faţă de 500 de hectare, s-a mai ales în actuala con
el poate da, cu scopul de recomandat ca, încă din junctură economică inter Jiului, eînd, împreună cu de maistrul Ilie Amorări-
a acoperi cerinţele cres- acest an, să fie luate în naţională. La întreprinderea minie minerii, eu cadrele tehni ţoi.
cînde de materii prime ale toate unităţile producătoa ră Uricani, preocupările ce şi de conducere, secre — în zona din avai a
economiei naţionale, de a re măsuri ferme pentru T o v a r ă ş u l Nicolae colectivului de muncitori, tarul general al partidului abatajului — ne-a declarat
satisface cît mai îndestu respectarea întocmai a Ceauşescu s-a oprit apoi, ingineri şi tehnicieni pen a analizat cauzele unor ru~
lător nevoile tot mai mari tehnologiilor de însămîn- într-o solă de porumb, în tru c r e ş t e r e a produc- interlocutorul — pe o por
ţiune de circa 30 m, con
şi diversificate ale popu- ţare şl întreţinere a bum vecinată celei de bumbac, diţiile tectonice au îngreu
' "iei. Vizita de marţi a bacului. aparţinînd cooperativei a-
circumscris în această sfe T o v a r ă ş u l Nicolae nat avansarea, impunînd
ră de preocupări constante Ceauşescu a cerut condu (Continuare în pag. a fl-a) lucrări suplimentare. Cu
sprijinul cadrelor de spe
ale conducătorului parti
cialitate de la C.M.V..J. şi
dului şi statului nostru I.C.P.M.C., au fost găsite
două programe speciale TRANSMISIUNE DIRECTA LA RADIO mineri în urmă şi a sta
ale agriculturii noastre so bil au drept puncte de bilit măsuri pentru redre soluţiile .tehnice necesare.
cialiste — cele privind ex ŞI TELEVIZIUNE reper extinderea mecani sarea activităţii ia extrac De eurînd, abatajul a re
tinderea şi modernizarea zării în abataje, întări ţia cărbunelui. intrat în fluxul normal de
culturilor de bumbac şi Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Vaslui a to rea efectivelor direct pro Din relatările directoru producţie.
de orez, ambele avînd în varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti ductive şi perfecţionarea lui adjunct, ing. loan Bes- îmbunătăţirea activităţii
ţară bune condiţii de dului Comunist Român, preşedintele Republicii So profesională a forţei de sorman, am reţinut că ră- îa această mare capacitate
ereştere. cialiste România, va avea loc îa municipiul Vaslui, muncă. Sînt direcţiile de mînerile în urmă înregis de producţie se oglindeşte
Primul popas este făcut o adunare populară, pe care posturile de radio şi te acţiune Indicate de tova trate în ultimele două luni
la întreprinderea de pro leviziune o vor transmite direct, azi, în jurul răşul Nicolae Ceauşescu, provin de la abatajul dotat ION MUSÎAŢÂ
ducere şi valorificare a orei 16,30. cu prilejul vizitei de lu cu mecanizare complexă
bumbacului —■ Brînceni, cru întreprinse în Valea de înălţime mare, condus {Continuare in pag o 2-a)
— ® — » a — «—» — ® — a a — * — a — — ® — a - © - © — ® — ® ~ «
întreaga atenţie organizării muncii
şi participării cooperatorilor la lucru!
Mobilizare generală la sfrînsul recoltei, O brigadă de reporteri interlocutorul ne spune cooperativei agricole, pe
ai ziarului nostru s-a de că activitatea se desfăşoa care i-am întîlnit la se
diu pe- la orele zece (?),
ră în bune condiţii. Toţi
plasat în comuna Bretea
ritm intens la însămînfăriîe de toamnă! Română, unde a consem locuitorii satelor sînt la ne-au spus că recoltatul
/
nat aspectele întîlnite la datorie. Un ajutor substan cartofilor şi porumbului s *
strîngerea cit mai grabni ţial îl dau elevii şcolii din desfăşoară din plin. Săte
DE LA COMANDAMENTUL JUDEŢEAN PENTRU COORDONAREA că a recoltei. localitate. Din cele 30 de nii din Ocolişu Mare au
ACTIVITĂŢI! DIN AGRICULTURĂ C.A.P. BRETEA STREI : ha cu cartofi s-au recoltat început o tarla de porumb,
15 ha. La brigăzile Bre
printre cei mai harnici
ZIUA BUNĂ tea Strei şi Plopi s-a ter numărîndu-se Toader Bred-
SE CUNOAŞTE minat lucrarea şi acum se felean, Horia Măciuca.
