Page 101 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 101
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a fnfilnff
cu tovarăşul Yasser Arafat, preşedintele
T o v a r ă ş u l Nicolae Liban şi garantarea inde Orientul Mijlociu, pentru
Ceauşescu, secretar general pendenţei, suveranităţii şi instaurarea unei păci trai
al Partidului Comunist integrităţii teritoriale a a- nice şi juste în zonă, pe
Român, preşedintele Repu cestei ţări baza retragerii Israelului
blicii Socialiste România, S-a evadat că eveni- din toate teritoriile arabe
s-a întîlnj' în cursul zi nientetf- grave care au a- ocupate în urma războiu
lei de vineri, cu Yasser vuv loc la Beirut, precum lui din 1967, recunoaşterii
Arafat, preşedintele Comi sfi crvoluţla situaţiei de an dreptului poporului pales
tetului Executiv al Organi samblu din Orientul Mij tinian la autodeterminare,
zaţiei pen* n Eliberarea lociu evidenţiază, încă o la constituirea unui stat
Palestinei. dacă, necesitatea intensifi independent propriu, în ca
în cadrul xntMnirii, a cării eforturilor politice şi re să-şi poată organiza
fost evidenţi stă evoluţia diplomatice pentru regle viaţa în mod liber, cores
mereu ascendentă & rapor mentarea globală, pe cale punzător dorinţei şi aspi
turilor tradiţionale de politică a conflictului din raţiilor sale naţionale.
strînsă prietenie, solidari
tate şi colaborare stator
nicite între Partidul Co SOSIREA IN CAPITALĂ
munist Român, Republica
Socialistă România şi Or La invitaţia tovarăşului Capitală tovarăşul Yasser
ganizaţia pentru Elibera Nicolae Ceauşescu, secre Arafat, preşedintele Comi
rea Palestinei, unicul re tar general al Partidului
prezentant legitim al po Comunist Român, preşedin tetului Executiv al Organi
porului palestinian. tele Republicii Socialiste zaţiei pentru Eliberarea
Secretarul general al România, vineri a sosit în Palestinei.
Partidului Comunist Ro
mân, preşedintele ' Repu D I N E U
T o v a r ă ş u l Nicolae xitate tehnică, capabile să partidului l-au fost pre blicii Socialiste România şt
'•■Qşsauşescu, secretar gene- asigure sporirea gradului zentate, de asemenea, va preşedintele Comitetului T o v a r ă ş u l Nicolae a oferit,, vineri, un dineu
rJt al Partidului Comunist de mecanizare şi îmbună riante de agregate com Executiv al Organizaţiei în onoarea tovarăşului
Român, preşedintele Repu tăţirea calităţii lucrărilor plexe, montate pe tractoa pentru Eliberarea Palesti Ceauşescu, secretar general Yasser Arafat, preşedinte
blicii Socialiste România, agricole. re de 65, 100 şi 180 CP, nei au avut, de asemenea, al Partidului Comunist le Comitetului Executiv al
a avut, în cursul dimine Noul dialog al secreta la care se experimentează un schimb de păreri cu Român, preşedintele Repu Organizaţiei pentru Elibe
ţii de vineri, o intîlnire de rului general al partidului diferite combinaţii de ma privire la ultimele evoluţii blicii Socialiste România, rarea Palestinei.
lucru cu cadre de condu eu specialiştii din acest şini pentru efectuarea lu ale situaţiei din Orientul
cere şi specialişti din do domeniu a început pe un crărilor de fertilizări, ară Mijlociu, la căile de regle
meniu] agriculturii şi con teren aparţinînd I.A.S. A- turi şi afinarea solului în mentare a tuturor proble
strucţiilor de maşini, în fumaţi, din sectorul agri acelaşi timp. melor din zonă. In Editura politica a apărut:
cadrul căreia au foet ana col Ilfov, unde au fost pre T o v a r ă ş u l Nicolae în cadrul convorbirilor,
lizate soluţiile practice a- zentate o serie de agrega Ccauşescu.a arătat că nu au fost condamnate cu ho-
doptate în scopul înfăp te destinate prelucrării toate variantele propuse tărîre acţiunile agresive NICOLAE CEAUŞESCU
tuirii indicaţiilor conducă complexe a solului, pre corespund cerinţelor în ale Israelului în Liban,
torului partidului şi sta cum şi cele mai noi rea ceea ce priveşte vitezele masacrele din taberele de Cuvîntare la Consfătuirea de lucru de !a
tului nostru privitoare la lizări în perfecţionarea sis de lucru, calitatea opera refugiaţi palestinieni şi s-a
realizarea unor maşini a- temei de maşini pentru ţiilor şi nivelul consumu- subliniat că în prezent sc CC. ci F.C.R. din 20—21 octombrie 1982.
