Page 102 - Drumul_socialismului_1982_10

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

u ■ '
Şi omul îii toată firea fiii CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ

mai învaţă să st Nici o clipă de răgaz la eliberarea 11,00 Telex
11,05 Profil
12,10 Cultiv
literat
Aşa este de părere Iri- pentru ortaci; simţeam că laţie. Am învăţat şl azi ştiu 12,35Centr<
mie Dănilă, om la 30 şi plutim cind să le mînuim. să repar o maşină cu ca­ terenului şi la efectuarea ogoarelor ţării:
ceva de ani, miner şef de Ne trebuiau propte, ajutoa­ re lucrez. Electronul mi-a 13.00 Tragei
zare
brigadă la mina Muncel. re, mecanici şi electricieni devenit şi mie prieten; In unităţile agricole ce mobilizat un mare număr şi Asociaţia economică in- 13,10Ta si
— Ce trebuie înţeles din care să ne ajute să le cu­ m-a aşezat cu picioarele aparţin Consiliului unic de cooperatori, aşa că in mină
părerea aceasta, tovarăşe noaştem, să ne aşezăm cu pe pămint in multe privin- agroindustrial Toteşti sînt cîteva zile vom încheia lu­ tercooperatistă Peşteana — 15.00Fotbal
ilcnţcs
arăturile de toamnă au de­
Dănilă ? tălpile pe vatră. Ce e o ţe. multe lucrări de înfăptuit crarea. marat abia joi, deşi aici Huncd
— Să înţeleagă cine ce foreză, dar un perforator ? — Observ că aveţi obse­ în aceste zile : transportul trebuie ogorîte 146 şi, res­ 18.30Octom
eveniu
vrea. Mie mi se pare un Ce este o maşină de în­ sia verticalităţii omului, o şi depozitarea furajelor, Tăierea şi transportul pectiv, 100 ha. 18,501001 d
adevăr că aşa este. Copi­ cărcat, dar un troliu ? Lu­ verticalitate pe propriile predarea la fondul de stat cocenilor sînt rămase în Pentru grăbirea lucrări­ 19.00Tcleju
lul învaţă să meargă in cram cu Bolunduf, cu Mir- picioare, stare despre ca­ a cantităţilor de porumb urmă la cooperativa agri­ lor, la C.A.P. Rîu de Mori Sport
19.25Carne
picioare in felul lui, copo- cea, un om jos pălăria şi re vorbiţi frumos, pasionat stabilite, efectuarea ogoa­ colă din Rîu de Mori, unde au fost trimise la arat 15 19.30Tclcer
cel-copăcel, cu atitea că­ şi convingător. relor etc. din 120 ha cultivate cu tractoare, iar la A.E.I. Peş­ 20.00 Intilni
deri, se ştie. Şi omul mare „A învăţa" — un verb — Este o metaforă şi un în ceea ce priveşte eli­ porumb au fost eliberate pcrcta
păţeşte aşa ceva in viaţă. adevăr, sau o nevoie acu­ berarea terenului, merită pînă în prezent numai 85 teana se lucrează la arat 20.30Film
cu opt tractoare. Au fost
şi um
De cite ori nu ne poticnim, pentru o viaţă tă, pentru că munca, via­ apreciat faptul că în une­ de ha şi la cea din Ostrov, organizate formaţii mari 28
dăm inapoi şi iar ne ridi­ ţa trebuie privite de la o- le unităţi, cum ar fi C.A.P. cu o restanţă de circa 25 de tractoare — conduse 21.25Do, r
căm ! Pină stai ca lumea ca pricepere şi ca Îndrăz­ rizontul lor nu calculat. Densuş şi Peşteana, recol­ de ha. Conducerile celor de mecanizatori pricepuţi, la... i
zin m
pe picioarele tale trece neală, că minerului ii tre­ — Aţi citit undeva lucru­ tatul porumbului s-a făcut două unităţi trebuie să ia precum Ioan Dolha, Ro- ristie...
