Page 96 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 96
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7
CAMPANIA OAMNÂ
11.00 Te
II, 05 Fii
Ritm mai intens Ia însămînţarea Modernizarea şi pregătirea pentru stabulaţie a IJ. 5S Dii
na.'
pat
zului şi griului! adăposturilor de animale — sarcină actuală, importantă 12,15 Cei
ţări
mii:
(Urmare din pag 1) nica trecută — ne spune cooperativelor amintite au 13.00 La
interlocutoarea — şi am datoria de a organiza 16.40 Săp
munca plină de răspunde trecut cu toate forţele me munca în aşa fel incit lu în cadrul anchetei în drumuri şi alei de acces, făcut mult pentru pregă 17.00 Fot
Xin
re a mecanizatorilor Va- canice la pregătirea insă- crarea să cunoască un înalt treprinse prin mai multe s-au construit fînare şi si tirea adăposturilor in ve
sile Goga, loan Crişan, mînţării griului. Mecani ritm de . desfăşurare, în unităţi agricole, am ur lozuri de furaje. La bri derea iernării animalelor. rec:
loan Rusu — care au e- zatorii Eugen Muntean şi condiţiile respectării nor mărit cum se acţionează gada din Petreni a fost a- Grajdurile sînt tencuite a- 18,50 1001
fectuat arăturile şi pregă Petru Micşan — ce au melor de calitate. Nu tre în prezent pentru finaliza menajată şi funcţionează colo unde erau stricate, se 19.00 Tel
• S
tirea terenului — şi a lui muncit cu conştiinciozita buie să se uite că recolta rea cît mai grabnică a lu în bune condiţii o mater lucrează la instalarea bu 19,30 A
Traian Boglea, un lucrător te la semănatul orzului — de orz a anului viitor de crărilor de modernizare în nitate cu 10 scroafe. Toate cătăriei furajere. Cu toate moi
foarte conştiincios, care a au arat deja 60 de ha şi pinde în măsură hotărî- fermele zootehnice şi pre animalele au condiţii bune acestea, mai sînt multe de 19.40 Tel.
lucrat la semănat. au pregătit aproape 30 de toare de însămînţări şi de gătirea pentru iarnă a adă de adăpostire pentru iarnă. făcut. Acoperişurile au 20,25 Filn
Vasile Negrea, inginerul ha din suprafaţa ce o vom aceea încadrarea în tim posturilor de animale. C.A.P. Beriu: Toate adă multe ţigle sparte sau că Şi
dul
şef ai C.A.P. Bretea Româ semăna cu grîu. pul optim de semănat, e- C.A.P. Tîmpa: Aici are posturile sînt văruite, cu zute, uşile încă nu s-au 21.20 Inti
nă — unitate care, de ase însămînţarea orzului se fcctuarea unor lucrări de loc un amplu proces de rate, uşile şi ferestrele a- reparat, există multe fe scai
menea, a încheiat semăna află intr-un stadiu avansat bună calitate are o deose modernizare a sectorului cestora sînt puse la punct. restre fără geamuri. Adă 22,10 Tel«
tul orzului pe întreaga su şi în cooperativele agrico bită însemnătate. zootehnic în ansamblul O realizare de seamă a posturile au fost văruite 22.20 Noc
prafaţă planificată, ne-a le din Nădăştie, unde s-au Terminarea însămînţării său şi de pregătire a adă fermei zootehnice de aici în primăvară, dar. n-ar fi
vorbit cu multă căldură semănat 45 ha din cele 50 orzului la unităţile agrico posturilor pentru iernatul o constituie amenajarea, rău, ba chiar se impune,
despre munca mecanizato planificate, Sincrai şi Strei, le din Bretea Strei, Ruşi, animalelor. Sînt în curs de într-un grajd mai vechi, a fi curăţate din nou. Ri
rilor Gherasim Sicoe, loan unde, de asemenea, se în- Vîlcele ş.a. a creat posibi execuţie tencuieli exterioa a unei maternităţi, a unui C.A.P. Geoagiu ' • în ce
Bărbuţă şi loan Spînu, sămînţează ultimele supra litatea trecerii cu forţe re la grajduri şi de ali profilactor şi a unei creşe priveşte adăposturile pen BUCUR