gricole moderne, de mare recoltatul porumbului. impun retragerea imediată
productivitate şi comple Secretarului general al (Continuare în pag. a 4-a) a trupelor israolicne din
m
I n I n i IM i c o h i p e i 1 1 M l I N A L E A P A R w s ax®
E H mSi m a . S S f f i,M f f lili
ţ Reporterul priveşte locu- în sat. Era dimineaţă şi oc trebăluiau incâ in Irumoa- i
l rile prin care trece cu o- togenarul Toader Dragoşa, sa lor gospodărie, trasă la J
) cilii curiosului, iar cînd cu neastimpărul şi piiterea echer, dar in care „mereu ţ
ţ scrie despre ele o iace du- de muncă ce-l caracteri mai este cite ceva de Iu- i
| pă relatările interlocutori- zează, preda istorie unor cm".
I lor săi. Altfel ar scrie de- turişti la Jebea, lingă go — Dacă aţi scrie dum- >
1 spre locurile natale cel runul lui Horea şi lingă neavoastră despre Baia de \
| care s-a născut şi trăieşte mormintele unor tribuni ai Criş, despre istoria sa ve- (.
i acolo. Pentru el, metamor- che şi nouă, despre de ve- ?
„Este de înţeles că realizarea exportului I fozele sint mai profunde, nirea sa in anii socialismu- i
\ istoria este mai densă, chiar lui, ce elemente semnifica- ţ
presupune o preocupare continuă pentru ridi
i dacă unele lucruri şi intim- tive a-ţi aşterne pe hirtie ? t
carea calităţii şi a nivelului tehnic al produc I plâri i se par normale, lac ARON MEDREA : Jntin- |
ţiei, pentru a răspunde solicitărilor clienţilor ! parte . intrinsecă din exis- zindu-se pe o suprafaţă de )
i tenfa sa. în constelaţia 90 l<mp, cu cele nouă sate |
şi a fi competitivi pe piaţa internaţională". i Cindind astfel, ns-am ale sahr - Baia de Criş, i
I propus să relatăm despre Cărăstău, Lunca, Jebea, '
NICOLAE CEAUŞESCU \ comuna Baia de Criş prin Caraci, Rişca, Baidovin, Riş- ţ
i viziunea unora dintre cetă- culiţa şi Văleni -, avînd t
) tenii săi de frunte. Pe pri- neamului. Nu l-am contur peste 4 600 da suflete, corn- /
) mărul comunei, Aron Me- bat, După-amiaza, acasă
niile I şi a Il-a de încăr de la mori-eiment şi mori- p/ef electrificată şi coope- !
