Page 1 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 1
PE ŞANTIERELE DE LOCUINŢE DIN DEVA
Printr-o aprovizionare mai bună cn prefabricate,
ritmurile de lucru pot si crească!
Mai sînt trei luni pînă pentru iarnă, pentru asi mijloacelor de transport
la finele anului şi con gurarea frontului de lucru auto, ajungîndu-se adeseori
structorii deveni au de al anului 1983. la stagnarea producţiei.
realizat un număr impor — Aşa este. Vrem să La blocul 24, maistrul
tant de apartamente. In profilăm de zilele frumoa Petru Pătăşanu, şeful punc
ginerul Mircea Chirilă, şe se ale acestei toamne, să tului de lucru, preciza că
ful Şantierului nr. 1 De ne asigurăm din timp con pînă la 30 octombrie tre
va, spunea: diţii bune de lucru pentru buie încheiate toate lu
— Principala noastră la iarnă. Adică, să ne pre crările. „Şi se poate. Cu
preocupare vizează înde gătim sursele de căldură, şefi de echipă ca Ion A-
plinirea planului pe tri tîmplăria, geamurile pen dascălului, Maria Cristof,
mestrul al IV-lea, preda tru închiderea golurilor la Teodor Nenişca, Laszlo
Chioreanu, Petru Onciu-
lenco se lucrează uşor. Nu
IT8VESTITIIL E trebuie decît să le asiguri
materiale. în rest, au ei
Ideile, orientări şi IndlcaţOsIe tovarăşuSui fUsolae Ceauşescu, grijă să-şi pună oamenii
Am
la
început
treabă.
rea la termenele prevăzu spitalul şi policlinica din montajul balcoanelor şi în
Deva. De asemenea, să pre
te a celor 258 de aparta
date m prilejoB vizitei de §ocru în judeţul nostru — progragn mente. Cu efectivele pe gătim şi să izolăm cofra- cîteva zile trecem la fa
11
ţade .
care le avem (din care o jole plane necesare înce Lipsa unor prefabricate
concret de aGţgyne în toate domeniile de activitate bună parte sînt detaşate perii lucrărilor la blocu a fost reclamată şi la punc
în Valea Jiului), cu mo rile K. C. B (cu trei tron tele de lucru de la blocu
bilizarea, seriozitatea şi soane fiecare) şi 26. Tot rile 21, 45 şi 48, ultimele
două în execuţia Şantieru
La baza sporirii producţiei ie miereti hotărîrea cu care se lu odată, am luat măsuri de lui nr. 2. Maistrul Iosif
a
ritmurilor
intensificare
crează la blocurile aflate
în execuţie, planul este la centrala termică în ve Popa, şeful coordonator al
realizabil. De altfel, în ca derea finalizării în cîteva lucrărilor la aceste obiec
de fier - mecanizarea extraeţiei şi drul şantierului nostru e- zile a structurii de rezis tive, din partea Şantieru
tenţă, cît şi a reţelelor ter
lui nr. 2 Deva, îşi expri
xistă în prezent o atmo
sferă de muncă sănătoasă, mice a cvartalului de pe ma nemulţumirea pentru
~ policalificarea minerilor oare ne dă garanţia ono talul nou. în general, toa vizionaţi cu materialele
modul în care sînt apro
împăratul Traian şi spi
rării exemplare a sarcini
lor încredinţate. te sînt bune. Chiar am necesare, mai ales că nu
— Pe lingă cele şapte putea să facem mai mult se stă prea'bine faţă de
„Nu se poate face o industrie minieră modernă, mecanizată, cu uti blocuri la care se lucrea dacă am fi aprovizionaţi graficele de execuţie. La
laje de înaltă tehnicitate, fără mineri cu o înaltă pregătire tehnică, fă ză intens, aflate în dife ritmic cu elemente prefa 45 (termen de predare sfîr-
ră mineri cu temeinice cunoştinţe electromecanice". rite stadii de execuţie, u- bricate. Din păcate însă,
nele aproape de predare, depozitele trustului nu reu LIVIU BRAICA
NICOLAE CEAUŞESCU am constatat că pe şantier şesc să ne satisfacă întot
se fac pregătiri serioase deauna cerinţele din lipsa (Continuare in pag. a 2-a)
Urmărind modul de rea eforturi am putut să ne de muncă. în urma aces
lizare a sarcinilor de plan îndeplinim sarcinile, în a- tor măsuri, cadrele tehni
la Secţia minieră Teliuo cest an am insistat din ce au posibilitatea să cu SPRE OŢELARII SAU ALTE UNITĂŢI DE PRELUCRARE
putem spune că luna au timp pentru realizarea lu noască în permanenţă ca A MATERIALELOR REFOLOSIBILE
gust a fost o perioadă de crărilor de pregătire şi litatea producţiei şi even în paralel cu activita de Iei, faptul este o do materiale nemetalice re