care au arat de dimineaţa feţe. Lucrarea este însă sporite la pregătirea tere mentare cu apă, continuă pentru viţei. Lucrarea se tru bovine nu se ridică dioprogra
devreme pînă noaptea tîr- rămasă în urmă la unită nului şi însămînţarea griu amenajarea drumurilor şi încheie în aceste zile şi se probleme deosebite, în La ordin
ziu, la lumina farurilor şi ţile din Batiz şi Boşorod, lui. Prima unitate din Con căilor de acces, a platfor realizează prin eforturile sensul că acestea sînt pre cultură;
8.00 Rcvi
au efectuat arături, pre din cauza întîrzierii înre siliul unic agroindustrial melor de gunoi. Lucrările unităţii agricole. gătite. Problematică r 'd.e Curierul
gătirea terenului şi însă gistrate la arături şi pre Călan care a pus sămînţa au început cu întârziere şi însă adăpostirea pe timpul Buletin (
mînţarea orzului la înalt gătirea terenului. La Batiz, de grîu sul) brazdă a fost de aceea, se impune acce C.A.P. Birtin : Brigada iernii a oilor. La Geoagiu dienţa ra
nivel calitativ. Discutăm din 70 de ha destinate C.A.P. Bretea Strei. în a- lerarea ritmului de lucru zootehnică de la Birtin a- se află în construcţie un de ştiri;
rară rad
cu Maria Simina, inginera orzului au fost semănate cestc zile lucrarea va în- în vederea executării lor rată aşa cum trebuie să nou saivan, dar lucrările tra de î
şefă la C.A.P. Vîlcele. numai 30, iar la Boşorod, sepe şi la Vîlcele, Ruşi şi la timp. Condiţii şi posi arate o incintă de buni se desfăşoară aşa de în „Ciocîrlia*
— Am terminat semă din 90 ha s-au semănat în celelalte cooperative a- bilităţi sînt, iar factorii de gospodari. Aici s-a realizat cet îneît este departe ziua de ştiri;
isteţilor;
natul orzului încă dumi doar 20 ha. Conducerile grieole. răspundere manifestă in o alee de acces betonată, cînd obiectivul se va da 12,QQ ilule
teresul şi preocuparea cu alei pentru furajarea ani în folosinţă. Este de da Din comt
Restanţele la însilozarea venite, ceea ce dă garan malelor. Adăposturile au toria conducerii unităţii să 12,45 Ai
dio-tv. ;
ţia că toate lucrările se fost curăţate şi văruite în întreprindă cele mai ur 3; 15,00
vară, dar, întrucît într-un
furajelor înlăturate neîntârziat! vor termina cu bine şi în grajd au fost ţinuţi caii şi gente măsuri — cea mai 16.00 Bule
Concert
cel mai scurt timp posibil.
importantă fiind sporirea
viţeii, ar mai trebui vă
16,30 Tine
Paralel cu recoltarea cul C.A.P. Gînţaga au fost de vreme ce unităţile agrico C.A.P. Băcia: Această ruite o dată. Trebuie, de a- numărului de lucrători ca muzică p<
ridianele
turilor şi însămînţarea pă- pozitate 240 tone fin, dar le din Gînţaga au realizat unitate a reuşit să pună semenea, trecut la repara lificaţi — pentru ca noul Orele seri
ioaselor, în unităţile apar în cimp se mai află încă doar 20 de tone, Ruşi — la punct toate adăposturile rea uşilor şi ferestrelor, a saivan să se termine în nai ★ S<
ţinătoare Consiliului unic 50 de tone fibroase aduna 30 tone, iar Vîlcele — 40 pentru animale. Grajduri acoperişurilor şi podurilor. timp util. Protagoni*
* La si
agroindustrial Călan se a- te in căpiţe, dintre care tone. Este foarte puţin fa le au fost reparate şi dez C.A.P. Veţel : La aceas N. BADiU, voastră;
cordă o atenţie sporită asi multe nu au vîrf, sînt răs ţă de cantităţile de- ordi infectate. Au fost făcute tă cooperativă agricolă s-a TR. BONDOR * Sport:
gurării bazei furajere. în turnate, supuse deci de nul sutelor de tone ce dans; 0,05
muzical.
cooperativele agricole din gradării. Conducerea coo trebuie însilozate. în ce
TIMIŞO.
