Page 10 - Drumul_socialismului_1982_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

L a m in a t e sie în a lt ă calitate Gospodăriile anexe— importantă rm i

(Urmare din Dog 1) neral al partidului, în treaga muncă a oameni­ sursă de venituri băneşti
cuvîntarea rostită cu pri­ lor. Se acţionează energic, D
lui’R.şu! hunodoreni se lejul vizitei de lucru efec­ prin toate mijloacele, pen­ 3 O
caută. Acest fapt îi mobi­ tuată la Hunedoara — tre­ tru ca aceşti doi factori Cooperativa de produc­ Alături de aceste rea­ autoaprovizionare şi auto- 8,00 Tcle:
lizează pe laminatori să-şi buie să ne mobilizăm mai de primă importanţă în ţie, achiziţii şi desfacerea lizări, conducerea coo­ gospodărire. 8.30 Alm,
s orească preocupări e în puternic, să perseverăm în orice activitate productivă mărfurilor Şoimuş se nu­ perativei s-a preocupat cu Rezultatele obţinute în 9,00Dc
9.30 : Buci
direcţia creşterii continue această direcţie pentru ca să devină o realitate co­ mără printre unităţile de multă atenţie şi de conti­ acest domeniu pot fi com­ 10,00 Viaţ:
a calităţii producţiei, a va­ pe capacităţile existente tidiană în colectivul de profil fruntaşe pe judeţ. nua dezvoltare a gospodă­ pletate şi cu realizările 11,43 Lum
lorificării superioare a să obţinem, nu doar pro­ laminatori. Iar un rol mo­ La indicatorul desfacerea riilor anexe — sursă im­ din activitatea de creştere 13,00Albu
materiilor prime şi a mun­ ducţii maxime, ci şi dc bilizator — după cum ne cu amănuntul, bunăoară, a iepurilor de casă. „Ţi- * Te
* Ui
cii lor, deci, pentru spo­ cea mai înaltă calitate. spunea Stelian Dijmărcs- planul la zi pe acest an portantă de venituri bă­ nînd seama de indicaţiile SC
rirea eficienţei economice. Mai avem încă suficiente eu, preşedintele comitetu­ neşti. Pe culmea ce stră- date în această privinţă — lu
— Am făcut paşi însem­ resurse, atît tehnice cît lui sindicatului pe uzină este realizat în proporţie juie sediul C.A.P. Bîrsău ne spunea tovarăşul Li- la,
tu
naţi pe linia bunei pregă­ şi umane, care să ne per­ — îl au şi iniţiativele mun­ de 101 la sută, la achiziţii au fost construite mater­ viu Munteanu, preşedinte­ io
tiri a producţiei destinate mită nouă, oţelarilor şi citoreşti. Dintre cele care 163 la sută, iar beneficiile nităţi şi adăposturi pentru 13.00 Teici
exportului — releva in­ luminătorilor, diversifica­ sc aplică aici, notăm două planificate au fost depăşi­ porci. Atent îngrijite şi le cooperativei — am orga­ Steat
ginerul Ionel Cîndea, di­ rea producţiei, mărirea — ,,Fiecare laminator şi te cu 3 la sută. O atenţie hrănite de Avrămuţ Nca- nizat începînd din acest Corv
Uiiiv
rectorul Uzinei nr. 4 — . procentului de scoatere de finisator angajat în creş­ deosebită s-a acordat aici gu şi soţia sa, animalele an, si o fermă anexă de va.
