Page 103 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 103
şîMBATA, 30 OCTOMBRIE 1982 p<iq. 3
CANDIDAŢII F.D.U.S. - CANDIDAŢII POPOM f 45 DE ANI ÎN...
im > GLASUL ROŢILOR '
I DE TREN t
Adunări electorale pentru depuneri de candidaturi
Ana Hompot: aseunzind sau sugerînd ne \ Gheorghe Groapă o ie- I
ibii şl linişte şi bucurie, nostalgic ţ şit de curind la pensie \
mc „PRINTRE şi dragoste. l din funcţia de şef al sta- i
ale CEI CE DAU ENERGIE ŢĂRII VOR ŞTI SĂ IMPRIME DINAMISM ŞI Aşadar o contrazicem pe ’ ţi ei C.F.R. Mintia. 45 de
CUVINTE" Ana Hompot care declara :
„Cite un verb tînăr/Mi-atin-
amorţi - INIŢIATIVEI CETĂŢENEŞTI ) ani a slujit calea ieratâ, |
Printre cîştigătorii con ge inima c-o gladiolă/Şi l intre gări şi vagoane, in 4
săptă- cursului de debut al Editu mi-aduc aminte/Câ nu sini / dulcele glas al roţilor de ?
rii Eminescu, din acest an, poet". Ba da !
în ziua cinci în cadrul candidaţii de deputaţi i muncii de la Centrala ter se numără şi profesoara A- SILVIU GUGA 1 tren, acest ceferist des- 1
ul stu-
"orvinul colectivului de la centrala pentru circumscripţia e- moelectrică Mintia şi din na Hompot (născută la De ţ tainic. 41 de ani - nu- ţ
termoelectrică Mintia, Con familiile lor. Cei care au va), ceea cc nu poate decit i mai la siguranţa circula- i
cronica siliul municipal Deva al lectorală nr. 6 tovarăşele fost propuşi drept candi să ne bucure. O FATĂ FERICITĂ 1 ţi ei feroviare, in anii de )
politice Poezia din volumul ei, in
Inspirată
a
F.D.U.S. depunea candida Silvia Oargă şi Eva Clara daţi în alegerile de depu titulat „Printre cuvinte", e marea filmului fost reprogra- \ muncă a fost exemplu de ţ
muzical
„O
turile de deputaţi pentru Andronic, pentru circum taţi pentru consiliul popu prezentată de Mariana lo- fată fericită", unul dintre l dăruire şi conştiinciozita- l
nescu ca fiind „un sistem
cinematogra
il circumscripţiile electorale lar municipal sint oameni de simboluri afirmind sensi marile ale succese Elvis Presley. / te profesională, pregătind }
lui
fice
a municipale nr. 6 şi 10, dăruiţi muncii, oameni ca bilitatea unei viziuni poeti Faptul dovedeşte că popu \ multe generaţii de cele- 1
icra, o- plusul de energie electri re înţeleg să acţioneze cu ce unitare". Nu s-a exage
tul rat in această constatare, laritatea regelui rock —
„lumini că livrat economiei naţio toate forţele pentru asigu chiar dacă poate să surprin and-roll-ului nu s-a termi
episodul rarea independenţei ener dă cînd e vorba despre un nat odată cu prematura şi
nale de acest prestigios tragica lui • dispariţie. Din
getice a ţării. De altfel, din debutant. Intr-adevăr e no
fa, sol. colectiv de muncă depăşea tabilă in primul rind reali contră, in special publicul
Maga- 75 000 000 KWh. Este ufl cuvîntul celor ce au vorbit zarea unei structuri unitare tînăr parc să afle în muzi
şi umo- în susţinerea candidaturii de ansamblu în volum şi a ca lui Elvis Presley o reală
s de la succes. Pregătirile pe care s-a desprins ca dominantă unei constante in puterea desfătare.
