Page 95 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 95
J "Z> r'
VIZITA DE LUCRU A
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VĂ!
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEÂUŞESCU
w «&> © a ,^a«s^Ţp IN JUDEŢUL
® < M l § I « i ; ta de lucru pe care tova Ceauşescu adresează des lui de oţeluri superioare
Vineri s-a încheiat vizi
mulţimii, tovarăşul Nicolae
în economia noastră.
toinicului colectiv un salut
răşul Nicolae Ceauşescu,
La despărţire, tovarăşul
secretar general al Parti
dului Comunist Român, călduros şi cele mai bune Nicolae Ceauşescu urează
urări.
oamenilor muncii de aici
preşedintele Republicii So Dialogul dc lucru înce mult succes în îndeplini
cialiste România, a efec
P U L A R J U D E Ţ E A N tuat-o în judeţul Iaşi. pe în faţa machetei aces rea sarcinilor mari ec le
tui colos industrial. Aici,
revin.
împreună cu secretarul d i r e c t o r u l combina în continuare se vizitea
general al partidului au tului prezintă structura u- ză Întreprinderea mecani
Anul XXXIV, nr. 7 737 SIMBĂTA, 25 SEPTEM8R1E 1982 4 pagini - 50 bani fost oaspeţii locuitorilor nităţii. că „Nicolina", unitate cu
din această parte a ţării Prima secţie vizitată pe vechi şi bogate tradiţii re
tovarăşa Elena Ceauşescu, această mare platformă in voluţionare, care a cunos
alţi tovarăşi din conduce dustrială o constituie oţe- cut în ultimul deceniu o
rea de partid şi de stat. lăria electrică. puternică dezvoltare.
prezentării
cursul
în
unităţii
Directorul
INVESTITUL E le vizitate, pe străzile mu turnătoriei dc oţel, secre prezentat principalele eta a
Pretutindeni, in unităţi
nicipiului, ieşenii, de la tarul general al partidu pe parcurse de întreprin
mie la mare, au întîmpi- lui este informat în legă dere în ultimii ani. Rezul
nat pe tovarăşul Nicolae tură cu tehnologiile mo tatele pe linia dezvoltării
Ceauşescu, pe t o v a r ă ş a derne aplicate aici. creaţiei tehnice proprii,
Elena Ceauşescu eu flori In cadrul unei expoziţii în scopul reducerii impor
turilor şi sporirii nivelului
Nici la iarnă ritmul lucrărilor şi cu cîntece, cu nesfîrşi- rectorul Institutului poli tehnic al producţiei, sînt
tehnic „Gheorghe Asachi",
te urale şi ovaţii, expri-
rnînd astfel bucuria de prezintă cîteva dintre ce evidenţiate în timpul vizi
tării secţiei de sculărie.
le mal reuşite creaţii teh
ou va li încetinit I a-i saluta ca oaspeţi. Ma nice ale industriei con Principalele aspecte ale
rile artere ale municipiu
lui reşedinţă de judeţ s-au structoare de maşini din asimilării în ţară a sub-
Investiţiile din industria lucrările de eonstrucţii- Am beneficiat de Indus transformat într-un ne- judeţul Iaşi, rod al colabo ansambleior de utilaje
rării dintre specialiştii în
grele
construcţii
pentru
sfîrşit culoar viu format
minieră sînt la fel de im montaj şi unde, bănuim, trializarea prefabricatelor treprinderilor şi cadrele i-au fost înfăţişate tovară
portante ca şi cele din si aveţi şi cele mai bune la I.M.C. Bîrcea. Altfel ar din oameni ai muncii de didactice din învăţămîntul şului Nicolae Ceauşescu în
derurgie ori dintr-o altă realizări. îi trebuit să ne organizăm cele mai diferite profesii, superior. timpii’, vizitării secţiei de
şoimi ai patriei, elevi, stu
ramură a economiei na — Nu, cele mai bune o staţie de betoane... etc., denţi. Secretarul general al montaj a autogrederoloi si
ţionale. De aceea şi aces rezultate le-am înregistrat etc. partidului a cerut condu autosercperelor.
tora trebuie să li se acor la Deva, la întreprinderea — Coranda, Valea Mo în această ambianţă cerii ministerului de re
de atenţia cuvenită, pen de piese de schimb şi re rii, în ce stadii se află ? sărbătorească s-a desfăşu sort să acţioneze pentru T o v a r ă ş u l Nicr no
tru că ele sînt menite să paraţii utilaj minier. La — Am accelerat şî la rat întreaga vizită, care a CcauşeseU, tovarăşa EU ■na
contribuie la dezvoltarea tO martie a.c., a'm început Coranda ritmurile dc exe început la Combinatul de obţinerea în cel mai scurt Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi
bazei tehnico-materiale a descopertarea stratului ve cuţie. Ca să putem realiza utilaj greu, unul dintre timp a unor producţii cît din conducerea partidului
-
unităţilor profilate pe ex- getal, la 30 aprilie am *a- punerea in funcţiune a o- cele mai mari obiective mai ridicate, in scopul re şi statului vizitează în
continuare secţia de utila
tracţia şi prepararea mi tacat lucrările la hala de bicctivului la sfîrşiiul a- industriale ale actualului ducerii importurilor, pen je terasiere grele.
