Page 88 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 88
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I'
Realizarea sarcinilor de producţie- Exigenţă sporită lucrărilor Tricotaje de
in strinsâ legătură cu întărirea pe loturile semincere calitate
ordinii şi disciplinei în muncă O sarcină importantă care terii lor, cunoscind că erbl- Pregătirea solului se face superioară într-o ii,iio i şi F
11.05
revine unor unităţi agricole cidele uzuale Icedim şi sare imediat după eliberare, prin largă gamă cl>
La întreprinderea mi vate, întîrzierile, nerespec- şi căreia trebuie să i se acor de amine nu distrug aceste arături, la adâncime minimă 11,55 P
nieră Barza, în timpul tarea întocmai a tehnolo de mai multă atenţie este a- buruieni. echilibrată cu de 20—22 om, in agregat cu sortimentală 12.25 P
IM
Fertilizarea
ceea de realizare a culturi
grapa stelată, lucrare ce se e-
desfăşurării lucrărilor ple giilor de lucru, toate la un lor semincere pentru cereale fosfor şl azot, iar la nevoie xecută cu cel puţin 15 zile P<
narei comune a organiza loc constituie frîne în ca păioase de toamnă — grîu, şi ou potasiu, reprezintă o înainte de semănat, iar patul 12.40 V
germinativ se realizează prin
ţiilor de partid, sindicat, lea succeselor pe care secară şi orz — cunoscind fap măsură prin care se asigură lucrări cu combinatorul, ma (Urmare dirt pag. 1) 13.00 In
Iu
dezvoltarea normală a plan
tul că fiecare judeţ trebuie
U.T.C. şi O.D.U.S., în care scontăm. să-şi asigure anual întregul telor, înfrăţirea şi rezistenţa ximum in preziua semănatu 16.05 Fi
s-a analizat situaţia reali — în ce constau ele ? necesar de sămînţă, pentru la cădere, niveluri ridicate de lui. Terenul pregătit pentru fantezie. în cele două mari P<
zării sarcinilor economice Cum le soluţionaţi ? toate suprafeţele cultivate cu producţie şl seminţe de cali semănat trebuie să fie bine ateliere de producţie, ing. 16.25 Si
17.00
St
tate corespunzătoare. Dozele
după opt luni şi jumătate — La Congresul al Il-lea aceste plante. de fosfor se stabilesc pe mărunţit şi nivelat, fără gre Rodica Bodescu şi mais 18.00 In
şuri, uniform ca adîncime, cu
In anul care a trecut, uni
din acest an, fenomenul al educaţiei politice şi cul tăţi producătoare de sămînţă baza cartării agrochimice şi resturile vegetale încorporate trul Vasile Sfabu confirmă lu
20.00 Tc
disciplinar a fost abordat turii socialiste, secretarul ca C.A.P. Simeria, Deva, în sol. spusele inginerului şef: 20.40 Ia
atît în materialele pre general al partidului, to Geoagiu, Rapolt şl altele, au La semănat se va folosi nu colectivele sînt pe deplin să
zentate, cit şi în interven varăşul Nicolae Ceauşescu, obţinut rezultate bune în a- SFATUL mai sămânţă recunoscută din St
categoria biologică elită şi în
eeastă activitate, ca urmare a
ţiile celor înscrişi la cu- a făcut importante reco aplicării unor lucrări agrico mulţirea 1, tratată cu FB-7 — angajate în realizarea pla D<
vînt. Am reţinut o serie mandări privind creşterea le de calitate şi în perioada SPECIALISTULUI 2,5 kg/tonă, iar orzul cu Qui- nului la export, sarcină pe 21.05 In
tu
de aspecte din acest dome calităţilor moral-politiee optimă. Se impune însă ca nolate — 2 kg/tonă sau cu care o privesc cu toată 21.25 S<
Vităvax 75 — 1,5 kg/tonă. Lu
niu cu profunde implicaţii pe care trebuie să le în experienţa bună acumulată să crările de semănat trebuie responsabilitatea. Pentru pi
fie generalizată în toate uni
în buna desfăşurare a pro trunească un bun comu tăţile care au sarcina produ sînt cuprinse între 40—100 Încadrate in epoca optimă, a- asigurarea unei activităţi 21,50 IM
lu
kg/ha Pj0 5 , diferenţiat in ra
cesului de producţie, as nist. Or, din păcate, nu cerii de sămînţă. port de fertilitatea fosfatică a sigurînd densităţi de 500—600 corespunzătoare sînt orga 22,20 Ti
pecte pe marginea cărora toţi comuniştii din organi Cunoscind faptul că produ solului, iar îngrăşămintele boabe germinabile la metru nizate cursuri de calificare
pătrat, prin care se realizea