a creşterii calităţii lami­ metal la unele mărci şi terea scoaterii de metal“ şi preluărilor diferitelor au crescut viguros. La a- creştere a iepurilor de ca­ recle
natelor noastre. în ultima tipodimensiuni de oţeluri, şi cea intitulată „Eu pro­ produse de la cetăţeni ceasta a contribuit şi a- să de la care am valori­ la B
doar;
perioadă am îmbunătăţit duc, eu controlez, eu răs­ prin sistemul de achiziţii. tenta preocupare a condu­ ficat pînă în prezent 600 17.20 Floai
1
considerai» tehnol hibe intr-un cuvînt, să pro­ pund" — care . contribuie In 8 luni din acest an, kg carne, în valoare de Spec
de lucru, am pus în func­ ducem oţeluri superioare, la creşterea autocontrolu­ spre exemplu, s-au achizi­ cerii cooperativei, care, de 12 000 lei, şi sîntem hotă- lizat
vară
ţiune în secţiile uzinei o competitive pe plan mon­ lui pe fluxul de fabricaţie, ţionat 2 314 kg miere de la cele două cantine pe riţi să o dezvoltăm cit mai 18,33 Mi cu
serie de utilaje de mare dial, din Jtoate punctele ’a răspîndirea experienţei albine, carne de nutrii în care le gestionează (la I.L. mult posibil. Aş dori să cei :
randament, cum sint ma­ de vedere. pozitive în rindul tutu­ valoare de 22181 lei, 1 589 Chişcădaga şi I.E.C. Min­ adaug, în plus, faptul că 19.00 * Sp Telej
şinile de flamal şi colo de Intr-adevăr, aici la la­ ror formaţiilor, la întări­ tone de fin, iar la pene tia) preia zilnic resturile toţi produşii de la ferma 19,25 Călăi
legat, care contribuie la minoare, ca de altfel în rea responsabilităţii în planul a fost depăşit cu de mîncăruri, pe care le anexă de porci (95 capete) mea
creşterea calităţii lamina­ toate uzinele combinatului muncă a fiecărui lamina­ 56 000 Ici. Sînt realizări administrează în hrana a- i-am livrat doar ţăranilor 19,50 Cînt:
judei
telor. Totuşi — după cum hunedoroan, calitatea şi tor, avînd implicaţii di­ nimalelor. Poate fi evi­ care au contractat cu sta­ 20,40 Film
sublinia tovarăşul Nicolae eficienţa sînt elemente recte asupra sporirii pro­ cu care lucrătorii coopera­ denţiată aici, la fermă, tul porci, aceasta în vede­ mea
Ceauşescu, secretarul ge­ ce-şi pun pecetea pe în­ ducţiei de export. tivei de producţie, achizi­ rea unei tot mat' bune a- micr
ţii şi desfacerea mărfuri­ grija pentru respectarea 22.20 Telej
lor amintite se pot mîndri. indicaţiilor cu privire la provizionări a populaţiei 22,30 Stud
şoari
de la oraşe cu carne, a unui
schimb cît mai echitabil
Panouri mari prefabricate - cu cheltuieli reduse de produse agroalimentare LUNI,
O realizare tehnică oportună: între oraş şi sat, realizării 15.00 Tele:
15,05 Emis
(Urmare din pag 1) Receptivitatea la neu a costă 2 000 de lei. Pierde­ unor importante venituri magi
celor de la „panouri mari“ rile de agent termic şi maşinile de recoltat cartofi băneşti ale cooperativei. 17.50 1001
înch:
18,00
şi acolo. în condiţii foarte s-a materializat, aşa cum de bani s-au transformat Pentru produşii vînduţi lui.
bune se realizează uscarea am vă/.ut, în creştera ca­ in... economii. (Urmare din pag. 1) peste noapte un produs contractanţilor de animale 20,00 Telej
lor. Vrem să extindem fo­ lităţii produselor. De fapt, Ceea ce v-am prezentat nou !), cert este că se plnă acum, cooperaţiva a 20,20 Pane
losirea acestor etuve. Mai acest lucru l-au urmărit a fost un singur aspect munceşte „în loc continuu", încasat peste 60 000 lei, şi 20.50 Cadr
Film
21,10
construim una. în plus, şi ei. Dar cum o soluţie din activitatea acestui, co­ această tinără citadelă a la realizarea lor. Iar Io urmează ca pînă la finele „O )
chiar căldura ce se degajă lectiv de muncă. El este construcţiei de maşini în­ această oră — după cum anului să mai vindem în — u
prin întărirea betonului bună... nu vine niciodată însă hotărît să-şi intesi- ţeleg să răspundă chemă­ ne spunea loan Pascu, se­ valoare de peste 20 000 21,50 Telej