care, prin care putem e- făină, de la cuptoare, de drea, nu l-am aflat la se- la el, am putut discuta in rativizatâ integral din anul ^
fectua în timp util ma la argilă şi de la reparaţii, i diul consiliului popular, voie. De lapt, am putut 1962, cu şapte şcoli de ţ
Orientările de inestimabi nevrele vagoanelor, elimi- I unde are, după cum am a- asculta, pentru că nu obo
lă valoare practica, date de nînd astfel timpii nepro dar mai ales cel de la ex ţ Hat mai tlrziu, „o mie şi sise cituşi de puţin şi n-a patru ani, o şcoală da zece >
pediţie sînt conştiente de
secretarul general al parti ductivi, ne preocupăm de sarcinile şi răspunderile ce l una de probleme", ci in pregetat să depene, de la ani, o cosă de capii, un \
spital cu 120 locuri, şapte i
dului, tovarăşul Nicolae executarea, conform pro / satul Lunca, la o adunare capăt, crîmpeie de istorie cămine culturale, unităţi f
Ceauşest S, la plenara C.C. gramelor stabilite, a revi le revin din cuvîntarea se 3 de depunere a candidatu veche şi nouă la Jebea. in ale industriei miniere şi e- 5
al P.C.R. din 7—8 octom ziilor şi reparaţiilor, de cretarului general al parti ^ rilor de deputaţi pentru a slirşit, cu toate că umbre conomiei forestiere, ale coo- |
dului,
Nicolae
tovarăşul
brie a.c.,sînt urmate pas eu întărirea ordinii şi disci i legerile de la 21 noiem le serii coborau peste fru
pas şi de către colectivul plinei în muncă. Ceauşescu, la recenta ple ■ brie. Pînă să înceapă şe moasele plaiuri ale „Băii", peraţiei meşteşugăreşti şi i
întreprinderii de lianţi De — Iar urmarea acestor nară a C.C. al P.C.R., pri ^ dinţa, lua pulsul activităţi pensionarul (de la mină şi de producţie, achiziţii -şi 1
va, realizarea’ ritmică a vind realizarea în cele mai ţ la zi a „ceapeuiui". Pre de la C.A.P. — cum avea s
producţiei fizice şi onora- măsuri... bune condiţii a planului la ■ şedinţele respectivei uni să ne spună), Teodor Cris- DUMITRU GHEONEA, i
—
Se concretizează în
rca integrală şi la timp a realizarea peste prevederi G. DiNU \ taţi agricole, fosil Laza, tea şi profesorul de geo LIVIU BRAiCA j
contractelor eu partenerii le de plan la export, de la { era in temă cu tot ce miş- grafie Nicoiae Cristea (tată ______________________T
externi -.iţuîndn-se în începutul anului, a mai (Contiouoie in pag. o 2-a) 1 că in gospodăria mare şi şi fiu), secondaţi de soţii, (Ccnfi.iuore in pog. c 2-a) 1
prlm-plantâ preocupărilor mult de 6 600 tone de ci .A?" i.
zilnice ale cimentiştilor. ment şi nici o reclamaţie
De altfel, ia aceşti indica faţă de calitatea produsu
tori, prevederile dc plan lui nostru. Ceea ce ne mai
pe trimestrbl al IlI-lea şi creează probleme: neasi- IN ZIARUL PE AZI:
de la începutul acestei gurarca la timp a necesa
luni prezintă importante rului de vagoane — deşi o Adunări electorale
depăşiri. am intervenit în mod re pentru depuneri de
— în v.-Qj.ul realizării petat la factorii competenţi candidaturi
în bunii condiţii a planu (numai în decada I din a-
lui la export, comitetul de ceastă lună nu ni s-au a- o Nici o clipă de răgaz
partid şi consiliul oameni sigurat vagoane pentru la eliberarea terenu
lor muncii, împreună ou 9 520 tone de ciment) — lui şi Ia efectuarea o-
conducerea secţiei expedi si calitatea necorespunză goarelor
ţie am luat unele măsuri toare a sacilor, care se
speciale — releva Aurel rup uşor în timpul ma o „A învăţa" — un verb
Danciu, directorul adjunct nevrării şi transportului. pentru o viaţă
comercial al întreprinderii. în secţii şi ateliere se © Carnet cultural
Am dotat secţia cu încă lucrează ordonat, eu ac
două benzi de încărcat sa cent principal pe ritmicita © Cartea — Scena •—
cii în vagoane, am trecut te şi calitate, pe expedie Ecranul
la lucrul pe două maşini rea operativă a produselor C.S. „Victoria" Călan, secţia chimicii. Aspect din camera de comandă n secţiei,
de însăcuit, am pus în • către beneficiarii interni unde lucrează şi tînăra utecistă ttlagdalena Gyorgy. ® Semnai
Sancţiune un troliu la li şi externi. Atît colectivele