am purtat, zilele trecute, zaţia noastră dovedesc o cerea unor seminţe cores potasice in doze de 40—60 ză la recoltare, minimum 600 fără scoatere din produc
punzătoare cantitativ şi cali
kg/ha KjO sînt necesare pe
o discuţie cu Viorel Popa, continuă preocupare în a- tativ sarcinilor actuale de solurile cu un conţinut mai spice la metru pătrat. ţie şi se are în vedere me
secretarul comitetului de ccastă direcţie. Mai avem creştere a producţiei agricole mie de 15 mg K 2 O/100 g sol. Pentru combaterea chimică
partid al întreprinderii. citc un Emil David şi Ni- are implicaţii şi pentru recol Aceste îngrăşăminte se admi a buruienilor trebuie asigu reu ca forţa de muncă, mai
ta anilor următori este nece nistrează în doză completă la rate erbieidele: sare de ami ales tinerele muncitoare BUCI
sar ca loturilor semincere să pregătirea terenului pentru ne 1,5—2,5 1/tonă sau Icedin dioprog
li se asigure prioritate la e- semănat. forte — 2 1/ha, lucrarea exe- nou încadrate să fie cu- La orc
îngrăşămintele azotoase, în
V i a ţ a de p a r t i d xecutarea întregului complex doze de 60—100 kg/ha se ad cutindu-se primăvara cînd ^ cuprinse în asemenea cultură
8.00 Re
de măsuri agrofitotehnice ce
plantele sînt înfrăţite, pînă la
rut de fiecare cultură. Am ministrează fracţionat, 1/3—1/2 formarea primului internod, cursuri. Pe această cale Curieru
plasarea culturilor semincere la pregătirea patului germi se tinde să se obţină creş Buletin
— în ce direcţii princi colae Groza — de la sec se va face in asolamente nativ iar diferenţa la topirea utilizînd unul din aceste pro pundem
pale sînt orientate acţiuni torul Musariu I, Ioan Al- cu o rotaţie de 4 ani, după zăpezii. Cantităţile mai mici duse. Pe întreaga perioadă de terea productivităţii mun Buletin
vegetaţie, culturile vor fi con
reaţi ai
le organizaţiilor de partid? măşan şi Vasile Judea — plante care eliberează devre se aplică cerealelor cultivate trolate periodic, se vor între cii, singurul indicator ne- nai „C
me terenul, cum sînt legumi
— Scopul principal al de la aprovizionare, Aron noasele pentru boabe şi fu după leguminoase şi după ţine şi proteja în mod cores reabzat pe întreprindere, 10.15 IM
plante premergătoare fertili
tuturor acţiunilor preconi Buta şi Aurel Fărău — de raj, cartofi, sfeclă de zahăr. zate cu gunoi de grajd. So punzător. concomitent cu îmbunătă ncască;
rale.; 11
zate şi desfăşurate de co la Valea Arsului, care nu Nu se admit ca premergătoa iurile Dacia, Silvana şi Turda I. POP ţirea continuă a calităţii 11,05 Si
re cerealele de toamnă, pen
105, sensibile la cădere, se vor
mitetul de partid al între fac cinste titlului ce-1 tru a se preveni transmiterea fertiliza cu doze moderate de cercetător, produselor. lui r ;
prinderii, de comitetele de poartă, ei avînd atitudini de boli şi dăunători, precum azot, iar soiurile intensive Po- Staţiunea de cercetare în final, am solicitat in 12.00 Bl
partid din secţii şi sectoa reprobabile. Pentru acest şi amestecuri de soiuri şi taissa şi Iulia cu doze mai şi producţie pomicolă ginerului şef o ultimă in Din cc
12.15
re, de birourile organiza mod de comportare ei au specii de cereale provenite mari. Geoagiu formaţie: ştiinţific
din samulastră. De asemenea,
ţiilor de bază este educa fost sancţionaţi ; s-a mers pentru a diminua pierderile miera j
rea comuniştilor, a între în unele cazuri pînă la in cîmp se vor evita terenu — Cum se stă cu pregă Ia 1 la
vers 20
gului colectiv de oameni excluderea din partid. rile inundabile cu potenţial MATERIALE RECUPERATE tirea etapei următoare ? ştiri; lt
de manifestare a excesului de
ai muncii în vederea dez — Ce demonstrează toa umiditate iama şi primăvara, — Am creat deja mai lui; 16,1
voltării şi afirmării unei te acestea ? cele situate pe versanţi cu In cadrul Uzinei nr. 7 vechi, 89 tone lemn de mult de 100 de modele noi, poran;
conomic
atitudini socialiste faţă de — Exigenţă şi fermita solul erodat şi supuse vîntu- — C.F.U. din Combinatul traverse, 28 tone uleiuri din care peste 70 sînt a- ştiri; 17, (
siderurgic Hunedoara se tehnice, 5 tone cenuşă de
rilor reci.
