Page 99 - Drumul_socialismului_1982_09
P. 99
Ideii», orientărllB şi Indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşesou,
date se prilejul vizitei de lucru în judeţul aostru—program
concret te acţiune în taaie domeniile d e activitate
Calitate® coos!njc4iâS©r, rediseere®
consumurilor mat@rraS® — obiective
importante şi pentru proiectanţi
„ ... Trebuie să trecem cu toată hotărîrea la aplicarea măsurilor
stabilite privind reducerea consumurilor materiale, de combustibil, de
energie, pentru realizarea producţiei cu consumuri materiale cit mai
mici".
NICOLAE CEAEJŞESCU
— Tovarăşe inginer Ni beneficii suplimentare de îl au şi proiectanţii, cei
colae Muntoiu, director 800 000 lei. care concep şi proiectează
tehnic al Institutului de — Care este situaţia pro viitoarele obiective indus
proiectări Hunedoara, v-am iectelor pentru locuinţele triale, sociale şi culturale.
ruga să subliniaţi, la înce ce urmează a fi construite Ce s-a realizat în acest do
DE LA COMANDAMENTUL JUDEŢEAN PENTRU COORDONAREA putul dialogului nostru, ca în anul viitor ? meniu la institutul jude
re este în prezent principa ţean de proiectări ?
— Din cele 3 722 de pro
ACTIVITĂŢII DIN AGRICULTURĂ la sarcină a colectivului de iecte cîte trebuia să execu — De mai multă vreme, şi
arhitecţi şi proiectanţi din tăm în acest an, am pre mai ales în acest an, ne
Deva şi cum se înfăptuieş dat deja beneficiarului pro am concentrat eforturile
Operativitate maximă şi calitate te ea ? iectele pentru 2 648 de a- pentru realizarea unor
— Firesc, acum principa partamente. Pînă la sfîrşi- proiecte de locuinţe în
ireproşabilă la efectuarea lucrărilor la noastră sarcină este a- tul lunii septembrie vom primul rînd dar şi pentru
obiective
celelalte
mai preda proiectele altor
social-
sigurarea proiectelor pen
tru investiţiile anului 1983, 574 apartamente, urmînd culturale, în care modernul
pe ogoare! la timp şi de calitate, cu brie să predăm toate pro tradiţionalul, cu specificul
să se îmbine armonios cu
ca la finele lunii octom
prioritate pentru cele ale
consiliului popular jude iectele necesare locuinţelor local, locuinţe care să de
Analizînd stadiul lucrărilor din campania agricolă de toamnă, Coman ţean. Iar în ce priveşte prevăzute a se construi în ţină un grad ridicat de
damentul judeţean pentru coordonarea activităţii din agricultură apreciază că rezultatele muncii noastre, anul 1983. confort şi funcţionalităţi
realizările înregistrate nu se ridică la nivelul posibilităţilor existente, impu- pot afirma că ele sînt bune. — Din documentele Con sporite. Concomitent, por
nîndu-se măsuri hotărîte pentru folosirea cu randament maxim a întregului în perioada trecută din a- gresului al XII-lea al parti nind de la sarcinile preci
potenţial uman şi material la strîngerea cu operativitate şi fără pierderi a cest an, ne-am depăşit pre dului. din expunerile şi se puse în faţa noastră de
întregii recolte, precum şi la pregătirea unor baze temeinice recoltei anului vederile la principalii indi cuvîntările secretarului ge conducerea partidulrţi şi
viitor. în vederea înfăptuirii acestor deziderate, toţi locuitorii satelor sînt catori. Astfel, planul pro neral al partidului, din cu statului, ne-am amplificat
chemaţi ca în această perioadă, inclusiv azi, duminică, să participe masiv, ducţiei globale a fost rea vîntările rostite cu prilejul preocupările pentru găsirea
într-un climat ferm de ordine şi disciplină, la realizarea unor ritmuri re lizat în proporţie de 103,4 unor soluţii tehnice şi con