virf în ceea ce priveşte înaintare. Am efectuat un tualele neîncadrări în tea ce o desfăşoară pe vadă a spiritului gospo cuperate. Cele peste 3 300
rezultatele înregistrate, si volum mare de asemenea conţinutul planificat, deci şantierele de investiţii, dăresc al oamenilor mun tone de fier vechi, 50 to
tuaţie care a continuat şi lucrări încă din trimes să poată acţiona în con constructorii de la între cii de pe cele patru şan ne de discuri de fontă, 7
în luna septembrie. Să trele I şi II pentru a avea secinţă. prinderea de construcţii tiere ale întreprinderii, tone cupru, 4 tone bronz,
pornim pe urmele „cau- pregătite fronturi de lu Da, aici la secţia mi siderurgice Hunedoara din atelierele şi secţiile 735 bucăţi anvelope rc-
zelor“... plusurilor de pro cru, în special pentru pe nieră Teliuc s-au schimbat sînt preocupaţi de folo de producţie conduse de şapabiie, 3 400 anvelope
ducţie, a celor aproape rioada de vară şi toamnă, în bine multe lucruri. Re sirea judicioasă a mate Dorn Gaiţa, Angliei No noreşapabile, 600 kg hîr-
16 000 tone de minereu cînd sînt mai mulţi oa ţine în mod deosebit aten rialelor, de recupera vac, Teodor Baciu, Do- tie au luat drumul oţe-
extrase suplimentar şi a meni plecaţi în concedii, ţia modul de a gîndi pro- rea materiilor secundare. rel Palcău şi Mihai Toth. lăriilor sau ai altor uni
celor peste 4 000 tone me cînd lucrările din agricul Dacă acum valoarea ma Că nu s-a precupeţit nici tăţi de profil, spre a fi
tal în minereu, cît repre tură îşi cer şi ele dreptu DORIN CORPADE terialelor recuperate de un efort în această mun din nou introduse în cir
zintă-- depăşirea indicato rile lor (avem încadraţi la începutul anului se a- că ne-o dovedesc şi can cuitul productiv. (Vasile
rului ce sintetizează atlt mulţi oameni de la sate). propie de două milioane tităţile de fier vechi şi Grigoraş, corespondent).
calitativ, cît şi cantitativ De asemenea, ne-am pre (Continuare în pag. a 2-a)
activitatea desfăşurată de ocupat de îmbunătăţirea
minerii Teliucului. activităţii de întreţinere şi
Primele concluzii asupra reparaţii în cadrul secto
activităţii de producţie din rului. Facem reparaţii cu
cadrul secţiei s-au desprins rente la locomotivele şi
foarte uşor, pentru că vagonetele pentru trans
repede am remarcat că la portul minereului, la in
brigăzi cum ar fi cele con stalaţiile de împins vago-
duse de Mihai Amariei, neto în colivii şi la cele însăminţarea orzului “ grabnic finalizată
Potoky Nicolae, Ştefan din-circuitul de la supra
Năstase, Ioan Z. Pop, Ioan faţa minelor, chiar şi a
Maican şi Aurel Marincaş perforatoarelor, — un „nod in toate unităţile agricole socialistei
sarcinile de plan sînt cu gordian" pentru că în ulti
noscute pînă la detalii. mul timp nici atelierele
Apoi, se poate remarca pe centrale de reparaţii n-au însăminţarea orzului la două zile să-şi termine prin calitatea lucrărilor şi polt, Băcia şi Bobîlna.
toate fluxurile de produc mai putut face faţă aces timp şi în condiţii calita treaba. Stau însă cu orzul ritmul de muncă tot mai Practic, toate unităţile au
ţie o îmbunătăţire a apro tui tip de solicitări din tive conforme cu tehnolo în saci şi nu sub brazdă. susţinut şi care, datorită forţa necesară şi, aşa cum
vizionării cu materiale a cauza lipsei pieselor de gia prescrisă asigură, aşa Semănatul trebuie accele strădaniilor ce se depun ne-au asigurat cadrele de
locurilor de muncă şi, în schimb. cum bine se ştie, obţine rat şi la C.A.P. Veţel, uni de mecanizatori şi specia la consiliul unic, în urmă
acelaşi timp, o repartizare — Cc măsuri aţi luat rea unor producţii bune tate care din 80 ha plan lişti, vor încheia azi şi toarele 2—3 zile se va ter
mai bună a cadrelor teh- pentru îmbunătăţirea cali la hectar. în această pri n-a realizat nici jumătate, mîine semănatul la orz,- mina semănatul la orz şi
nico-inginereşti pc schim tăţii minereului extras ? vinţă sînt domne de evi în Consiliul unic agroin se numără C.A.P. Sîntan- se va trece la însăminţarea
buri. Cu acestea însă — Pentru a avea zi de denţiat grija şi preocupa dustrial Deva mai sînt de drei, Tîmpa, Simeria, Ra- culturii griului.
