Page 105 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 105
T o v a r ă ş u l N ic o la e C e a u ş e s c u s - a
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂi
relei!IInit cu tovarăşul Yasser Arafat
T o v a r ă ş u l Nicolae ganizaţia pentru Elibera rabile a conflictului din
Ceauşescu, secretar general rea Palestinei, potrivit o- zonă, pentru statornicirea
[jtJD£ţUL HUNEDOARA al Partidului Comunist rientărilor şi înţelegerilor unei păci trainice, bazată
Român, preşedintele Repu convenite. A fost, exprima pe retragerea Israelului din
blicii Socialiste România, tă convingerea că promo toate teritoriile arabe ocu
s-a reîntîlnit, sîmbătă, cu varea largă a bunelor re pate în urma războiului
tovarăşul Yasser Arafat, laţii dintre P.C.R. şi O.E.P. din 1967, pe recunoaşterea
preşedintele Comitetului corespunde dorinţei şi as dreptului poporului palesti
Executiv al Organizaţiei piraţiilor popoarelor ro nian la autodeterminare,
pentru Eliberarea Palesti mân şi palestinian, este în la constituirea unui stat
OBGWII IU COMITETULUI JUDETEA1M HUIUEDOflRA Al nei. folosul şi spre binele lor, palestinian independent.
Cu acest prilej, tovară reprezentînd, totodată, o T o v a r ă ş u l Nicolae
şul Nicolae Ceauşescu şi contribuţie importantă la Ceauşescu şi tovarăşul
tovarăşul Yasser Arafat' au eforturile generale pentru Yasser Arafat şi-au mani
continuat schimbul de pă soluţionarea politică, pe festat satisfacţia faţă de
Anul XXXIV, nr. 7 768 DUMINICĂ, 31 OCTOMBRIE 1982 8 pagini - 50 bani reri cu privire la dezvol calea tratativelor, a con noile convorbiri purtate,
tarea relaţiilor dintre flictului din Orientul Mij afirmindu-şi încrederea că
Partidul Comunist Român lociu, pentru rezolvarea ele vor contribui, prin re
şi Organizaţia pentru Eli problemei palestiniene, pen zultatele lor, la adîncirea,
berarea Palestinei, precum tru instaurarea păcii în pe mai departe, a relaţiilor
şwiiffi» mpemtei l partidului şi în legătură cu situaţia regiune. prieteneşti dintre Partidul
Reluînd examinarea ul
din Orientul Mijlociu, cu
Comunist Român şi Orga
alte probleme actuale ale timelor evoluţii ale situa nizaţia pentru Eliberarea
vieţii politice internaţio ţiei din ‘Orientul Mijlo Palestinei, în spiritul sti
nale. ciu, t o v a r ă ş u l Nicolae mei şi respectului reciproc,
în timpul convorbirilor, Ceauşescu şi tovarăşul în interesul amplificării şi
Exigenţe şi răspunderi majore în faţa conducătorul partidului şi Yasser Arafat au subliniat aprofundării raporturilor
că, în actualele condiţii in
statului nostru şi preşedin
dintre cele două popoare,
tele Comitetului Executiv ternaţionale se impune mai al solidarităţii şi unităţii
organizaţiei municipale de partid Petroşani al O.E.P. au reafirmat ho- mult ca oricând, să fie in forţelor revoluţionare, anti-
tensificate acţiunile politi
tărîrea de a extinde şi în
imperialiste de pretutin
tări prietenia, solidaritatea ce şi diplomatice pentru deni, al cauzei păcii, înţe
privind sporirea continuă a producţiei de cărbune şi colaborarea dintre Parti realizarea unei reglemen legerii şi cooperării inter
tări globale, juste şi du
dul Comunist Român şi Or
naţionale.
şului Nicolae Ceauşescu în
VIOREL FAUR Valea Jiului a pus temelia - TRIMESTRUL IV-HOTĂRÎTOR
prim-secretar ridicării pe un plan su . ...,, ,,, ,
al Comitetului municipal perior ceea ce am reali r
de partid Petroşani zat după anul 1977. în fa fix realizarea planului şi angaj amentelor!
