Page 106 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 106
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
S-au încheiat depunerile de candidaturi Exigenţe şi răspunderi majore
O primă şi importantă unităţii socialiste. în 236
«tapă în campania electo de circumscripţii candida (Urmare din pag. 5) derii de reparaţii şi între Cu alte cuvinte, aşezăm
rală pentru alegerile dc la ţii sînt muncitori, în 312 ţineri a utilajelor miniere pe baze mai temeinice pro
21 noiembrie — depune sînt ţărani cooperatori, iar de bază a muncii miniere cu întreprinderea de pro blemele de fond ale ex 31
rea candidaturilor — s-a în 152 — ţărani cu gospo este abatajul, creşterea duse electrotehnice s-a tracţiei şi prelucrării căr s,oo co
bunelui, bucurîndu-ne în
încheiat. dărie individuală. Candi gradului de folosire a uti creat o unitate specializată toate aceste direcţii de un văi
1
Consiliile locale ale daţii din rîndul activiştilor lajelor, completarea efecti în producţia de piese de ă-
schimb, reparaţii de utilaje . sprijin consistent din par
* 1
Frontului Democraţiei şi de partid sau de stat au velor brigăzilor la nivelul miniere şi echipamente e- tea conducerii partidului, 8.30 Al]
Unităţii Socialiste au pro în cea mai mare parte la optim, aşezarea pe o bază lectrotehnice. a comitetului judeţean de 9,00 De
pus pentru cele 1397 cir baza activităţii lor profe mai solidă a producţiei de partid, a unui important 9.30 Bu
cumscripţii electorale mu sia de muncitor sau ţăran echipamente, instalaţii şi Un important capitol al grup de ministere. Ini
lor
nicipale, orăşeneşti şi co cooperator. piese de schimb, dezvol actualelor preocupări îl 10.00 Vii
munale un număr de 2 830 Naţionalităţile conlocui tarea capacităţilor de pre constituie recrutarea, pre Conştienţi că in transpu 11.45 Lu
toare sînt de asemenea e- lucrare a cărbunelui eocsi- gătirea şi stabilizarea for nerea în viaţă a orientări 13.00 AII
de candidaţi, în întregime ficabil, deschiderea noilor ţei de muncă — mineri, lor şi sarcinilor date de M,45 Ru
acceptaţi în adunările e~ chitabi'l reprezentate, în ra cîmpuri miniere de la Lu- lăcătuşi, electricieni, spe secretarul general al parti Fri
dlr
fectorale cu alegătorii. port cu ceea ce reprezintă peni Est, Valea de Brazi, cialişti în hidraulică. în dului, tovarăşul Nicolae 18,10 Zii
Structura acestor 2 830 cumscripţii au fost depu fiecare în totalul popu Petrila Sud şi Răscoala, perspectivă vor fi recrutaţi Ceauşeseu, sînt decisive e- noi
dc candidaţi de deputaţi se cîte trei candidaturi pen laţiei judeţului. în 61 de pregătirea mai. temeinică a circa 1 000 absolvenţi de 18.20 Mi
reflectă întocmai democra tru un mandat de deputat. circumscripţii candidaţii forţei de muncă necesare şcoli profesionale, precum forturiie proprii, organiza cei
tismul profund al vieţii Grija ca în consiliile sînt de naţionalitate ma într-o perspectivă mai Iar- şi alte cîteva sute de mun ţia municipală de partid 18.45 Pai
19.00
Te:
ghiară, în 12 — germani,
noastre sociale, egalitatea populare să fie echitabil iar în 4 de alte naţionali gă. citori capabili să se adap acţionează cu hotărîre şi 19.20 Ca
în drepturi a tuturor ce reprezentate toate organi tăţi. De curînd am avut o teze condiţiilor de muncă fermitate pentru unirea e- 19.30 Su
fră
tăţenilor ţării. în timp ce zaţiile Frontului Democra Perioada care urmează consfătuire de lucru cu în cărbune. Paralel, se ac forturilor comuniştilor, a şuii
în 132 de circumscripţii a ţiei şi Unităţii Socialiste, pînă la alegeri aduce în reprezentanţii tuturor uni ţionează pentru redistri tuturor colectivelor în di Şi
Ce
fost propus doar cîte un toate categoriile sociale şi prim-plan întîlnirile din tăţilor furnizoare de utila buirea personalului în sen recţiile stabilite, pentru via
singur candidat, numărul profesionale este de ase tre candidaţii de deputaţi je, materiale şi piese de sul creşterii ponderii celui creşterea răspunderii orga 20.00 Cii
celor cu cîte doi candidaţi menea evidentă. în 398 din şi alegători, nimerite pri schimb din ţară, în care care lucrează direct în nizaţiilor orăşeneşti, de la ju<
se ridică la 1097 din care cele 1 397 circumscripţii lejuri de sfat colectiv în s-au stabilit responsabili cărbune, estimîndu-se, în mine şi sectoare faţă de 20.30 ilat FU
102 municipale, iar 187 o- candidează membri ai Or probleme de interes co tăţi în privinţa calităţii şi acelaşi timp, necesarul for marea îndatorire ce ne re tor
răşeneştl. In 168 de cir ganizaţiei democraţiei şi mun. recuperării restanţelor de ţei de muncă provenit din vine de a da patriei căr rd.