nereurilor, venind în în- reparaţii, la care am ter nului 1983 trebuie să fi cincinal. tru satisfacerea în lot mai
tîmpinarea uneia dintre ce minat acum structura de nalizăm iazul de decanta Răspunzînd aclamaţiilor mare măsură a necesara- (Continuare în pag. a 4-ci)
rinţele economiei naţiona rezistentă si am asamblai re. Este lucrarea aflată pe
le — creşterea neconteni drumul critic. în corpul
tă a bazei de materii pri barajului este necesar să leree adunare populara din municipiul laşi
me, valorificarea acestora Ps şantierele se transporte 200 000 tone
în condiţii de eficienţă de piatră. La această dată
crescută. T.C.M.M. este insuficientă dotarea Un moment deosebit al Nicolae Ceauşescu, pentru Consiliului oamenilor mun
în acest context do idei cu mijloace de transport. vizitei do lucra efectuate activitatea sa neobosită cii de la Combinatul de
şi judeţul nostru este be pe căile de rulare 3 po Avem unele promisiuni de t o v a r ă ş u l Nicolae pusă în slujba propăşirii utilaj greu, Ovidiu Cerni-
neficiarul unor asemenea duri rulante, evident, pen din partea Centralei mi Ceauşescu, împreună cu ţării, bunăstării poporului, ca, preşedintele C.A.P.
lucrări de. investiţii. Valea tru procesul tehnologic al nereurilor Deva. Dar şi tovarăşa Elena Ceauşescu, creşterii necontenite a pres Pod LI Iloaiei, Claudia Bor-
Morii-Brad, Coranda-Hon- întreprinderii, dar care, în dacă nc va ajuta cu ma in judeţul Iaşi, al întîlni- tigiului şi rolului Româ şnnu, secreţar al Comite-
dol, Herepeia-Veţel, între- această fază, ne vor fi dc şini, rămîn sub semnul în rilor cu făuritorii do bu niei socialiste în lume. tului t'.T.C. de la înlre-
pri sderea de piese de mare folos la montarea u- trebării excavatoarele din nuri materiale şi spiritua Cu deosebită bucurie, prindi ■rea de mătase „Vic-
schimb şi reparaţii utilaj lilajclor din hală. Preco carieră, caro încă func le ieşeni, l-a constituit cu marc însufleţire este lori a", Miliai Gafiţeanu,
minier Deva nu mai au nizăm că la sfîrşitul se ţionează defectuos. Vina o marea adunare populară sa'utată apariţia tovarăşu rectorul Institutului poli-
nevoie de nici o prezen mestrului ii al anului vii o poartă întreprinderea desfăşurată vineri în piaţa lui Nicolae Ceauşescu, a tehnic.
tare. Sînt lucrări cunoscu tor, cu 5 luni mai devre „Progresul" Brăila. Alte „Ştefan cel Mare" a mu tovarăşei Elena Ceauşescu, Exprimînd dorinţa tutu
te, aflate în stadii avansa me, să predăm beneficia stadii fizice acolo: partea nicipiului Iaşi. a celorlalţi tovarăşi din ror celor do faţă, a tuturor
te de execuţie, lucrări a rului această hală. Pînă la de rezistenţă a uzinei de Mii de muncitori, ţărani, conducerea partidului şi locuitorilor din judeţul
căror continuitate şi. bine sfîrşitul acestui an vrem preparare este terminată intelectuali, t i n e r i şi statului. Iaşi, primul secretar al
înţeles, •finalitate sînt asi să avem montate şi cele în proporţie de 80 la su vîrstnici, femei şi bărbaţi Adunarea populară este Comitetului judeţean de
gurate de sectorul T.C.M.M. 1001 repere de prefabrica tă. S-a trecut şi la mon din Iaşi şi din alte loca deschisă de tovarăşul Loo- partid adresează tovarăşu
Deva. te ce alcătuiesc structura tarea utilajelor. Lucrările lităţi ale judeţului au ve nard Constantin, prim-se- lui Nicolae Ceauşescu ru
— Estimăm că la finele de rezistenţă a halei dc la funicular, de asemenea, nit să-şi reafirme şi cu a- crctar al Comitetului ju
celui de al treilea trimes turnătorie. La această da decurg bine. Doar la con- cest prilej sentimentele de deţean laşi al P.C.R. gămintea de a lua cuvin-
tru al anului — preciza in tă, 60 la sută din repere preţuire şi profundă recu Au luat apoi cuvîntul lul în cadrul adunării
ginerul Puiu Segărceanu, sînt montate. La acest o- DORIN CORPADE noştinţă pe care le poar tovarăşii Gheorghe Man- populare.