ţa organizaţiei municipale
de partid, a consiliilor oa
menilor muncii de la com
etapă a fost înfăptuită binatul minier, a organiza
sub aceeaşi generoasă vi ţiilor de partid de la toate Rezultatele în producţie dau măsura
ziune, în urma vizitelor de minele stau acum răspun
lucru din anii 1977 şi 1979, deri noi, majore, mai ales
cînd s-au pus bazele tre prin dimensiunile lor 'ca preocupării, inventivităţişi hărniciei
cerii la mecanizarea com litative — cu deosebită
plexă a lucrărilor miniere, claritate subliniate de se
ale transformării mineru cretarul general al parti GoSecîivu ’
Au trecut aproape două lui clasic într-un muncitor dului.
luni de cînd secretarul ge cu trăsături profesionale şi îndeplinirea planului la în cadrul Cooperativei Elisabcta Costan, şefa soc- Creşterea numărului de
neral al partidului, tovară moral-politice net supe „Progresul" Deva funcţio ţiei — prin preocupările beneficiari, atît pe piaţa
şul Nicolae Ceauşescu, a rioare, minerul-mecaniza- extracţia şi prelucrarea nează o secţie de articole întregului colectiv pentru internă cît şi pe cea ex
efectuat vizita de lucru în tor, minerul-tehnician. în cărbunelui, creşterea pon tehnice din cauciuc. Deşi realizarea ritmică a sarci ternă a impus, firesc, co
derii cărbunelui cocsifica-
Valea Jiului, moment care această perioadă de numai bil sînt strîns legate de condiţiile de muncă nu nilor, în *00116111116 creşte lectivului de. aici, sarcini
va rămîne memorabil pen cîţiva ani în Valea Jiului preocupări de mare actua sînt dintre cele mai bune, rii continue a calităţii pro sporite, atît în ce priveşte
tru efortul partidului, al au fost asimilate produse litate cărora le dăm în totuşi, colectivul de aici duselor şi, mai ales, a lăr ritmicitatea realizării pla
minerilor, orientat spre prezent amploare crescîn- se străduieşte, şi în mare girii gamei sortimentale. nului, cît şi po linia cali
creşterea producţiei de căr şi introduse în abataje dă. măsură reuşeşte să-şi rea Realizăm astăzi repere pen
de
complexe
mecanizate
bune, ca pîrghie decisivă în perioada care a tre lizeze sarcinile la princi tru unităţi din ramura tăţii produselor. în acest
în cîştigarea independen susţinere, combine de aba cut de la vizită atît la ni palii indicatori, ba să le constructoare de maşini, sens — după cum ne re
ţei noastre energetice, în taj, mii de oameni au tre velul combinatului, cît şi şi depăşească adeseori. Şi pentru cea electrotehnică leva Melania Duşa, briga
înfăptuirea marilor obiec cut prin cursuri de poli în perioada trecută din a- şi a construcţiei de auto dieră în secţia amintită —,
tive economico-sociale ho- calificare, minerii însuşin- la cel al minelor s-au în cest an, lucrătorii din sec turisme, chiar pentru in în ultimul an, mai ales,
treprins studii, mergîndu-se
tărîte de Congresul al XII- du-şi cunoştinţe electrome pînă la locurile de muncă, ţia amintită şi-au depăşit dustria siderurgică. O aten s-au luat o serie de măsuri
lea al partidului. canice, iar cercetarea şi prin care se urmăreşte sarcinile la producţia mar ţie deosebită acordăm ex tehnico-organizatorice me
Cu aceasta am intrat în- proiectarea au lucrat la sporirea producţiei pe cîte- fă cu 1,5 milioane lei, au portului. Faţă de acum nite să ducă la creşterea
tr-o nouă etapă de trans instalaţii şi echipamente va căi, indicate de tova livrat la fondul pieţei ar câţiva ani, când am livrat productivităţii muncii, la
punere în viaţă a unui a- noi. S-au obţinut şi rezul răşul Nicolae Ceauşescu : ticole în valoare de 2,3 mi primele articole la export economisirea materiilor pri-
devărat concept al secre tate bune. organizarea producţiei du lioane lei, iar planul la — 2 repere —, în acest an
ta;?*’ b general al partidu Sarcinile actualului cin pă orientarea că unitatea export a fost, depăşit cu executăm pentru parteneri MIRCEA LEPÂDATU
lui cu'-privire la condiţia cinal sînt însă mai mari, 18,6 la sută. din Belgia, Austria, Fran
modernă, socialistă a mi mai complexe, iar, vizita •— Aceste rezultate au ţa, R.F. Germania ş.a. 13
nerului. Se ştie că prima din septembrie a tovară (Continuore in pag. a 2-a) fost posibile •— ne spunea categorii do produse. (Continuare în pag. a 2-a)
vine. Iar la suculente a-
vem 800 tone siloz, la ca Resurselor materiale locale -
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA re se adaugă 1000 tone sfe
clă furajeră, depăşind ast
fel necesarul cu 500 tone. ii Înalt grad de valorificare
La grosiere asigurăm 700
în cămările zootehniei — cantităţi tone. Avem furaje pentru roasele ape minerale deo tivului dc aici şi despre
La Vaţa, pe lingă valo
efectiv
întregului
hrana
realizările înregistrate de
de animale şi vom mani sebit dc eficiente în acţiu la începutul anului nc-a
îndestulătoare de furaje! festa cea mai mare grijă nile reumatismale, sînt şi dat relaţii maistrul prin
ca nutreţurile să le gospo alte resurse materiale lo cipal Ioan Incău, şeful a-
în această perioadă se le zootehnice intercoopera- şul Ioan Barb, preşedinte dărim cît mai bine, să în cale de mare trebuinţă telierului :
pentru economia naţională.