In ceea ce priveşte pelicu
la 22,10 colectivul se străduieşte să convingerea că cei care de sugestie a versului. Poeta la regizată de Boris Sagal, „AŞ VREA
le definitiveze în prezent se confesează proiectindu-şi o primă remarcă : cele a- SĂ-I MULŢUMESC..."
jzar... — dau energie electrică ţării mărturisirile în simbol incit
itece de vizează trecerea cu cit mai parc a prelua, intr-un anu proape două decenii, ce au ' * ■
vor şti să imprime şi ini me fel, principii ale unor trecut dc la realizarea ei, l Aşa îşi începe scri-
puţine probleme a vîrfu- ţiativei cetăţeneşti impul simbolişti. Are obsesia „cin- nu au afectat-o. Povestea u- } soarea, adresată redacţiei
şor siropoasă, dar cu o re
lui de iarnă îndeosebi în suri noi, dinamism. încre tării care n-a fost spusă" şi ţetă verificată privind co ) noastre, pensionarul loan
care ,,e mai frumoasă ca
ceea ce priveşte producţia derea exprimată în candi oricare", ne îmbie să cău media muzicală, a înfruntat 4 Pop, in virstă de 78 de
cu succes timpul. Ca şi la
tăm esenţa lirică dincolo de
de energie pe bază de căr daţii propuşi de F.D.U.S. textul propriu-zis al poeziei, premieră, publicul acceptă ! ani, din Ineu, strada Ca-
6.00 Ra- bune. scripţia nr. 10 tovarăşii în cuvîntul tovarăşilor Ti- în poezia „Sint" descifrăm şi azi cu largheţe, conven i /ea Traian nr. 35. „In di-
ricţii; 6,30 Evenimentul depunerii o „artă. poetică" de manie ţia declarată : unicul scop al ^ mineaţa zilei de 25 oc-
în agri- Florea Bereş şi Mircea beriu Ersek, Gheorghe Ru- ră simbolistă : „Citeodată relatării minuţioase a dru itombrie, trecind prin Pia-
ojurnal ; candidaturilor pentru ale su, Gheorghe Cărăbulea, sint/Ramura nervoasă-a u- mului parcurs de Rusty '. ţa Unirii din Deva - se
ei; 8,10 gerile de la 21 noiembrie Bădărău. Octavian Băneasă, Iuliana nui cîntec posibil,/Dar nici Wells pînă la afirmare este
lor; 9,00 O bună parte din popu odată floarea nu se-nfiripă,/ acela de a pune in valoa \ spune in scrisoare - un
9,05 Au- s-a suprapus . deci peste Daneu, Viorica Dan a fost Niciodată rodul nu se tese./ re cit mai mult cu putin (elev de clasa I sau a ll-a, l
i Buletin dovada maturităţii depline laţia cartierelor Gojdu şi împărtăşită de toţi parti Intîile cuvinte se poticnesc/ ţă farmecul lui Elvis. I care trecea spre şcoală, ?
:vista li- Progresul ale Devei este cipanţii la 'adunarea elec In lagunele din mine"... E Filmul a fost turnat cînd ţ m-a salutat şi mi-a atras t
Orches- şi a responsabilităţii colec vorba aici, ca şi in alte poe tinărul cintăreţ din Memphis
■ —‘onj/a că şireturile de la |
populară tivului din care provin alcătuită din oameni ai torală. zii ale volumului („Vinovă era iîică in plină strălucire, i atenţia că şireturile de la
o gheată s-au dezlegat.