cord la lucrările agricole de sezon. la sută, cheltuielile la 1 000 vizitei de lucru efectuate structive menite să ducă
lei au fost reduse cu 55 în judeţul nostru, reies o la reducerea consumurilor
seamă de orientări şi sar
Recoltarea grabnică şi fără recoltei şi evitării sustragerilor, înlătură lei faţă de cit era planifi cini importante ce revin de metal, ciment şi alte
rii situaţiilor de rămînere în cîmp peste colectivelor de oameni ai materiale scumpe, cu mare
pierderi a întregii cantităţi noapte a produselor strînse. cat, s-au elaborat cu .3(3 dc cantitate de energie înglo
de produse e Pentru a lucra cu randament sporit, proiecte în plus faţă de muncii in vederea reduce bată în producerea lor. la
comandamentele locale să stabilească prevederi, iar productivita rii continue a consumurilor
ffl Deoarece timpul este înaintat şi sarcini de lucru concrete pentru fiecare tea muncii a fost realiza de materii prime şi mate proiectele noastre am pro-
schimbător de la o zi la alta, se impune formaţie, inclusiv pentru elevi, în pri tă în proporţie de 105 la riale, a creşterii calităţii MIRCEA LEPĂDATU
ca în fiecare unitate agricolă munca să fie vinţa recoltării culturilor şi eliberării te sută. Toate acestea au con- producţiei şi muncii. Un
organizată ireproşabil, făcînd o mobilizare renurilor. tribuit la obţinerea unor rol important în acest sens (Continuare în pag. a 2-a)
generală a locuitorilor satelor, în frunte © Pe suprafeţele unde recoltatul po
cu primarii şi -conducătorii de unităţi, cu rumbului se face mecanizat, obligatoriu
familiile acestora, la strîngerea în totali vor fi mobilizate forţe manuale la strîn
tate a produselor agricole — cartofi, le gerea ştiuleţilor ce mai rămîn şi se va Cînd banalul devine... admirabil
gume, porumb, sfeclă, fructe. face prefirarea producţiei pentru a evita
pierderile şi deprecierea acesteia.
Liste necesar ca la recoltat să sc lu Trei ingineri de la sec ... „Şi nu le trimiteam cu — Păgubaşi de colabora
© în toate unităţile să fie înlăturat
creze zi-lumină, în formaţii mari de lu decalajul existent între cantităţile de torul I cisterne al întreprin sacul, ci cu vagonul spre re. Prin autodotare ne-am
cru, pe un front larg pentru a elibera produse recoltate şi cele livrate la fon derii mecanice de material topitorii, in fiecare lună a- realizat o instalaţie de
neîntîrziat toate sunrafeţcle ce se însă- dul de stat. rulant Simsria — Busuioc runcam la fier vechi vreo cromare şi acum aceeaşi
mînţează în această toamnă, eunoscînd Predoni, Mihai Poenaru şi 250 de inele de rulmenţi a cantitate de inele o recu
faptul că de la data efectuării arăturii Semănatul — în ritm intens luliu Bogdan — oameni cite cinci kilograme fie perăm prin recondiţio-
şi pînă la semănat trebuie să treacă cel vioi la vorbă de altfel, au care. in locul lor montam nare. Nici nu mai ştiu acum
puţin 15 zile. şi de calitate cam şovăit pină să dea un altele noi. întreprinderile dacă instalaţia a fost sar
© întreaga recoltă, pînă la ultimul tu © Pînă la data de 1 octombrie a.c. se răspuns întrebării adresate furnizoare nu acceptau să cină de serviciu sau am
bercul sau ştiulete, să fie strînsă din cîmp, mănatul orzului trebuie să fie încheiat în lor: „Cum se acţionează venit in inthnpinarea unei
numai astfel asigurîndu-se realizarea toate unităţile agricole, fără excepţie. in sector pentru reducerea nevoi. Putea s-o realizeze
autoaprovizionării teritoriale. consumurilor materiale, de Căutători ai noului, oricine, in situaţia noastră.