dio
livrare. Pe de altă parte, licee, şcoli profesionale şi bune cît mai mult şi cît 22,15 Tei
prin fuzionarea întreprin institutul de mine. mai bun. 22.25 Ge
Rezultate în producţie ,.P
chiţă, Marla Luca, Teodor în cămările zootehniei — cantităti LUNI
{Urmare din pag 1} cauciuc. La montarea lor, 15.00 Te
o mare contribuţie .şi-au Hoghea, Marin Militaru — * 15,05 En
mc şi ia reducerea canti adus-o meseriaşii de la muncitori care se detaşea .îndestulătoare de furaje! nu
tăţilor do materii prime şi sectorul de întreţinere. ză în colectiv prin calita 17,50 1011
18(00 Ini
materiale importate, la ob Referitor la preocupările tea execuţiilor, prin hăr lui
ţinerea unor articoie din privind extinderea utiliză nicie şi dăruire în muncă. (Urmare din pog. 1) cenii de porumb şi sfeclă pective are datoria să se 20.00 Te
cauciuc de calitate supe rii în tot mai marc măsu — Sîntem hotărîţi — furajeră întreg necesarul preocupe de pe acum să 20.20 In Ca
rioară. Astfel — sublinia ră a materiei prime indi sublinia şefa secţiei — să nlei sînt depozitate 420 to de suculente de 1 252 tone. procure nutreţurile de ca rll.
interlocutoarea — pentru gene si eliminării totale ne menţinem pe linia bu ne fînuri, 1 580 tone siloz Aici există un deficit în re are nevoie pentru hrana coi
utilizarea la maximum a în viitor a importului, Eli- nelor rezultate şi, acţio- şi se asigură 900 tone gro semnat şi la fînuri. în iar bovinelor şi ovinelor. în 20.25 In Pa
capacităţilor dc producţie sabeta Costan ne spunea nînd în spiritul ideilor cu siere, precum, şi însemna na trecută s-au cumpărat această “privinţă trebuie le r
cantităţi
borhot.
te
de
a fost introdusă metoda că in acest an majoritatea prinse în expunerea secre peste 500 tone de fînuri, să ia măsuri şi conducerea Pa
preluării lucrului din mers, reţetelor de preparare a tarului general ai parti C.A.P. Bobîlna şi-a asigu iar anul acesta, spunea C.A.P. Simeria — unitate 21.00 Ro Te
între cele două schimburi. amestecurilor au la bază dului, tovarăşul -Nicolae rat integral cantităţile de inginera Maria Bac-iu, şefa care astă iarnă a fost ne 21.30 Ro
S-a trecut la modernizarea cauciucul sintetic românesc Ceauşeseu, ia recenta con furaje de care are nevoie fermei vegetale, se vor voită să cumpere peste 300 eh.
fluxului tehnologic, prin şi că artizanul acestor re sfătuire de lucru de la C.C. pentru hrana oilor pe tim cumpăra circa 1000 de to tone de nutreţ — pentru ste
Ep
dotarea secţiei cu utilaje ţele este maistrul Octavian ai P.C.R., să întîmpinăm pul iernii. La C.A.P. Tîm- ne (!). a-şi asigura încă de pe a- .22,00 Te
noi, dc mare randament Muntiu, un foarte bun spe Conferinţa Naţională a pa nu se asigură din cor Conducerea unităţii res cum fui-ajele în totalitate.