directorul s e c t o r u l u i biectiv planul anual este tă secretarului general ciuc, secretar al Comitetu
T.C.M.M. Deva — vom a- de 8 milioane lei. Noi a- (Continuare în pag. a 2-o) al partidului, tovarăşul lui de partid, preşedintele (Continuare în pag. a 4-a)
vea o depăşire de 5 mi cum avem realizate 12
lioane lei la planul de con- milioane, fapt ce ne per
strucţii-montaj. mite ca pînă în luna de «883
— Credem, tovarăşe di cembrie să ajungem la 20
rector, că prin intermediul milioane lei. CAMPANIA AGRICOLA' DE TOAMNA
acestei precizări, am şi — Trebuie să recunoaş • ; •: vre,:re rerer- V :, '.'re' ..re'/ Ş.;-re;;
s
intrat în problemele „la tem, aveţi o productivitate
zi" de pe şantierele de in foarte mare !
vestiţii. Dacă sînteţi de a- — Trebuie să spun, Ritm mai intens ia însăminţarea orzului şi griului!
cord, să începem cu obiec ne-am organizat şi noi alt
tivul Coranda-Hondol, un fel munca ! Am lucrat însămînţarea culturilor ţinătoare Consiliului unic au raportat încheierea în- proape arăturile care s-au
de sectorul s-a angajat ca mecanizat şi am urmărit păioase într-un termen cît agroindustrial Călan. sămînţării orzului pe su efectuat la adincimea op
pînă la sfîrşitul anului să să folosim bazele de pro mai scurt posibil şi la cel în m a j o r i t a t e a coo prafeţele destinate acestei timă, pregătirea terenului
realizeze o depăşire valo ducţie existente pe plat perativelor agricole s-a culturi. — au fost locuri unde am
rică de 10 milioare lei la forma industrială Deva. mai înalt nivel calitativ trecut cu multă hotărîre — Am terminat semăna discuit de mai multe ori
pentru a pune o bază so
la pregătirea patului ger tul orzului în cursul zilei deoarece pămîntul a test
lidă producţiei ele orz şi minativ şi încorporarea de joi — ne spunea Mar tare — şi semănaţii! in
De mîine, grîu a anului viitor este o în sol a seminţei. în cel Petruţa, inginerul şef conformitate cu regulile
preocupare de mare în ziua cînd apar aceste rîn- al C.A.P. Bretea Strei. Am agrotehnice, veghind la
28 septembrie semnătate în aceste zile duri multe unităţi agrico însămînţat 50 de ha, adi realizarea densităţii opti
le — este vorba de coo că toată suprafaţa planifi me la hectar, evitarea gre
în unităţile agricole apar- perativele din Bretea Ro cată şi socot că s-a rea şurilor ctc. Aş evidenţia
ORA DE IARNĂ mână, Vîlcolc, Bretea Strei, lizat o lucrare bună. (Conîinuore in pag a 2-aJ
— Am coordonat îndea
Valea Singeorgiului ş.a. —
Potrivit prevederilor 1N COMUNA
Decretului Consiliului de SALAŞU DE SUS
Stat nr. 190, din 19 mai S-A ÎNCHEIAT
1979, privind stabilirea SEMĂNATUL
orei oficiale de vară pe ORZULUI
teritoriul Republicii So
cialiste România, între oră. în ce priveşte pro
4 aprilie şi 26 septem gramul activităţilor eco Organizînd judicios
brie a fost în vigoare ora nomice şi sociale, el ră- munca şi folosind cu
oficială de vară. înce- mîne neschimbat, orarul randament ridicat mij ^!pr
pînd cu 26 septembrie se tuturor unităţilor menţi- loacele mecanizate, uni §:
tăţile agricole din co
revine la ora oficială a nîndu-se acelaşi. Această muna Sălaşu de Sus au iit'-'WrSV
Europei răsăritene. Ast modificare de oră nu va reuşit să încheie însă-
fel, în noaptea do sîmbă- afecta mersul trenurilor, mînţarea orzului pe în i
tă spre duminică, ora 1 care în 26 septembrie treaga suprafaţă plani
a zilei de 26 septembrie vor circula după orarul ficată, Acum forţele au
va deveni ora zero. Toa normal stabilit pînă la
fost concentrate şi se
te ceasurile do pe cu ora 1 noaptea, cînd vor lucrează intens la însă-
prinsul ţării noastre vor staţiona în gări pînă la mînţarea griului. La C.A.P. Ruşi, mecanizatorul Cornel Cfmpeanu tnsăminţează ultimele suprafeţe
trebui date înapoi cu o ora de revenire. orz. Foto: V1RG1L ONOIU