adună, se transportă şi tiste Simeria şi Bobîlna le C.A.P. Băcia, ne spu lăturăm orice risipă. Calcita este unul dintre — Atît calcita, cît şi
Stocuri suficiente de fu
se depozitează în că (peste 4 000 tone fiecare), nea : raje are asigurate pentru ele. Materializînd în fapt benitonita, existente în can
tităţi mari la Vaţa, respec
mările zootehniei nu C.A.P. Sîn tandrei (2 612 — La fînuri avem depo iarnă — cum ne informa indicaţiile date in repetate tiv la Gurasada, sînt foarte
treţurile grosiere — co tone) şi C.A.P. Rapoltu zitate 425 tone, cantitate inginerul şef al cooperati rînduri de secretarul ge mult solicitate de econo
cenii — şi cele suculente Mare (1 580 tone). între care, în conformitate cu vei — şi C.A.P. Rapoltu neral al partidului, tovară mia naţională. încă nu pu
raţiile de furaje stabilite
— sfecla furajeră. în Con 600 şi 800 tone au făcut prin actele normative în Mare. în cămările zooteh- şul Nicolae Ceauşescu — tem extrage şi prelucra a-
siliul unic agroindustrial siloz şi. C.A.P. Simeria, vigoare, satisface pe de subliniate şi la recenta tît cît ni se cerc. Colecti
Simeria cele mai mari can Tîmpa şi Băcia. plin cerinţele de hrană N. BADIU consfătuire de lucru de ia vul nostru este conştient
tităţi dc nutreţuri suculen în legătură cu asigura pentru întreg efectivul de C.C. al P.C.R, — de valo de importanţa muncii sale
rificare superioară, integra
te le-au realizat complexe rea bazei furajere, tovară animale' — 550 capete bo - - •> -\ şi, ca urmare, se află zi de
lă a tuturor resurselor lo zi angajat să-şi îndepli
cale, aici a fost organizat, nească sarcinile, să reali
ca sector al întreprinderii zeze produse mai multe şi
miniere Barza, un atelier de mai bună calitate. Aş
de producţie şi prelucrare vrea să precizez că, pe
a bogatelor rezerve de cal- lîngă calcită şi bentonită,
cită din zonă, cu multiple cărora ne străduim să le
întrebuinţări în industrii conferim un grad de pre
le uşoară, chimică, farma lucrare cît mai ridicat în
ceutică şi în alte domenii. instalaţiile noastre, reali
Tot aici se prelucrează im zăm şi o gamă largă de
portante cantităţi de ben- vopsele, de aseinenea foar
tonită extrase din cariera te solicitate în industrie.
de la Gurasada. De la.începutul anului şi
An de an, activitatea a- pînă la zi avem, zicem
telierului s-a dezvoltat şi* noi, rezultate frumoase.
modernizat, colectivul s-a Am realizat peşte prove-
perfecţionat din punct de
vedere profesional, lucrea DUMITRU GHFOLEA
ză mai bine, cu mai. mult LI VIU BRAICA
spor.
Despre strădaniile colec {Conimuciie in por, a 2 a)