Aici putem aminti cele pa cialist în domeniu. Alături partidului şi cea de a 35-a
tru prese hidraulice de dc el, se cuvin amintiţi şi aniversare a proclamării Ml
capacitate mare, valţurile Iosif I.ovasz, Sdlomon Sîr- Republicii cu realizări
pentru amestecul materiei bu, Eeaterina Bortek, Cor foarte bune la toţi indica
prime .şi ghilotina de tăiat nelia Oprişan, Floarea Stoi- torii. DEVA
riile
tistul
Resurselor materiale locale—un înalt ta) ;
cel blc:
(Flăcări
(Siderui
grad de valorificare mano
ia In
cul) I I
(Urmare din pag. 1) lui slnt comunişti —, a- privind asigurarea din re la meri
nirea);
vem oameni harnici, ca surse interne, prin forţe Noieml)
derile de plan 500 tone pabili şi conştiincioşi, cum proprii, a unor cantităţi ghlţttori
calcită, 2 500 tone bento- sînt Gheorghe Micu, Ioan tot mai mari de materii ral) j
nită, un volum de presta Ciur, Dumitru Ban, Mir- prime şi materiale. De meu vt
ţii (vopsele) însumînd mai cea Butar, Dumitru Ma- menţionat că oamenii mun I-II (Le
Liniştea
bine de două milioane lei. ciu, mulţi .alţii, şi sîntem cii de aici sînt conştienţi nerul) ;
Producţiile marfă şi glo siguri că ne vom înde de acest lucru şi acţionea are m i
bală înregistrează depăşiri plini toate angajamentele ză cu dăruire şi responsa resc) ;
de circa 30 la sută. asumate. bilitate, adueîndu-şi contri dafirul
rcsc) ;
Activitatea se derulează Necesitatea valorificării buţia la eliminarea impor torul fi
in condiţii bune, atît în în tot mai mare măsură a turilor şi echilibrarea ba tul) ;
Maliniu-
carieră cît şi în instalaţii rezervelor materiale loca lanţei de plăţi a ţării, la GURAB
le de prelucrare, existînd le, cerinţele crescute ale dezvoltarea economico-so- In imagine: Transportul şi depozitarea cocenilor la C.A.P, Ţcbea. spartă
toate condiţiile ca la de economiei naţionale de cal cială a patriei. TIE : C
păşirile de pină acum să cită, bentonită şi vopsele ; seşte (
■ (Flăcări
li se adauge altele, anul au determinat măsura ex Lanţul
să fie încheiat cu realizări tinderii atelierului de la le I-n
remarcabile la toţi indica Vaţa. Lucrările au dema „Hoby-urile“ lui Gogu HAŢEG
torii de plan. rat deja, ele 6e vor inten tîmplă :
BRAZI
— De fapt — a ţinut să sifica în cursul anului vii riile I-]
precizeze tovarăşul Pera tor, urmînd să se ajungă fi te o adevărată ferici grijire de oi, dind astfel grant străin, impresionîn- de mărinimosul Gh. M. de tea din
Bulz, secretarul organiza de la o producţie de calci- re că nu l-aţi cunoscut pe naştere la 17 acţiuni civile du-i pe enoriaşii prezenţi la surorile din Sibiu. Gă cultură)
sind vaca de muls, Gogu
beşte-te
ţiei de partid pe atelier — tă de 7 000 tone pe oră (în Gogu. De ce şi care ? Pen la Judecătoria Deva (!). ia ceremonie cu acest pro insistă să fie sporit contul 1LTA :
noi ne-am analizat munca 1982) la peste 30 000 tone tru că Ion Gogu din De Cont in ui nd matrapazlicurile, cedeu „original" şi atri- Singapo
şi rezultatele de la începu spre sfîrşRul actualului va la cei 37 de ani ai săi şi-a pus la mezat aparta buindu-şi o identitate fal de „ajutor". Ecoul apelului LARI :
tul anului .şi am ajuns la cincinal. „As menţiona că a ajuns să fie posesorul mentul proprietate persona să, pretinzind că este la fraţi nu s-o lăsat prea rul).
concluzia că mai avem această importantă investi unor recorduri deloc de in lă, vinzîndu-l succesiv la „persecutat" pentru că a mult aşteptat, S. Cornel şi
T. Ioan din Hunedoara do-
posibilităţi insuficient va ţie, de aproape 30 milioa vidiat. Ce fel de „recor două persoane şi încheind aderat ia secta respectivă nindu-i fiecare cîte 21 şi,
lorificate, că putem munci ne iei, o realizează cu for duri", o să vă dumiriţi pe contract de schimb pentru şi că are de achitat o su respectiv, 20 de mii de lei.