destulă vreme. Ajuţi copi­ buie curaj. Este tradiţio­ rile acestea ? cu coceni cu tot, urmînd a măsurile cele mai eficiente mulus Cazac, Petru Moi- ora 21
lul să meargă şi, paralel, nal miner, şi asta se sim­ — Am şi citit aşa ceva, fi depănuşat mai apoi, ast­ pentru ca în cel mai scurt coni, Augustin Dănescu şi 22,10 Tcleju
te ajuţi şi pe tine, te mai ţea şi se simte in tot ce mi-a plăcut, am crezut ta­ fel că la ora actuală toa­ timp să se încheie elibe­ alţii — care lucrează de 22,20 Să-mi
roman
ajută şi alţii. rarea terenului. voie 1
face şi cum face. Azi e ar­ re in această imagine, dar te tarlalele sînt libere. dimineaţa pînă seara la
Eram şofer la Bistriţa, tificier. El a fost primul ca­ mai ales am constatat-o Strîngerea produselor se­ Arăturile adînci de arat. Cele întreprinse pînă
ciştigam bine şi ziceam că re ne-a spus : măi ortaci, din viaţă. Om fiind nu cundare este avansată şi toamnă au demarat cu mai acum sînt bune, dar ar fi
mă descurc in viaţă. O a- meseria noastră' pune la poţi umbla tiriş, cu atit în alte unităţi agricole multă vreme în urmă şi bine dacă ar fi organizate, JţAl
fracţie m-a adus la mină, muzeu mai toate sculele cu mai puţin trebuie să Iaci unde cocenii s-au tăiat în cunosc un ritm tot mai în special la unităţile ră­
la Muncel. Aveam convin­ care s-a lucrat sute de ani. aşa cind eşti miner. paralel sau imediat după mare de desfăşurare, în mase în urmă cu arăturile, BUCUREŞ
gerea că minerul este ca Nu dintr-o dată, că nu se — Măcar că minerul... culesul porumbului. Astfel, special ia C.A.P. Unirea lucrul în schimburi pre­ dioprogrami
un stilp la o casă, că nu-l poate ; nici copilul nu por­ — Să răminem la meta­ la C.A.P. Sarmizegetusa şi Toteşti. în unele uni­ lungite sau în două sc m- La ordinea
1:
cultură; 7,0
clatină orice mişcare, iar neşte din prima zi pe pi­ foră. s-au eliberat pîriă acum tăţi — cum sînt cele din buri pentru a se recupera 8.00 Revis
dacă il mişcă, asta o sim­ cioare, Pentru noi este un — Ajutaţi pe cineva să 140 ba,, la C.A.P. Ciula Ma­ Peşteana, Ciula Mare, Os­ marile restanţe înregistra­ Curierul
te toată casa, chiar mai lucru mare că asta se pe­ creadă ca dumneavoastră ? re 120 ha ş.a. Avansate trov şi altele, lucrarea se te. Vremea este propice Buletin de
dienţa? radi.
puternic decit el. Voiam să trece in vremea noastră. — Ajut ortacii şi doi co­ sînt strîngerea şi transpor­ intensifică pe zi ce trece, pentru a se munci cu mai de ştiri; 1'
fiu şi eu un stilp. N-am Dacă vrem să răminem mi­ pii — pe Dan şi Doina. tul cocenilor şi la coopera­ în alte cooperative însă mare intensitate la elibe­ terară radi<
ştiut că stîlpui stind cînd- neri trebuie să învăţăm, să Vreau să-i ştiu stind pe pi­ tivele din Unirea, Toteşti s-a arat pînă în prezent rarea terenului şi la efec­ tra de mi
„Chindia" i
va in rădăcina lui, dar pă- cunoaştem utilajele pe.care cioarele lor, că atunci nu şi Asociaţia economică in- foarte puţin, ba chiar de­ tuarea ogoarelor pentru ca 11.00 Buletir
răsindu-şi locul, nu va mai le primim. le va fi ruşine şi nici tea­ tercooperatistă Peşteana, loc. Aşa este cazul unită­ aceste lucrări să se în­ Concursul
avea aceeaşi stabilitate. La sfatul ăsta am cum­ mă de viaţă. Ştiindu-i aşa unde lucrarea se apropie ţilor din Clopotiva, unde cheie în cel mai scurt timp Publicitate;
de ştiri; 12.