Teza
22,00
din panou rămîne în etu­ singură am fost puşi în fiee eforturile pentru a rii de a sprijini unităţile cretarul comitetului de lei“. doini
vă. Tratamentul termic temă şi cu un alt avantaj: găsi noi soluţii de îmbu­ agricole din judeţ in ac­ partid al întreprinderii — VASILE PĂTAN
poate fi controlat în con­ reducerea consumurilor de nătăţire a întregii activi­ tuala campanie de toam­ 30 de maşini de recoltat ŞTEFAN VARGA,
diţii mult mai bune, lu­ combustibil. Aşadar, îm­ tăţi, pentru a creşte efi­ nă. Despre ce este vorba? cartoli sint deja gata, din­ corespondent Cil
cru ce ne ajută şi mai bunătăţirea produselor se cienţa muncii lor, aşa cum Cu două săptămini in urmă, tre acestea, 16 lucrind din
departe pe fluxul tehno­ poate face şi cu cheltuieli recomanda secretarul ge­ colectivului i s-a cerut să plin pe ogoare. Urmează DEVA :
logic în fazele de finisaj. reduse. Şi este necesar să neral a. ' partidului, tova­ asimileze şi să execute ca in citeva zile să lie liardar
Această metodă nu ne a- facem o paranteză. Prin răşul Nicolae Ceauşescu, in cel mai scurt timp 40 finalizată întreaga serie. SESIUNE la Pana •
parţine, însă văzînd re- folosirea etuvelor, la nivel tuturor oamenilor muncii de maşini de recoltat car­ Ce ar mai ii de arătat? DE COMUNICĂRI IIUNEDO/
zultate'e deosebite ce se de întreprindere se econo­ din judeţul nostru, în cu- tofi,necesare cooperative­ Autorii acestor fapte de ŞTIINŢIFICE de săbii
(Siderurgi
obţin ia secţia „prefabri­ misesc anual 300 tone vintarea Ia marea aduna­ lor agricole. Conducerea abnegaţie muncitorească... spartă (A
cate- no-am hotărî! s-n combustibil convenţional. re populară din Hune­ întreprinderii, comitelui de Ei sînt lucrătorii de la ate­ Casa de ctjlţvcâ a la Bella V
folosim si noi. Fiecare asemenea tonă doara. partid, muncitorii cărora li lierele turnătorie şi redac­ sindicatelor din Pe*,... (Gonstrucl
ŞANI : P
s-au solicitat executarea tori, dar, mai cu seamă, şani a găzduit, sîmbă­ Calculator
şi montarea subansamble- lăcătuşii Constantin N.al- tă, sesiunea de comu­ (7 Noiem
lor n-au stat pe ginduri. ţea, loachim Munteanu, Au­ nicări pe tema „Patolo­ Trei oa
(Cu/îUral)
CAMPANIA ÂSS1COIA Di TOAMNA Au înţeles necesitatea ma­ rel Damian, Remus Stoica gia industrială a mun­ gela merj
şinilor respective, s-au an­
(Luceafări
şi Romulus Filip, toţi mem­
citorilor din subteran",
gajat să le Iacă şi... au bri ai colectivului de la organizată sub egida Grăbeşte-t
l
rul) ;
trecut direct la treabă. atelierul autoutilare. Lor şi Uniunii Societăţii de pentru in
Spaţiul nu ne permite să întregului colectiv de la ştiinţe medicale Deva, rcsc); AT'
relatăm cum s-a procedat, I. M. Orăştie un gind cald, filiala Petroşani. Au naţia Mc.
tor esc);
cite probleme s-au ivit după ca soarele acestei toamne participat cadre medi­ da firul
punerea in lucru a maşini­ frumoase, din partea ţăra­ cale cu îndelungată ac­ tul) ; F
lor (nu este uşor să Iaci, nilor cooperatori din judeţ. tivitate ştiinţifică şi u- romantice
şie) ; GUF
niversitară din Bucu­ 9 la 5 (IMi
şi
Semnul ş
Muncitorii de la IM. Orăştie reşti, Cluj-Napoca şi căra) ;
Părinţi d>
precum
Timişoara,
Ia culesul porumbului medici care activează Un echip
M în domeniul medîeinei pore (C
HAŢEG :
muncii în unităţi din
întreprinderea mecani­ cie, au recoltat ieri 30 judeţul Hunedoara şi dineuri
că Orăştie a avut ieri, ha porumb, au transportat din Valea Jiului. Duelul;
sîmbătă liberă. La che­ — cu mijloacele între­ Luchian (
SIMERIA
KI marea comitetului de Comunicările ştiinţi­ riile I-II
Mir<; prinderii — la baza de fice şi dezbaterile care
partid, un mare număr recepţie 50 tone porumb. Punga cu
de oameni ai muncii din Iată o laptă demnă de au avut loc, au consti­ na); G
(Minerul).