n-am spus totul. în com zi, schimb de schimb, şi rea manifestate de condu semănat în jur de 150 ha
pletare, interlocutorul nos chiar la nivelul formaţii cerile multor unităţi agri cu orz, suprafaţă care Toatâ atenţia recoltării
tru, şeful secţiei, ingine lor de lucru conţinuturi cole şi cadre de specia poate fi realizată în două
rul Silaghi Zoltan, ne-a corespunzătoare de metal lişti pentru a încheia a- zile pline de lucru. Aceas şi depozitarii furajelor î
relatat despre alte căi şi s-a îmbunătăţit stilul de ceastă lucrare în epoca op tă posibilitate trebuie
modalităţi în care s-a ac muncă al grupei C.T.C., timă şi corespunzător ca transformată în realitate. Strîngerea şi depozita rilor duble, de transport şi
ţionat pentru realizarea treeîndu-se la verificarea litativ. însăminţarea orzului se rea furajelor este o sarci depozitare a nutreţurilor
ritmică a indicatorilor de fiecărui recipient de trans desfăşoară bine şi în uni nă prioritară, la ordinea care se mai află încă pe
plan, pentru creşterea efi port şi la intensificarea UNII CU SĂMINŢA tăţile din Consiliul unic zilei. Acum trebuie inten NICOLAE BADIU
cienţei întregii activităţi probelor şi analizelor chi SUB BRAZDA, ALŢII agroindustrial Simeria. în sificată acţiunea de recol
de producţie. mice a conţinutului în me CU EA IN SAC tre cele care se remarcă tare şi însilozare a cultu- (Continuam in i ’-o)
— Avînd experienţa a- tal a minereului de fier între unităţile care s-au
nilor trecuţi, cînd cu mari -extras de la fiecare loc mobilizat şi au acţionat cu
toate forţele şi — avînd la
» bază o bună organizare a
* nitate de încărcat brichete J muncii şi o disciplină e-
şi reparat stilouri. In ca- t
drul secţiei de artizanat de I xetnplară — au reuşit să
pe strada I<arl Marx şi-a „ încheie semănatul orzului
început activitatea un ate- > pe toate suprafeţele plani
lier de confecţionat po- |
* a Diversificarea produse- doabe pentru nunţi şi flori s ficate se numără C.A.P.
5 lor. In soopul valorificării pentru ocazii festive. (Ioan > Şoimuş, Bîrsău, Hărău, iar
li materialelor recuperabile de Vlad, corespondent). E La | aproape de final se află
J la unităţile de tricotaje şi cules. Pionierii claselor « C.A.P. Deva, care, din 100
croitorii, Cooperativa meş- V—VIU de la Şcoala gene- s
J teşugărească „Progresul" din rală din Cristur, împreună $ ha, a semănat 80, Banpo-
b Deva a înfiinţat o activita- cu diriginţii, au strîns în- <■ toc 35 din 50 ha, Cristur
9 te nouă — confecţionarea tr-o singură zi 100 kg de I 50 din 70 ha, Brănişca 45
* papucilor de casă pe tălpi porumbele, cantitate pe care j din 60 ha, Leşnic 20 din
h de cauciuc şi cu feţe texti- au predat-o Ocolului silvic. * *
| le. Prima „şarjă" de 100 de In acest fel. au mai adău- t 30 ha. C.A.P. Deva şi Ban-
gat încă 400 de lei angaja- |
* perechi se desface prin ma- mentului anual de muncă » potoc au trecut şi la însă-
| gnzlnul de prezentare şi mînţarea griului, realizînd
“ desfacere al cooperativei 20 şi, respectiv, 17 ha.
* din strada Lenin. e Noi u- N-au însămînţat nici un
nităţi. în cadrul cooperati-
“ vei „Drum nou" din Hu- bob de orz C.A.P. Popeşti
„ nedoara, recent s-a deschis, (10 ha plan) şi C.A.P. Bîr-
| pe strada „Grădinilor", o u- cea (30 ha plan). Şi nu le
I
trebuie decît maximum