N-am ştiut, dar aveam s-o părat o carte de cunoştin­ nici mie nu-mi va fi ruşine. do sfîrşit. din suprafaţa de 120 ha şi în Consiliul unic agro­ ral ; 12,35
constat. Mina era un miraj ţe elementare de electro­ — Toţi oamenii merită să — Am avut cultivate cu ce trebuie ogorîtă s-au arat industrial Toteşti, unde, la folclorului;
din care a trebuit să co­ tehnică. Se numeşte „Prie­ stea vertical. porumb 29 de ha — ne numai 22 de ha, Sarmize­ ora actuală se înregistrea­ mieră Radii
bor cu picioarele pe pă- tenul meu electronul", de — Toţi, dar pentru asta spunea Viorel Ilian, ingi­ getusa, unde au fost ogorî- ză restanţe. la 1 la 3 ;
muzicale ; 1
mint. Liviu Macoveanu. Am învă­ trebuie trudă şi conştiinţa nerul şef al C.A.P. Toteşti. te doar 32 de ha. în alte TRAIAN BONDOR •ştiri ; 17,05
unităti — la Rîu de Mori
Se mecanizau lucrările, ţat ce este o bobină, un că eşti om. Pînă în momentul de faţă Ie cîntceulu
18,
şoară ;
iar utilajele erau o necu­ circuit, un transformator, am eliberat aproape 20 de 19,35 Melc
noscută pentru mine şi cum se la ce o mică insta­ CORNEL ARMEANU ha. în zilele din urmă însă CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT pentru toatf
la eliberarea terenului am îndeplinirea sarcinilor Harnicul colectiv al a- Protagonişti
de plan pe acest an şi cestei ferme, condus de 22.00 Radio.il
vitafie la d
a angajamentelor asu­ inginerul Ionel Voica, lctin dc ş
mate în întrecerea so­ raportează îndeplinirea Non stop m
Stîlpi din beton cialistă a constituit o planului anual la pro­
pentru culturile preocupare permanentă ducţia fizică, şi onora­
pentru întreg colectivul rea obligaţiilor asumate I C S I N S
de hainei fermei legumicole a în întrecerea socialistă.
I.A.S. Simeria. Străda­ Astfel, faţă de 2 310 to­ DEVA: W
La întreprinderea de riile I-II •
materiale de construcţii niile .şi eforturile depu­ ne sarcină anuală de tistul "hi
Deva există preocupări a- se zi de zi dc-a lungul plan, ferma a. livrat pî­
sidue pe linia fabricării u- anului au fost Încunu­ nă acum 2 540 ..tone pro­ ta) î HUN
nor materiale de construc­ ccl blestema
(Flacăra) ; (
ţii înlocuitoare ale diferite­ nate de :deplin succes. duse legumicole. (Sirtcrurgistu
lor produse din metal, mai EFICIENŢĂ SPORITA ÎN PREPARAREA mano (A r
scumpe şi realizate cu mari MINEREURILOR
consumuri de energie. Ca­ la indigo
drele tehnico-inginercşti în ultimul timp. co­ consumurilor de com­ rul) ; PETRC
din această unitate, îm­ lectivul Uzinei de pre­ bustibili, energie, gaz la merge m;
preună cu specialişti ai nirca); O f.
Institutului de cercetări in parare Teliuc, din ca­ metan ş.a. între ultime­ Noiembrie);
construcţii Bucureşti, au drul întreprinderii mi­ le noutăţi în această di­ ghiţitorul de
proiectat şi executat un tip niere Hunedoara, se recţie figurează monta­ ral) ; VUL<
de stîlpi din beton armat meu vecin i
precomprimat, destinaţi în­ preocupă tot mai mult rea unui separator mag­ I-II (Luccafâ:
locuirii stilpilor metalici de îmbunătăţirea tehno­ netic poligradient, rea­ Liniştea din
utilizaţi la culturile de ha­ logiilor de prelucrare a lizat in colaborare cu ncrul) ; ANII
mei. Primul lot de aseme­ minereului de fi§r, în l.C.I.T.P.L.C.l.M. Deva,
nea stilpi a fost expediat dafirul gal
beneficiarului, urmînd a fi scopul valorificării su­ care va conduce la des­ rese) ; UK1C
experimentaţi, omologaţi şi perioare a acestuia, con­ făşurarea unei activi­ torul murturi
introduşi în fabricaţia cu­ comitent cu reducerea tăţi mai eficiente. tul) ; BRA
rentă. De remarcat că Mahmudia (5
execuţia acestor stîlpi se 0 R A Ş T I E
va face fără investiţii su­ C.S. Hunedoara. Foarfecă r: mărturiseşte
plimentare. în stabilirea de 1100 tone-forţă, de la ) r o penii (Fia
tehnologiei s-au folosit ti­ laminorul Bluming „1300“.