rgovişte ; ţie", ,.Spleen“, „Decremen cind mai păstra acea can t o gheată s-au dezlegat, i
tirij 11,05 ta"), de mărturisirea nepu doare adolescentină, ce fă \ Nici n-am avut timp să ’
timp sâ
or; 11,35 „AVEM PE MAI DEPARTE ÎNCREDERE ÎN OAMENII tinţei poetice, a căutărilor, cea ca melodiile sale senti
Buletin „printre cuvinte" a adevă mentale să fie luate drept i mă aplec, că băieţelul I
as cultu- rului şi sentimentului. Poe izvorite din sufletul pur a! ? s-a şi apucat să mi le \
comoara CARE AU SPRIJINIT DEZVOLTAREA SATULUI NOSTRU !" ziile Anei Hompot au ceva unui băiat bun. i lege. De aceea, mă a- i
Avanprc- din înscenarea graţioasă a La revizionarea peliculei,
13.00 De Seara, după ce oamenii strînşi la adunare le sint adevărat sfat gospodăresc jocurilor de copil, dar şi din vrind-nevrind trăim starea ^ dresez ziarului, pentru că [
Varietăţi gravitatea confesiunii since dublă a vrajei şi lucidităţii. i gestul lui pentru mine a i
ulctin de au terminat ce mai aveau şi vecini şi prieteni şi to unde oamenii chibzuiesc re, a i, împărtăşirii" unor Vraja se datorcşle lui Elvis, ţ însemnat foarte mult“. ^
îeridianc- de trebăluit pe ogoare, varăşi de muncă; patru pe îndelete la ce mai au stări şi trăiri intense. luciditatea e provocată de
îuzică u- prin gospodăriile dumnea oameni pricepuţi şi în me de făcut, apreciază în pu Fără exces de metaforiza culisele întunecoase aie in l AVEA NEVOIE \
‘le serii ; re şi fără abracadabraţii ca dustriei spectacolului, dc
populare lor, locuitorii Chimindiei seriile lor şi în munca o- ţine cuvinte ce e bine fă re să şocheze — aşa cum nu hăuriie existenţiale ale so / DE BANI l
ele; 20,45 s-au adunat pentru cîtva goarelor şi la iniţierea u- cut şi drămuiesc cu exi rare ori intîlnim la debu cietăţii de consum, care de 1 Vasile Suciu, muncitor I
agărclor ; timp la şcoală, unde peste nor acţiuni gospodăreşti genţă capacitatea, calităţi tanţi din dorinţa de a ieşi vorează personalitatea şi in ţ la un şantier de construc- î
22,30 In- le celor propuşi candidaţi. in evidenţă — versurile au cete din urmă o anihilează.
23,00 Bu- zi, copiii deprind tainele care sporesc frumuseţea toarei, chiar dacă pe a- Oare e chiar atit dc ferici l fii din Vulcan, era intr-o \
23,30—6,00 cititului şi scrisului. Cetă localităţii. Cum spuneam, Aşa de pildă, Miron Lazăr, locuri mai. suferă de contra tă fala invocată în titlu ?... ’ criză tinanciară, din care i
ţenii satului se strînseseră în seara aceea de toamnă după ce a zăbovit o clipă faceri, sint sigure şi calme, AL. COVACI | credea că poate ieşi nu- *
pentru a discuta propune tîrzie, prin primarul co a spus sincer, cinstit : i mai cu ajutorul lui Petru )
rile de candidaţi pe care munei Hărău, tovarăşul — Pe Alexandru Hoban, ' nliifri /mni’iaiînrt nit ITIf^Tc A
Ghiţă. Împreună au mers
le prezenta Consiliul co Ion Dîmpu, Consiliul co de exemplu, îl ştiu de om ) la un local, unde s-au
munal al F.D.U.S. Şi, re munal al F.D.U.S. a pro conştiincios şi bun gospo l cam alumat, după care
0 — so- cunoaştem, dintre atiţia oa pus candidaturile lui Ale dar. De aceeaşi părere am I V.S. l-a invitat la el aca-
aj ; Poli- meni harnici şi iscusiţi xandru Hoban şi Iosif Bo fost şi cu doi ani şi jumă I să pe P.G. să continue
t (Ar- ciţi are Chimindia nu e ier (pentru circumscripţia tate în urmă, cînd l-am ţ chelul. Pe drum insă,
Ul A ; A- votat pentru a ne fi de
n blindat lucru uşor să faci aseme nr. 11), iar pentru circum l l/.S. l-a deposedat pe co-
â fericită nea propuneri. Au fost scripţia nr. 12 pe cele ale putat. Şi nu mi-a părut / legul de petrecere de
Mondo u- propuşi să candideze la... Măriei Albu şi Voichiţei rău că am făcut-o ! De a- ) peste 1 000 lei. Pentru
; Copie responsabilitatea de depu Albu (simplă potrivire de ceea, acum 6Înt de acord
mstructo- ca şi pe mai departe dum \ tapta sa, l/.S. va trebui
1 : Ange- taţi în cele două circum nume). Adunarea pentru ! să dea acum socoteală. ^
v
parte (U- scrie , electorale ale sa discutarea celor care ur nealui să ne reprezinte pe
cricitâ (7 tului 4 cetăţeni. Patru oa mează să candideze în a- noi, sătenii din Chimindia, ? NEGLIJENŢA ^
EN1 : In meni care lor, alegătorilor legeri a căpătat tentă de să continuie să munceas ! In după-amiaza zilei 4
ii (Cultu - că la fel ca pînă acum. i de 21 octombrie a.c., la i
: Bunul
— seriile Aceleaşi aprecieri s-au fă ^ blocul 5, de pe strada >
LONEA: cut şi pentru ceilalţi can l Horia, din Deva, in apar- ^
curi (Mi- că" a fost tema schimbu didaţi. 1 tamentul Măriei Tomuş l
5A: Tran- lui de experienţă organi \ s-a produs un incendiu. ?