1IMI unitate şi-a consacrat ziua un colectiv muncitoresc tuit o utilă contribuţie
la stabilirea de noi mă­
iw liberă sprijinirii campa­
niei agricole din această merituos, care înţelege suri profilactice, de pre­ ISI
toamnă. Astfel, peste 1 300 înaltele comandamente ale venire şi .combatere a SSSwSK
de muncitori, tehnicieni acestei perioade în agri­ îmbolnăvirilor profesio­ DU IVII NIC/
Aspeci din depozitul de
Legumele şi fructele—-adunate furaje al C.A.P. Bâcia. A- şi ingineri din toate sec­ cultură şi răspunde cu în­ nale, pentru îmbunătă­
ţirea continuă a condi­
eeaslfi imagine atestă gri­ ţiile şi atelierele au par­ sufleţire chemării ca toa­ ţiilor de muncă în sub­ © DEVA
şi valorificate integral! ja si răspunderea ce se ticipat Ia culesul porum­ tă suflarea ţării să parti­ teran, orele 19,0C
de estrad.
bului pe ogoarele coopera­
conducerea
de
manifestă
unităţii pentru buna depo­ tivei agricole din frica/. cipe la strîngerea recoltei miera noii
(Urmare din peg 1) Gooagiu şi Romoşcl. For- zitare şi păstrare a nu­ Lucrind cu multă hărni- acestui an. ta, la ora
------------- ---------- ma Staţiunii de cercetări treţurilor. „DE TRECI CODRII col in
Aron şi /
7 000 kg varză s-au dat la şi producţie pomico ă rc- DE ARAMA..." © DEVA
vite, iar la Geoagiu aproa- coltează zilnic cîte 135 to- orele 19.00
de stat
pe 3 000 kg dc roşii s-au ne de mere. Maşini Ic do în împrejurimile ca­ csapodâr
aruncat. I Şi mai există o- transport sosesc pe 1 a ora banei „Brădet“ din Pe­ rica nest
biceiul ca delegaţii I.J.L.F. 12 şi nu preiau di :vîl troşani, se desfăşoară die în dc
să ridice ce vor şi eind 60—70 tone zilnic. 1 ar în azi cea de a XlII-a e- LUNI,
vor. La ei, graficul nu livadă creşte stocul de diţie a îndrăgitei ac­
© DEVA
contează. Aşa, de excm- mere culese. ţiuni pioniereşti „De tură, orei
piu, :a ferma 1 Deva, pe întreaga producţie de treci codrii de aramă...", Teatrul d
grafi -ui săplăminii treeu- l"gjj.me şi fructe trebuie prilej de afirmare a ta­ roşii : ,.F
:
te delegatul I.J.L.F a scris j alegra valorificată. Nimic lentului şi îndemînării mediD de
următoarele cuvinte „Men­ din ce s-a produs nu tre­ elevilor în cadrul unui
ţionăm eă morcovii şi sfe­ buie să sc piardă. Acest mare număr de con­
lucru trebuie să-l înţelea­ cursuri cu'.tural-artisti-
cla roşie înscrise in grafic gă I.J.L.F. şi C.L.F., pre­ ce, sportive, de orien­
se preiau eind se declan­ cum şi Trustul horticultu­ tare turistică şi de artă
Ti. v. pui
şează campania de insilo- rii, care trebuie să orga­ culinară, organizate cu azi, oet<
zări toanină-ia-roă”. . Alto­ nizeze temeinic preluarea acest prilej. mea va i
ra li se spune că n-aXi fost stabilă, ci
produselor. Dar cine s-o Tradiţionala mani­ noros. Lo
încă pregătite spaţiile de facă dacă reprezentanţii festare pionierească va precipitaţi
însilozare. Cît a fost vara lor nu stau în ferme (nu fi precedată de deschi­ ploaie şi
dc lungă n-a fost oare am întUnit nici unul) şi derea anului sportiv însoţite d<
timp pentru a se pune la nu-şi fac prin nimic sim­ şcolar, acţiune găzduită trice. Vin
pînă la r
punct spaţiile de depozi- ţită activitatea ? Este tim­ de stadionul Institutu­ viteze dc
tare ? pul ca şi aceste organe lui de mine din locali­ km/li din
Asemenea greutăţi în li­ să-şi îndeplinească cu răs­ La ferma legumicolă a Asociaţiei horticole intercoop eratiste Geoagiu, însemnate tate. Dimineaţa
Tem ocrnti
vrarea produselor intîin- pundere sarcinile ce le re­ cantităţi de roşii s-au stricat din cauză că nu au fost preluate. Această imagine este 19 şi 22 j
Foto: VIRGIL ONOIU
pină şi pomicultorii din vin ! elocventă.