parele existente. Manevranţii Traian Boldu- Bacă aţi scrie dumneavoastră despre Baia de Criş... GIU-BAr : L:
ra şi llic Irimescu — la lor — seriile
comenzile utilajului. | (Urmare din pag. 1) traiă, in întreaga comună... mai puţin decit modestă, un adevărat cabinet, cu cultură) ; Hz
etc., etc., etc. Ne mindrim acoperită cu paie, mun­ tot instrumentarul şi ma­ mi se întimp
\ consum, patru cooperative cu locurile noastre, cu ce­ ceam din greu în mină (la terialul necesar, pentru in­ (Dacia) ; BRA
la export — produse mai multe, ţ agricole de producţie, co- tăţenii noştri. Imi vin In Jebea, acolo locuiam şi lu­ struirea temeinică a elevi­ rul —seriile !
Liniştea din
î muna Baia de Criş este minte cijiva dintre cei mai cram), trăiam şi mai greu lor. Iar profesorii predau sa de cultura
j una dintre cele mai mari destoinici: Cornel Niţă, acasă, deşi tata fusese u- nu doar disciplinele Înscri­ Grăbeşte-te
de- calitate superioară ţ şi mai frumoase din Za- ioan Oprişa, Veiuria Sta­ nul dintre primii primari ai se in programele analitice, şui); ILIA
pentru Singa
1 rând. intrucit ne aflăm in
Jebei. Dar nu m-aş duce
dar şi lecţii de muncă, de
na, Gheorghe Bulz, Viorel
.' preajma alegerilor de de- Vasiu, Eiisabeia Merbei, Sa- pină acolo, ci aş veni de viaţă, de patriotism naţio­ na).
(Urmare din pag. 1) tate bune de la începutul ţ putaţi in consiliile popu- vu Talmaciu, Carolina Cio- acum 15-17 ani Încoace, nal şi local. Starea mate­
anului. în cinstea Confe­ | iare, voi puncta cîteva din- ra, Ioan Barbu, Ioan Miclu- de cind am ieşit la pensie rială a populaţiei este din ll^OTC
export şi acţionează cu dă­ rinţei Naţionale a parti­ 1 tre realizările din ultimii ţa, Petru Mo riş, Teodor de la mină şi am intrat să an în an mai prosperă...".
ruire şi abnegaţie în a- dului, ne-am angajat să 5 ani ale comunei, obţinute Cristea I!". lucrez la C.A.P, - azi sini TOADER DRAGOŞA : „în
ceastă direcţie. îndeplinim planul anual | cu sprijinul deputaţilor, al IOSIF LAZA : „Mare deo­ pensionar şi de la agricul­ fiecare an vine multă lume Rezultatele
la export pînă la data de j cetăţenilor, realizări care 29 octombrie
— Pentru uşurarea con­ sebire intre ce a fost şi ce tură timp in care co­ la Ţebea. Calcă pe urme­
diţiilor de lucru şi ^dimi­ 30 noiembrie, iar în de­ > dau noi dimensiuni activi- este. Nu aveam, şi azi a- muna Baia de Criş a de­ le lui Horea, ascultă fluie­ Extr. I : 12,
nuarea noxelor,^am consti­ cembrie să înregistrăm de­ ) tăţii economice şi vieţii so- vem un cămin cultural, un venit puternică, frumoasă, rul lui lancu, se îmbogă­ 9, 65. 27, 54.
tuit o echipă specializată păşiri de plan, cu care să i ciale a localităţilor. La Ţe- magazin sătesc, o secţie de locuitorii săi duc o viaţă ţeşte spiritual cu istoria Extr. a Il-a
în întreţinerea filtrelor, cinstim cea de-a 35-a ani­ l bea, Rişca, Cărăslău şi mecanizare a agriculturii, imbelşugată. Case acope­ martirilor ardeleni care s-au 06, 44, 89, 84,
din rîndul căreia se evi­ versare a proclamării Re­ I Lunca s-au modernizat uni- trei saivane pentru oi, graj­ rite cu paie ? Nici vorbă. jertfit pentru binele nea­
denţiază Ioan Dumitrescu publicii. \ tăţile agricole, s-au cori- duri pentru animale, pod Case cu televizor şi auto­ mului, Le povestesc despre Fond total
şi Sabin Coroiu — sublinia Iată q.ym, prin activita­ i struit două cămine cultu- peste Criş, lumină electrică turism, cu copii frumoşi şi toate cite s-au săvirşit pe 1 303 187 lei.