(Muncito- zat la Haţeg de întreprin CONSTANTA i Cauza ? Din neglijenţă a i
Calcula- derea cinematografică ju
i (Rctcza- deţeană. Reuniunea la POPESCU-CORPADE 1 fost lăsat în priză un iier ţ
Destinaţia care au participat coor- 1 de călcat. Datorită in- ,
a roşie) ; | tervenţiei pompierilor mi- î
ilculatorul e* Cenaclul literar „Pa- donatori de cinematogra- litari, paguba a fost li- \
ria) ; Eu- nait Istrati" al Văii Jiu fe din judeţ a beneficiat I , mitată la numai 5 000 lei. t
; GEOA- lui — Ia aniversare. Ieri de un interesant şi in Arhitectură nouă la O- \ lată o mostră de negii- J
amintiri- au început, la Petroşani, structiv proces cinemato răştie.
(Casa de manifestările prilejuite grafic în care au fost ţ/enfă, care se putea sol- 1
j : Toate de aniversarea a trei de dezbătute probleme ale Foto: VIRGIL ONOIU 1 da cu muit mai multe \
umai mic cenii de existenţă a Ce folosirii judicioase a a- li pierderi. \
Falanste- naclului literar „Panait pei, combaterea poluării
CALAN ;
icuri (Ca- Istrati“ al Văii Jiului. şi eroziunii solului. Pro-
SIMERIA Prima zi a manifestări- cesul, desfăşurat la cine
et (Aiure lor a prilejuit întîlniri matograful „Dacia", a Vlnzarea preferenţialii, dosirea mărfurilor - fapte
li echipaj ale scriitorilor şi mem- continuat cu, un cine-
; (Lumi-
briîor cenaclului cu oa- dialog la întreprinderea
meni ai muncii şi elevi de bere Haţeg, care a a-
£55*5288» din Petroşani, Petrila şi vut ca temă „între cu-
Lonea. Organizate de noaştere şi ignoranţă". Vorbim adesea, subliniem, cerem în forme impe responsabilul depozitului „Mic gros" al I.C.JS. mărfuri
Consiliul municipal de Ilustrat cu filmele docu- rative o bună repartizare a fondului de marfă, o alimentare, Eugen Munteanu, în cîrdăsie — cum s-o
educaţie politică şi cui- mentare „Iiitoleranţa re- chibzuită gospodărire a lui. O facem cu convingerea numim altfel ? — cu Rozalia Lupşa,' gestionara ma
serii <liu tură socialistă Petroşani, ligioasă" şi „Originea o- că în aceste condiţii mărfurile existente vor satisface
i : gazinului alimentar nr. 9 din cartierul „Progresul".