muncă, de a imprima un te ! Dar, în acelaşi timp, La amplasarea culturilor desfăşoară o intensă ac plumb, 350 kg hîrlie, 310 vizate de M.C.I. şi oferite cială; ]
grad înalt de responsabili dezvăluie şi multe neajun trebuie luate in considerare cînt, p
tate în rezolvarea sarcini suri în activitatea noastră, gradul de imburuienare şi tivitate de recuperare a kg cupru, 250 kg alumi spre contractare pentru se gram m
serii; 2
lor ce-i revin fiecărui co speciile de buruieni dominan materialelor refolosibile. niu, 125 kg bronz şi 120 mestrul I 1983. Avem, deci, 22.00 O
munist, fiecărui om al a celor aflaţi în fruntea te din fiecare tarla. evitin- Ca urmare, în perioada kg corpuri abrazive, în asigurate condiţiile nece Bijuterii
du-se terenurile infestate cu
muncii. organizaţiei de partid. Mai odos (Avena fatua) şi iarba trecută din acest an oa valoare totală de peste 3 sare unei activităţi situa 5.00 Non
există carenţe în legarea vintuiui (Apera spica venti), menii muncii de aici au milioane lei. (Vasile Gri- TIIVIIŞC
— Există o legătură în expunerilor, dezbaterilor, a în cazul eînd nu sînt asigura colectat 3 000 tone fier gora.ş, corespondent). te cel puţin la nivelul a- maţiile :
tre realizarea sarcinilor de muncii de propagandă, de te erbieidele necesare comba nului 1932. litatea îj
plan şi întărirea discipli înfăptuirea în practică a pcctarca
însăminţ.
nei ? sarcinilor cu care se con miş ; 18,
— Evident ! Rezultatele fruntă întreprinderea, sec soliştilor
fraţii
sînt consecinţa firească a toarele de producţie. Dar Ploscar,
activităţii susţinute pentru aceste carenţe pot şi vor Revista s-
întronarea ordinii şi dis fi eliminate. Cadrul adec tică : Ac
ciplinei. vat — adunările generale organizat
şcoală a
— V-am adresat această de partid, de sindicat, de nişte : I
Cîntă
întrebare intrucît sînt u- U.T.C. şi ale O.D.U.S. scriptum.
nele situaţii în care rezul Aflîndu-ne în perioada Doi exp
tatele bune obţinute într-o de pregătire a lucrărilor Kadioma;
acţiune.
anumită perioadă s-au re Conferinţei Naţionale a
percutat prin slăbirea exi partidului, formele şi me
genţei faţă de stricta res todele folosite, acţiunile
io
pectare a normelor de dis întreprinse de către comi E&**c*£3
ciplină a muncii. tetul de partid în munca DEVA:
— Se poate, dar proba de propagandă, în cea po- Orgolii
DOARA:
bil nu aţi revenit in res litico-educativă vor fi in Sam — ;
pectivul loc ceva mai tîr- tensificate şi orientate mai ra); Tes:
(Siderurg
ziu. Este greu de crezut că mult spre întărirea ordinii
merge m
o atare stare de fapt ar şi disciplinei — calea si PETROŞ;
putea dura. Rabatul de la gură de obţinere a noi suc foarte p
Trei oan
disciplină se reflectă în cese în realizarea sarcini Noiembri
realizările din planul eco lor de producţie. culatorul
tur al); \
nomic. Absenţele nemoti MIRCEA DIACONU firul gal
LONEA:
nerul); I
naştere ;
în aceste zile, 300 de elevi de Ia Şcoala generală nr. 2 din Simeria recoltează şovian
n foaie unifăfite agricole — puternică şi incarcă porumbul de pe tarlalele C.A.P. Sinlandrei. Foto: VUIGIL ONOIU RICANf:
zilia (Re
Bronco 1
mobilizare la sfrînsu! recoltei Sustragerile din recoltă , şie-|; Gi
ciatul (
TIE : C
(Patria) ;
(Urmare din pag. 1) săptămînă se mai livrează ha din 40 şi porumbul de ra); GEL
încă 60 de tone. Nici de pe 50 ba din 101. La fon combătute eu fermitate! butii (C
ce în proporţie de 80 la aici C.L.F. Orăştie nu ri dul dc stat s-au livrat HAŢEG:
BRAZI:
sută cu atelajele, economi- dică la timp produsele — peste 300 tone cartofi. Continuăm să facem cu rat. Acesta este oare e- treprinderii de creştere şi lea; CAI.