mai bine. Avînd în vedere ţe proprii întreprinderea baza inventarierii năzbâtii aceeaşi locuinţă cu alte mă impresionantă drept a-
că principalul nostru pro minieră Barza — a adău lor pe care a reuşit să le două persoane. Graţie ţi mendă, că are apartamen Uite aşa a prins Gogu Tiinpo
dus — calcita — înlo gat maistrul Aurel Loliş, comită cu dezinvoltură şi nu; decret s-a „eschivat“ tul sigilat şi J s-au înecat gustul banilor nemunciţi, azi, 31
„incasind“ 95 000 lei cit ai
Vremea
cuieşte cu foarte bune re şeful carierei de calcită bună ştiinţă in ultimii trei clipi din ochi. fmmoas
ani de ciad nu a mai cu
zultate barita — produs Ponor. Noile capacităţi de noscut gustul muncii cinsti Prea mult cheag n-a a- bil ziua
slab, lt
procurat pe valută, din im producţie vor fi dotate cu te. F o i l e t o n pucat insă să prindă, nici est. Toi
port — colectivul nostru a utilaje şi instalaţii moder Fiind o persoană distinsă să depună la C.E.C., nici vor fi c
hotărît să crească conti ne, de înaltă productivita şi abilă, cum se credea, să cheltuiască toţi banii, grade, i
nuu producţia de calcită, te, care vor asigura, pe s-a lăsat pradă unor „ho- din postura de crescător toate corăbiile, neavînd cu deoarece aceste „hoby-uri" tre 10 ţ
frecveni
extrasă şi prelucrată, adu- lingă creşterea producţiei, by-uri“, cu largul şi dezin de oi şi din cea de „lu ce-şi mai întreţine soţia şi i-au iost suficiente pentru ra. Din
cîndu-ne astfel şi noi con şi indici superiori de valo teresatul concurs al unor crător" la spaţiul locativ, copii (?), a găsit oameni un dosar care-l va situa pe condiţii
tribuţia la diminuarea im rificare a acestei importan novici in materie de ac dar nu s-a ostoit, declarm■ cu suflet larg care l-au în Gogu pentru o bună vreme mei.
porturilor, eforturilor va te rezerve materiale din ţiuni civile. du-se mereu in suferinţă ţeles atunci, dar acum la adăpost de tentaţiile La m
frumoas
lutare ale ţării. în cinstea zona noastră, care este cal NeHind încadrat în mun de finanţe. Pentru asta, fluieră a pagubă. năstruşnice spre tot felul blî z.lu;
Conferinţei Naţionale a cita. în procesul de pre că, mintea-i mergea Io tot conducindu-se după pro Crezindu-I pe cuvînt de de acţiuni civile, dar mai moderat
partidului şi â celei de-a lucrare vom ajunge de la telul de afaceri din care verbul „pînă treci puntea onoare şi fiind om săritor puţin sau chiar deloc ones Pentn
35-a aniversări a procla 500 tone pe lună ia peste numai bani să iasă. S-a lă-te frate şi cu dracul" a la „necazurile" celor in su te. Din această intimplare zi te : V.
3 000 tone. dedat la nişte inşelăciuni apelat la sentimentele prea- ferinţă, Gheorghe M. s-a s-a convins definitiv şi ire uşor. C
mării Republicii,'\ ne-am credincioşilor dintr-o sectă La sl
angajat să majorăm spo Strădaniile colectivului de pomină, care mai de religioasă, mutindu-şi in a- dat odată peste cap şi i-a vocabil Gheorghe M. de vor căd
rurile de producţie de pî .atelierului din Vaţa pen care mai deocheate, travss- cest scop terenul de acţiu împrumutat 21 000 lei. In- valabilitatea zicalei „frate, slabe ş:
nă acum, să încheiem îna tru valorificarea în canti tindu-se chiar şi In crescă ne la Hunedoara. slstînd că suma respectivă frate, dar brînza-i pe bani", sufla rr
Tcmpcr
inte de termen anul eco tăţi sporite şi la niveluri tor autorizat de oi, slidînd Aici a fost primit cu o- este doar un mizilic pe lin pe care i-a poate reaminti fi cupri
şi lui Gogu, dar mimai la
gă datoriile ce Ie are de
orice bune maniere. Deşi
nomic 1982, cu importante superioare a resurselor lo norurile cuvenite unui oas achitat, Gogu, după ce s-a vorbitor. de, iar
13 şi 10
depăşiri de plan. cale se înscriu pe linia po nu poseda nici lluier, nici pete de seamă, deşi in lo dat încă de trei ori peste lă dim!
caval, a încheiat convenţii
Avem o organizaţie de liticii partidului nostru, a cu persoane credule, pen cul cuvintului de salut o cap, a mai iacul rost de Pentru conformitate dc sen
partid puternică — jumă orientărilor date de tova tru vinzare-ciimpărare şi în transmis apelul unui emi- 33 000 lei, aduşi personal T. DOBR1CEANU Pruncei!
tate din efectivul atelieru răşul Nicolae Ceauşeseu,