o Atenţie deosebită sc va acorda pazei (Continuare in pag a 2-a) energie electrică şi com Oricum ar fi iost reali
bustibili ?“ promotori ai zată această instalaţie, cert
Că sectorul respectiv de
Toate forţele umane şl mijloacele păşeşte lună de lună ni progresului este că ea introduce anual
in buzunarul întreprinderii
velul producţiei nete cu cite o jumătate de milion
mecanice — folosite zi de zi cite trei, patru procente, de lei. Admirabilă .., ba
iar la cheltuielile materia ne livreze numai inelele. nalitate !
Ne trimiteau tot rulmentul.
la munca cîmpului! le la mia de lei produc Luam ce ne trebuia şi res Poenaru am aliat că şi cu
De la inginerul Mihai
ţie se află... sub plan ştiam.
Iar ei, in loc să ne pre tul din rulmenţi ii depozi
Acţionînd cu toate for ţatul şi încărcatul în mij recoltat 10 ha din 20 şi tam la atelierul mecanic. aparatul de sudură se pot
ţele satului şi folosind la loacele de transport se la baza de preluare s-au zinte citeva dintre căile ce Stocuri fără mişcare. Oţel /ace minuni în bugetul în
transportul producţiei atît fac manual. în cîmp, la livrat mai mult dc 200 le-au bătătorit pentru a bun, special, pierdui in treprinderii. S-a trecut la
mijloacele mecanice, cît şi recoltat erau zeci de coo tone sfeclă. încopînd dc ajunge la asemenea rezul van. Pe urmă am auzit că
atelajele, ţăranii coopera peratori cu familiile lor, ieri s-a intrat şi la cule tate, ne-au spus că nu au recondiţionarea prin sudu
tori din Hărău au termi între care Emilian Live- sul porumbului. făcut nimic deosebit. „Da, „Griviţa Roşie" din Bucu ră a cirligelor de tracţiune
nat primii, din Consiliul zeanu, Grigore Roncan, Grijă şi preocupare pen pe alocuri au iost citeva reşti ar recondiţiona ine de la vagoane. Tot prin su
unic agroindustrial Deva, Viorica Todea, Aneta Vis- tru recoltare am constatat sarcini de serviciu, dar le. Ne-am bucurat la în dură şi apoi prin prelucrare
recoltarea cartofilor dc pe chi şi alţii. In total, peste şi la conducerea C.A.P. n-avem invenţii. Ne este ceput. Le-am trimis lor.
întreaga suprafaţă de 25 100 de oameni. Sînt şi Şoimuş, dar nu şi la cea teamă să vă reţinem aten Multe nu s-au mai intors. mecanică se recondiţionea
ha. La fondul do stat s-au mulţi care au terminat a S.M.A. Deva. în ziua ţia cu nişte banalităţi". Altele, care ne-au sosit ză elementele de suspensie
livrat 150 tone. recoltatul. între aceştia se de 2-1 septembrie trebuia Am insistat lotuşi. Cu greu, recondiţionate erau mai a vagoanelor. Prin suduri
Acum majoritatea forţe numără Damaschin Păscu- — aşa cum ni s-a spus de luliu Bogdan a început o
lor au fost concentrate leţ, Ionică Malea, Ioan „poveste“ cu nişte neca scumpe decit cele noi. DORIN CORPADE
la recoltarea sfeclei de Jibetean, Doina Rudean, N. BAD1U zuri pricinuite de inelele — Şi v-aţi lăsat păgubaşi
zahăr. Toate operaţiile Ana Preda, Paulina Lo- pentru rulmenţi. fericind din nou oţelăriile? (Continuare în pag. a 2-a)
scosul, docoletatul, cură bonţ şi Sofia Iovan. S-au (Continuare in pag a 2-a)