sindu-se carburanţii pen varză, roşii. xemplul pe carc-1 dau a- lor (Casa
tru lucrările care nu se CUM SE ASIGURĂ noscuţi opiniei publice pc îngrăşarea tineretului bo MERI A:
pot face decît cu tractoa TOATE EFORTURILE PAZA RECOLTEI ? acei necinstiţi care-şi mă- ccşti părinţi copiilor lor ? vin din Orăştie. rosul) ; I]
•vunontă
rele. Este o experienţă PENTRU EVITAREA nîncă omenia furînd din Este pentru a treia oară Emil Mircea era (pentru LA** • r>
T
bună care trebuie extin PIERDERILOR în urma acţiunilor în recolta ce trebuie să fie că la această rubrică apar că nu mai e) plătit pentru
să în toate unităţile. treprinse de Ioan Cocan hrana tuturor. Constantin furturi de cartofi de la a păzi avutul obştesc, adi
Ţăranii cooperatori din şi Gheorgbe Şimon, sub C.A.P. Deva. Nu-şi pune că era paznic ia întreprin I V*
CU SPRIJINUL Sintandrei şi mecanizato ofiţeri din cadrul mili Burtilă, şofer la Asociaţia
MUNCITORILOR rii depun toate strădaniile ţiei oraşului Simeria, au economică pentru creşte nimeni întrebarea ce con derea de valorificare a ce Timpul
ŞI ELEVILOR şi lucrează cu hărnicie la fost prinşi Ioan Dan, Cos- rea şi îngrăşarea tineretu diţii favorizează aceste realelor Deva. La contro ziua de 2
recoltarea cartofilor, po tache Bălan, Covaci Sa lui bovin de la Oră.ştie a sustrageri ? Căci dacă se lul efectuat de organele Vremea îi
cerul schi
Muncitorii din întreprin rumbului, sfeclei de zahăr bin şi Ioan Bălan, toţi în susti-as de la locul de respectă întocmai indica de ordine, acesta abia se nor os,
deri şi elevii din şcoli dau şi legumelor. Cei din bri grijitori la ferma C.A.P. ploi izola
cooperatorilor din Simeria gada Săuleşti şi din briga Sintandrei, care furaseră muncă: 100 kg orz, 45 kg ţiile cu privire la recoltări, putea ţine pe picioare şi şi caractc
un sprijin important la da 1 Sintandrei culeg po între 100 şi 200 kg de concentrate, 40 kg tărîţe asemenea indivizi lungi de mai adusese cu el o sticlă tul va su
strînsul recoltei. Astfel, cu rumbul, cei din Bîrcea şi produse fiecare.- într-o sin de grîu. Elena Tăiţă şi mină n-ar avea cum să a- cu băutură. Oare în aces rat. Temr
vor £i cu
forţe unite, s-a reuşit să brigada a doua din Sîn- gură noapte aceştia au fu Olga Păcurar, împreună jungă la recoltă. te condiţii, mai putea asi 11 grade,
se strîngă recolta de pe tandrei scot sfecla, iar la rat 600 kg cartofi şi a- între 15 ş
La inun
25 de ba cartofi din ^0 şi cartofi sînt mecanizatorii proape 200 kg de porumb. cu Emilia Băneasă, toţi Emil Tala şi Ion Sîn- gura paza obiectivului ? de răcire
de pe 25 ha porumb din Alexandru Deteşan şi Ioan Hoţii îşi vor primi pe din Archia-Deva, au con giorzan din Pricaz sînt Drept pentru care s-a luat rtir n oros
100. La fondul de stat Tiliban cu două combine deapsa ce li se cuvine. în fundat cartofii C.A.P. De alţii doi care poftesc la măsura destituirii lui. cu caractc
s-au livrat 45 tone de car E 684 şi cooperatorii din trebarea care se pune va cu cei ai lor. Peste 100 roade nemuncite. Primul a soţite şi
lectrîce. \
tofi. De la grădină au fost alte brigăzi. A fost strînsă este : cum se asigură paza kg de cartofi sustrăseseră sustras 275 kg, iar cel de Rubrică realizată ta intens
livrate în perioada 1—20 recolta de cartofi de pe recoltei dacă se pot sus cu sprijine do 40—60
,
septembrie peste 120 tone aproape 70 ha din 100, trage asemenea cantităţi de la C.A.P. Ele au mai an al doilea — 75 kg porumb ’ •'oectrra*"': i ro!o ( -: do
legume, iar in această sfecla de zahăr de pe 16 de produse ? trenat şi doi minori la fu ştiuleţi de pe terenul în judeţean c'e interne ga Liana)