şeful secţiei expediţie, tî- te susţinută, bine organi­ rale noi — la Ţebea şi Riş. in sat, telefoane, atitea alte sănătoşi ? Fooiie multe: Azi, aceste locuri. De 15 ani,
nărul inginer Victor Bă- zată şi condusă, prin mun­ ) ca -, la Rişculiţa a lost binefaceri ale socialismu­ şi la noi, la „Baia", ca pre­ alături de legendarul gorun
din. De asemenea, dăm o ca abnegantă a oamenilor, ţ introdusă apa potabilă in lui. Valoarea totală a ave­ tutindeni in ţară, iiecare al lui Horea creşte drept
mare atenţie ambalării ci­ prin înţelegerea clară a i tot satul şi s-a dat in fo- rii C.A.P. însumează azi işi are rostul iui...". şi viguros un altul, sădii de
mentului în saci, pentru a sarcinilor pe care le are i losinţă un nou magazin să- peste 2 milioane lei. Toate NICOLAE CRISTEA: „Da­ mina preşedintelui ţării, to­ Timpul prol
nu avea probleme cu ca­ ţara la export, colectivul \ lese, a lost sistematizai le-am făcut noi, oamenii că mă ginclesc cum învă­ varăşul Nicolae Ceauşescu. azi, 30 octo
Vremea va fi
litatea la export — şi nu de eimentişti de la Chişcă- 1 „Parcul tineretului" şi s-au de aici, pentru cei de azi ţam eu acum peste 30 de La Ţebea, istoria işi adau­ frumoasă, dc.
avem —, ne îngrijim d<^ daga obţine realizări con­ / executat 500 ml de cana- şi pentru ai noştri de mii- ani şi cum învaţă azi co­ gă pagini noi. înseşi mun­ noaptea şl di:
livrarea în termen a pro­ stant bune la acest impor­ ) Uzări in centrul de comu- rte. Miine vor scrie ai noş­ piii din Ba;a de Criş, dila- ca şi viaţa minerilor de rul va fi vai
duselor către beneficiarii tant indicator de plan, \ nă, s-au consUuit cinci po­ tri mai mult...". renţa este de neînchipuit. aici, ale ţăranilor, zi de zi va sufla slab.
rile minime vi
externi. Oamenii noştri lu­ prin care să ne echili­ ţi duri şi 35 de podeţe, s-au TEODOR CRISTEA: „In Azi, copiii învaţă in şcoli mai pline, completează a- se între 2 şl
crează cu hărnicie şi con­ brăm balanţa de plăţi, să l amenajat zone verzi pe mod normal, eu ar trebui încăpătoare, cu laboratoa­ ceste pagini de istorie maximele înt
grade. Se va ]
ştiinciozitate — şi i-aş re­ sporim bunăstarea genera­ 1 3 000 . ha, ia şcoala de co­ să măsor timpul cel puţin re moderne, au cadre foar­ nouă, socialistă,..". ţă frecventă ş
marca pe Dănilă Gabor, lă a poporului. Este un pii s-au realizat un inter­ de acum peste patru de­ te bine pregătite. La şcoa- ...Aşa au scris despre noaptea şl di
Nicu Degan, Ion Amuzes- exemplu demn de urmat nat, un turn de apă, o nouă cenii, cind locuiam (şi cîţi la noastră de 10 ani din Baia de Criş, ciţiva dintre (Meteorolog d
cu, Ion Bordeamu, Gheor- şi de alte colective munci­ L spălătorie, încălzirea cen- ca mine...) intr-o cdsufd comună, iiecare clasă este locuitorii săi de frunte. Ludovic Pronc
ghe Dudău şi avem rezul­ toreşti din judeţ. 'J