Ruşi, Vîlcele şi Bretea perativei consideră că este lelalte cooperative — Ba tâmîna in
Strei s-a încheiat transpor încă vreme pentru adusul tiz, Nădăştie, Sincrai, Bo Nici Io iarnă ritmul lucrărilor 18,40 Moi
tul şi depozitarea finului, finului. Este necesar să se şorod, Valea Sîngeorgiu’.ui porane :
temperatu
aceste unităţi asigurîndu-.şi treacă de urgenţă la de si Bretea Română — însi plinirilor
in întregime necesarul de pozitarea în bune condi- lozarea porumbului încă nu va fi încetinit I — 20,00 r
fibroase pentru iarna ţiuni a întregii cantităţi de n-a început, fie din cauza Actriţa Ir*
1982—1983. Cum am con fibroase. lipsei mijloacelor mecani (alina, de
statat la faţa locului, la Toate unităţile agricole ce de recoltat, fie din cau (Urmare din pag. 1) * 1 alimcntare cu apă nu s-a director ! Cînd mai- puteţi ţional Tin
Bretea Română, Bretea din consiliu au suprafeţe za lipsei de preocupare. definitivat soluţia. O altă recupera ?
Strei, Strei şi Valea Sîn- întinse cu porumb siloz în Vremea este destul de piedică — beneficiarul. în — Este o perioadă cînd
gcorgiului furajele sînt de cultură dublă, recolta fiind înaintată, ceea ce impune ducta de alimentare cu treprinderea minieră Bar montajul are prioritate. 5 Clft
pozitate in bune condi- destul de bună. Recolta ca în toate unităţile agri apă mai sînt două... sta za. Are o restanţă în pre Am luat o serie de mă
ţiuni, ceea ce asigură păs rea porumbului destinat cole din Consiliul unic Că vile: pe o porţiune de darea utilajelor la primele suri care vizau închiderea DEVA ;
trarea lor corespunzătoare însilozării merge însă mult lan să se treacă mai ho- 1 800 m există cîteva pro două linii de măcinare halelor de producţie şi la Orgolii i
DOAR A: l
în anotimpul cu ploi şi ză prea anevoios. Pînă în tărit la efectuarea acestei bleme în legătură cu eli ale uzinei de preparare. Deva şi ia Coranda şi ia Sarn — se
padă. prezent, la C.A.P. Strei lucrări. berarea amplasamentului; Cei de la Barza motivea Brad. Iarna ne găseşte de ra); Tess
Pînă la ora actuală, la s-au însilozat 350 tone, în B. TURDEANU se aşteaptă o nouă solu ză că utilajele n-au fost pe acum pregătiţi. Dacă ni (Siderurgis
merge mai
se livrează utilajele pentru Convoiul
INVESTIŢIILE: Brad, dacă Centrala mi PETROi*> AP*
nereurilor Deva urgentea foarte per
ză predarea proiectelor şi Trei oame
Noiembrie)
contractarea utilajelor pen culatorul n
tru turnătoria de la tural); VI
ţie pentru cele două rezer livrate, sau au fost iivrate I.P.S.R.U.M. Deva, ritmu firul gaibe
voare de apă. în rest, toa parţial de întreprinderea rile înregistrate pînă a- TONICA: C
fern (Mim
te bune. Ne vom îndeplini „Unio“ Satu Mare. în par cum nu sînt in pericol de SA: Ostati
te acesta este adevărul. Vi sta (Mu
angajamentul luat. Spre Dar acest „adevăr" ne-a a fi diminuate. Este în CÂNI: C
regretul nostru nu putem primul rînd în interesul (Retezatul)
întors cu vreo 5 luni spre nul şarpele
spune acelaşi lucru despre beneficiarului şi apoi în- gurabar:
începutul investiţiei. To tr-al nostru.
investiţia de la Valea Mo- seriile I-Ii
tuşi, există promisiuni că ...Este, ca să aducem o RAŞTIE: C
rii-Brad. Acolo sîntem sub ce (Patria)
la finele acestei luni va fi completare, în interesul e-
căra); HA'
plan cu vreo 7 milioane livrată integral o linie de conomiei naţionale. Dacă ţistul (Dm
lei, ca urmare a faptului măcinare. Să nu dăm însă pînă mai anul trecut sec Punga cu 1
> i T & că nu s-au predat ampla vina, în exclusivitate, pe torul Trustului de con Cei şapte
de cultură)
samentele pentru culoa furnizorii de utilaje. La strucţii montaj minier De ria-Mirabel
La C.A.P. Gînţaga finul, aflat în peste 100 tle căpiţe cimp, se degradează din rul de benzi magistrale, Brad am avut şi noi unele va îşi desfăşura activita TLTA; Că
cauza intemperiilor. (Lumin a).