Lts recoltări — toate forţele umane • Este necesar ca activitatea elevilor DE DIMINEAŢA munceşte în satul Măceu. Gheorghe Miheţ. şi — aşa
care participă la recoltări să fie mai bine
şi mijloacele mecanizate organizată, să se desfăşoare sub condu Activitatea în cîmp a în
cerea nemijlocită a cadrelor didactice, ceput în primele ore ale
• Sub conducerea organelor şi organi urmărind îndeaproape realizarea norme zilei. Zeci de cooperatori,
zaţiilor de partid, intr-un climat ferm de lor zilnice stabilite. împreună cu familiile lor,
ordine şi disciplină, trebuie acţionat cti • La locurile de depozitare şi însiîo- lucrau de zor la culesul S-au livrat 20 tone car cum îi stă bine unui con
toate forţele manuale şl mijloacele meca zare a produselor se va asigura sortarea porumbului şi la recolta tofi la fondul de stat, iar ducător de formaţie — bri
nizate Ia strîngerea în timpul cel mai corespunzătoare a acestora pentru a se rea cartofilor. în lanul de 20 tone s-au oprit pentru gadiera Maria Coceag.
scurt şi fără pierderi a întregii recolte evita deprecierea şi pierderile. porumb din marginea sa sămînţă. La porumb, unde în ce priveşte recolta
de cartofi, sfeclă, porumb, legume şi tului stăm de vorbă eu activitatea este în toi, s-au rea cartofilor, şi această
fructe. • Pe lingă strîngerea şi valorificarea loan Corni, care împreună cules 20 ha din 120, în lucrare — au apreciat in
integrală a producţiei de legume, trebuie cu soţia sa Neta, fiica Ti-
a Cu prioritate se va strînge recolta şi mobilizate însemnate forţe la irigarea şi beria şi cu Elena Corbiuc brigada Măceu. terlocutorii — merge bi
vor fi eliberate suprafeţele destinate în udarea întregii suprafeţe cultivate cu culegeau recolta. Iată că acolo unde acti ne. în ziua de 20 septem
sămi nţărilor de toamnă. vitatea este bine organiza brie a.c., fusese începută
varză, deoarece seceta prelungită poate „Cum staţi cu culesul ?“.
® Printr-o organizare ireproşabilă a afecta negativ producţia acestei culturi. „Mai avem patru rînduri tă şi condusă — cum am o suprafaţă aflată dincolo
muncii, odată cu intensificarea ritmului şi terminăm". constatat la C.A.P. Bretea de calea ferată. Am mers
de lucru la recoltat, un accent deosebit Semănatul la timp şi de calitate Strei — strîngerea roade împreună cu Benone lo-
să fie pus pe onorarea prevederilor la Asemenea oameni har lor ogoarelor se desfăşoa nescu la tarlaua unde ni
fondul de stat, pe evitarea sustragerilor pe toate suprafeţele nici am întîlnit foarte ră, zi de zi, intr-un ritm s-a spus că se recoltează
mulţi în lanul de porumb,
din producţie şi strîngerea acesteia pînă printre care familiile lui susţinut, din plin. Aici surpriză : nu
se afla nici un cooperator.
la ultimul tubercul sau ştiulete de po » încadrarea însămînţărilor de toamnă Simion Luţ, Gheorghe Co C.A.P. RUŞI : CUM SE
rumb din fiecare tarla. în epoca optimă şi pregătirea unor baze cioabă, Jina Teodorescu ş.a. VEDE CÎMPUL Brigada fulger :
temeinice recoltei viitoare de cereale pă- DIN BIROU?
® Mijloacele de transport vor fi folo îl întîlnim in cîmp pe NICOLAE BADiU,
site la întreaga capacitate, luînd măsuri ioase impun măsuri hotărîte pentru rea- Marcel Petruţa. inginerul Rodica Manciu şi Beno- TRAIAN BONDOR
ca recolta strînsă să nu rărnîuă în cîmp şef al cooperativei. în ce ne Ionescu, preşedinta st,
peste noapte. JContinuore în pog. a 2-uŞ priveşte mersul recoltării respectiv, inginerul şef al {Continuare în pag. a 2-a)
