Page 107 - Drumul_socialismului_1982_10

3 9 DUMINICA, 31 OCTOMBRIE 1982 oan. a

uzina din Gurabarza, ode- %
tă
rugămintea
cu
a\
de
IZIUNE | T S T m a consemna în ziarul nostru »
j Mina ? acest eveniment din via,a \
CA, colectivului şi al muncitoru- t
VîBRIE c ca un semn GÎNDURI lui Nicolae Matieş. Rinduri '
ce cu lumini mă arde, f
pe care le publicăm cu j
pentru in­ Hi, galbenă pată pe PENTRU UN OM BUN plăcere, odată cu urările k
serai : negrul prelungit din noastre de sănătate şi via- I
laşa a Xl-a
asa a Xl-a întuneric Simbătâ, 30 octombrie ta lungă. \
familiei . cu aromă de azi a.c., electricianul Nicolge s
patriei Matieş a semnat pentru DACA NU-MI PLAC l
nuzicii , în vadul sec
oară
condica
de
ultima
'omâni : de alb prezenţă la Uzina de pre­ OCHII TAI... *
\
ui ; lumina se reîntoarce din parare din Gurabarza. Du­ ...mă întorc cu spatele, t
•iilojr ! umbre pă 40 de ani de muncă te servesc cu marfă în }
aiinica!
H, oman iu - i Treizeci de ani de activitate a Cenaclului literar ; în tainicul ceas de dor numai în această unitate, bună parte depreciată şi te »
ransmisiune ; pentru Nicolcte Matieş a ajuns, taxez la preţ de „extra“. ^
ziuă. iată, în pragul pensionării. Nu insă şi dacă te cunosc. A
lolă a eeo- fanai! Istrati" al Văii ADRIAN POPA "Este un om deosebit, dă­ Nu. Atunci lucrurile' se '
ui pentru ruit muncii şi devotat uni­ schimbă şi maria se... ale­
© tăţii, modest şi de o co­ ge. După o asemenea „re­
elen
rectitudine exemplară. Pe gulă" de comerţ servesc
etoral Noroc b u n ! LECTURI Şi PRIVELIŞTI mulţi, cei care am lucrat lucrătoarele (cu ecusoane
1 prieteniei alături de ei sau care i-am din lemn, frumos piregra-
zita tovnrit-
e Ceauţiescu Documente scrise atestă s-au străduit să facă Irimie fost ucenici ne-a învăţat vate, dar se pare prea gre­
iţei Elena Străuţ, Victor Fiileşi, Ra­ La o aniversare nu numai meserie, dar în le şi de aceea ţinute in
fai Jugosla- că Cenaclul literar „Mine­ primul rind să fim oameni. buzunare) unităţii de legu­
rul" din Petroşani a fost du Sălăjan, Corncliu Ră~ O sărbătoare este şi ea „Panait Istrati". Cu excep­
lomânlcl — înfiinţat în anul 1952. Re­ dulescu, Traian Morar, Du­ ţia prezentei aniversări, oa­ Chiar dacă astăzi numeroşi me şi iructe nr. 2 Deva. Şi
im-.iţ.a vista „Scrisul bănăţean" mitru Velea, scriitori for­ o privelişte, după cum ma­ tineri care au trecut prin cum această meteahnă, cu
ic: „Candi- terialele publicitare care o menii aceştia s-au dovedit mîinile lui „nea Matieş" vădită tendinţă de cronici-
East MU- din Timişoara, într-un nu­ maţi aici, în Valea Jiului. însoţesc pot oferi şi ele o total lipsiţi de spirit publi­
ieri pe ţa- măr din noiembrie 1952, „Muguri de piatră", „Am l-au întrecut pe scara ierar­ zare, o au toate cele trei
ţie a stu- consacrat acestui aspect al lectură interesantă şi chiar citar. Au lucrat intr-o tăce­ hică a societăţii, tot îl mai vinzătoare, ar li timpul ca
ngieze crescut cu line, Hunedoa- instructivă. Am pe masă a- re aproape desăvirşită ani caută să-i dea bineţe, să-i cei în drept să Ic amin­
vieţii literare, sublinia : ră“, Incandescenţe subte­ cum o elegantă Invitaţie al la rind, au organizat şeză­
eseu: „Un fenomen cu mai largi rane", „Acorduri la vîrstele cărei stil îmi aminteşte vag tori literare, întilniri cu oa­ ceară un sfat". Sint rînduri tească faptul că servirea |
pe care le-am primit din preferenţială nu... serveşte |
jmânâ". semnificaţii este în prezent ţării", „Din adîncuri de lu­ de imitaţiile la nuntă („A- menii muncii şl îndeosebi I par tei
MEMBRIE | şi existenţa cenaclului lite­ mină", „Cîntecul adîncu- vem plăcerea să vă comu­ cu minerii, au avut oaspeţi partea muncitorilor de la prestigiului unităţii. ^
rar al minerilor din Pe­ Iui“, volumul 1 şi 2, sînt nicăm că..."), un Program de seamă în diverse ocazii,
troşani". în faţa unui trecut numai cîteva din antologii­
în limba cu rezonanţe revoluţionare le literare cu lucrări ale pliant, substanţial şi edifi­ s-au integrat in viaţa cul­
cator, şi o listă cuprinzind, turală a municipiului şi mai
ri ş’ a unui prezent dinamic poeţilor, prozatorilor şi alfabetic şi democratic, nu­ ales au scris. Dar n-au bă­ consfătuire medicala
pnxgr&inu-; constructiv, membrii dramaturgilor Ion Pascal mele actualilor membri- ai tut daireaua spre a-şi vesti