iar pentru conductele de lipsuri. N-am avut forţă tea în condiţii ce nu mul
de muncă suficientă, iar ţumeau beneficiarii, acum,
Sectorul iii — I.M. Petrila: De la restanţe, organizarea locurilor de am văzut, s-au schimbat I ii O”
muncă nu am făcut-o du
multe pe aici şi mult în
Hapcsrl: ylecsst pă cele mai eficiente cri bine. Ajutorul celor ce Rezultate
Sa producţie suplimentară terii. Desigur s-au luat concură la realizarea lu 24 septemb
Exlr. I :
De la o restanţă de de nivelare şi prin urgen Săptămîna 13—19 sep — se concretizează in măsuri. Conducerea noas crărilor de investiţii este 23. 24, 22,
2 700 de tone, la o pro tarea pregătirilor în căr tembrie a însemnat o pe obţinerea peste angaja tră a făcut unele schim binevenit. De fapt, colabo Exlr. a l
ducţie suplimentară de bune a fost asigurată linia rioadă bogată în reali mente a 60 tone cocs me bări la nivelul şantierului rarea şi cooperarea între 2, 17. 26, 74
4 600 tone de cărbune — de front activă la nivelul zări pentru tinerii din talurgic, 22 tone oţel a- din Brad. Sperăm că vom constructor şi beneficiar Fond de
aşa au evoluat rezultatele preliminarului. S-a acţio organizaţia U.T.C. de la liat şi înalt aliat, finisa recupera o parte din res trebuie să fio la cotele ce 1 062 •)(:". Iei.
sectorului III al întreprin nat, de asemenea, pentru Combinatul siderurgic rea a 42 tone laminate tanţe. le solicită mersul lucrări
derii miniere Petrila, în îmbunătăţirea organizării din Hunedoara. Bilanţul semifabricate şi finite. — Vine iarna, tovarăşe lor de investiţii.
urma măsurilor adoptate schimburilor şi folosirea săptămînii consemnează în cadrul acţiunii de fsJLMă
pe parcursul trimestru cu eficienţă sporită a efec o serie de importante masă desfăşurată sub ge
lui II, în vederea îmbu tivelor plasate la front, succese obţinute în acti nericul celor „3 E“ — „E- CU ANGAJAMENTUL ANUAL DEPĂŞIT Timpul
ziua dn 25
nătăţirii activităţii acestui obţinîndu-se creşterea pro vitatea de producţie. Am Vreme in (
ducaţie, economie, ener
colectiv. ductivităţii muncii şi a consemnat cîteva dintre gie", tinerii oţelari, fur- Colectivul de oameni ai nic activitatea şi folosind rare eu cer
Pentru a obţine o efi producţiei zilnice. Con cele mai semnificative. muncii de la Cooperaţi- din plin timpul de lucru, lat vor cA
cienţă maximă din partea semnăm, de pildă, că pla Brigăzile de tineret, con nalişti, cocsari şi lami- va de artă populară şi cooperatorii din Haţeg Temperatur
Xi cuprinse
formaţiilor de lucru, noua nul productivităţii muncii stituite la nivelul uzi natori hunedoreni au re meşteşuguri artistice „Ha- dc ă grade, iar c
P f fngajamen-
conducere a sectorului\8-a — indicator care sinteti- nelor şi secţiilor din cuperat şi reintrodus în , „ , ’ , tele, pînă la zi, cu tre 20 şi 25
preocupat cu insistenţă de zează hărnicia, priceperea combinat, raportează că circuitul productiv peste ţegana" din oraşul Haţeg 834 000 lei la producţia mineaţa
semnala oe
promovarea tehnologiilor şi dăruirea formaţiilor din acţiunile de muncă pa 230 tone fier vechi, 16 to a reuşit să-şi îndepli- m arfă, cu peste un mi- La munte
moderne de exploatare, abataje — este depăşit în triotică în sprijinul pro ne praf de electrofiltru, nească şi depăşească an- lion lei la livrări şi cu neral in st
înlocuind abatajele came mod constant cu 500 ducţiei — desfăşurate în 18 tone cărbune cocsifi- gajameritul anual luat în 429 000 lei la prestări de temporar n
ră cu abataje frontale. în Rg/post. afara orelor de program cabil. întrecerea socialistă. Ast- servicii. (Nicu Sbuchea, averselor lo
(Meteorolog
urma executării unul vo fel, organîzîndu-şi temei- corespondent). Cana Valeri
lum important de lucrări iOAN MUSTAŢA