manifestările continuă azi mului", cinedialogul — mai bine necesităţile de consum ale cetăţenilor jude Fără să-i tremure mina la gîndul că lipseşte de unele
31, 11, 69, cu întîlniri ale scriitori- la a cărui reuşită au co ţului. Cea mai mare parte a lucrătorilor comerciali mărfuri o mulţime de oameni, „şeful" de la „Mic
lor cu minerii din Uri- laborat Petru Crişovan, se aliniază acestor cerinţe, care, în ultimă instanţă, îl gros" a făcut din depozit vînzări de marfă în valoare
câni şi studenţii Institu- loan Timiş şi colectivul de 10 180 lei. Iată ce mărfuri : 300 pachete ţigări im
I, 70, 7, 47, definesc pe bunul gospodar, pe omul cu deplin res
tului de mine din Petro- Casei pionierilor şi şoi- port, 20 kg margarina „Rama", 144 cutii de conserve
şani. milor patriei Haţeg — pect pentru semenii lui. Cit de condamnabilă apare din came de porc, 60 kg telemea de oi, 400 kg tărîţe
cîştiguri : s-a bucurat de un real în acest caz dosirea pentru diferite cunoştinţe a unor de gnu, 600 ouă calitatea I. Şi tot făTă să clipească,
e „întîinire cu muzica succes. (Maria Jianu — mărfuri, servirea preferenţială. Din păcate, în marele gestionara a primit banii fără să întrebe de marfă.
uşoară" a fost genericul corespondentă), efort al celor mulţi de a pune la dispoziţia cumpără
sssssssg sub care formaţia de gen torilor, fără rezerve sau preferinţe, tot ce asigură Dar nu numai atit. In magazia unităţii alimentare nr.
de la Casa de cultură din © Revista de cultură cu industria noastră producătoare de bunuri de consum, 9 s-au găsit 165 bobine de hîrtie igienică, 60 pachete
Deva, condusă de Ştefan public „Agora" şi-a des- apare şi el, cel incorect şi adesea necinstit, pentru că de 6odă de rufe, 120 1 rachiu extra. Cum de-şi per
iii pentru Răduţ, a susţinut un reu- făşurat cel de-al 71-lea servirea preferenţială aduce nu o dată avantaje ma mit asemenea oameni astfel de manevre prin care
l-ie 1982 : şit spectacol în nopl Că- număr. Slujind frumosul teriale celui ce o practică. mărfuri necesare — şi posibil a satisface nevoile a
general min cultural de la Geoa- prin cuvînt şi imagine, zeci de familii — iau drumul către privilegiaţi 7 Ou
răcoroasă Iată cîteva asemenea specimene. Maria Muscă, ges îngăduinţa cui se întîmplă asemenea manevre, căci
icaţa. Ce- giu. Cei peste 600 de numărul din 28 octom- tionară la unitatea 10 alimentara din cartierul „Viile
jil. Vintul spectatori au primit cu brie a beneficiat de ru- noi" al Devei, dosise pentru cunoştinţe 90 de ouă. este de necrezut ca oamenii oare le săvîrşesc fără
’emperatu- căldură evoluţia artiştilor brici apreciate — de la vreo „acoperire a spatelui" să mai poată lucra în co
fi cuprin- Acoperirea nevoilor de consum pe o zi pentru zeci de merţ.
grade, iar amatori deveni. editorial la coloana cu oameni urma deci să satisfacă lăcomia a 2—3 strîn-
15 şi 18 imagini — oferind publi* Iată că nu întotdeauna golul de marfă e cu ade
iduee eea- ^ o Schimb de experien- oului, receptiv şi numeros gători; şi asta cu ajutorul celei care avea în obliga vărat gol. Cel mai adesea el e creat de asemenea
persistentă ţă. „Modalităţi de valori- ca de fiecare dată, o sea- ţiile de serviciu o echitabilă distribuire a fondului flagrante inculcări ale normelor unui comerţ civilizat.
neaţa.
serviciu : ficare a filmului de edu- ră cu reale valori cultu- de marfă. Dorina Mogo.ş de la unitatea 99 „pusese
co). caţie materlalist-ştiinţifi- ral-educative. deoparte" 12 kg de cafea ! Vîrf la toate le-a pus În6ă TH. MĂRCUŞ