ţ. mielului literar „Mine­ Vlad, Mircea Andraş, Ra- Cenaclului literar ,,Panait isprăvile. Pentru ca acum Sîmbătă, 30 octombrie datorează faptului că nu- s
ctoral: rul" de acum treizeci de hela Barcan, Constantin Istrati“ din Petroşani. Tipă­ să descoperim că, printre a.c. în municipiul Deva a meroasele unităţi create |
îarea alege- « ani — Niculae Ţie, Ion rite toate acestea cu pri­ membrii de odinioară şi de avut loc consfătuirea me­ în scopul tratării acestei
.eputaţi ii> ! Băiesu, Dorel Dorian, Con­ Cîmpeanu, Dumitru Nechi-
şopularc j for, Silvian Matei, Ion Ţi- lejui sărbătoririi a treizeci azi ai Cenaclului „Panait dicală cu temele : „Cen­ maladii dispun de o bază
economic : j stantin Beiu, Constantin de ani de activitate a ce­ Istrati", se allă cel mai tenarul Koeh 1882—1982" materială adecvată, co­
îarea Con- Brădescu, Ana Şoit, Con­ gantele, Maria Todea, Do- şi „Probleme de etică pro­
Naţionale a stantin Dascălu, Maria ru Roman, Gheorghe Ma- naclului. Avem astiel sur­ mare număr de scriitori respunzătoare ; în acelaşi
Comunist gherescu şi mulţi alţii, ca­ priza să descoperim intii consacraţi din toate cena­ fesională" . timp se cuvine să amin­
Dincă şi alţii — îşi călău­ de toate că Cenaclul „Pa­ clurile judeţului şi că pal­ Manifestarea a fost or­ tim intensele cercetări,
doric zesc creaţiile lor în con­ re au reuşit, mai ales în nait Istrati" numără in pre­ maresul cenaclului cuprin­
eton : „Do- ! fruntarea trecutului cu pre­ ultimii ani, să imprime ganizată de Secţia pneu- strădaniile pe care cadre­
Producţie a creaţiei şi întîlnirilor dc zent cinzeci şi şase de de cel mai mare număr de mo-ftiziologie a Uniunii le medicale le depun în
c engleze. zentul, atribuind acestor membri. Să admitem că nu tipărituri şi cărţi de autor. societăţilor de ştiinţe me­
locuri valenţe noi, contem­ lucru o atmosferă de sin­ toţi vor li fiind tocmai ac­ O asemenea performanţă, dicale — Filiala Hune- vederea scăderii numă­
porane. ceritate literară şi seriozi­ tivi, că nu toţi vor fi fiind realizată in absenţa ferici­ doara-Deva — în colabo­ rului de cazuri atinse de
v
«SSmaBBBi Crescut odată cu „Cita­ tate. Definit prin asemenea prezenţi cu egală fidelitate tă a unei mentalităţi de rare cu Direcţia sanitară această boală.
dela cărbunelui", mănun­ trăsături, cenaclul „Panait ia toate şedinţele şi totuşi comando literar, merită toa­ Succesele prezentate ia
IAU Istrati" constituie un punct judeţeană şi Colegiul ju­ această consfătuire, in­
B5835fiiS20BI chiul de tinere condeie din cifra rămîne impresionantă tă stima. Ea îndeamnă tot­ deţean al personalului
Petroşani a încercat, mo­ de sprijin pentru viaţa pentru că reprezintă poten­ odată la reflecţie asupra sanitar. în cadrul consfă­ tervenţiile specialiştilor,
rloo — sc- dest la început, 6ă extra­ culturală a localităţilor ţialul literar virtual şi real menirii unui cenaclu şi a roadele muncii lor sînt |
tria) ; Poli­ gă şi să transpună în ima­ Văii Jiului, animatorii şi al Văii Jiului. Real - in­ modului său demn şi res­ tuirii au fost prezentate
ţist (Ar- susţinătorii vieţii literare rezultatele obţinute de ilustrare a sporitei griji
OARA: A- gini llterar-artistice o păr­ sist asupra acestui amănunt ponsabil de a crea un cli­ cadrele medicale ale ju­ pe care partidul şi statul ■
iren blindat ticică din impresionantele fiind, oameni de cultură şi — deoarece nici unui din­ mat favorabil naşterii valo­
iată fericită artă, eievi şi studenţi, mun­ tre aceste nume nu este rii artistice. Fiindcă unul deţului Hunedoara în nostru o au pentru sănă­
Moncio u- realizări cotidiene. Fostul citori, ingineri şi medici, combaterea tuberculozei. tatea poporului, cu depli­
i) : Copie cenaclu (Minerul) — prin din afara Văii Jiului, cu dintre secretele longevităţii Merituoasele succese se nă capacitate de muncă.
Constrjeto- anii 1960 purtînd numele iubitori generoşi ai litera­ alte cuvinte, deoarece co­ şi succeselor cenaclului din
tNI : Ange- legendarului meşter Mane­ turii. legii noştri sărbătoriţi au Petroşani cred că se află
departe (U-
fericită (7 le, apoi „Rhabonn", şi în Cenaclul literar al mine­ onestitatea de a nu racola intr-adevăr in convingerea OMUL ŞI VIAŢA ECHILIBRATA
1PENI : în- ultimii zece ani „Panait rilor a fost, în cei treizeci festiv şi fictiv nume de la membrilor săi că, asemenea
•ibii (Cultu- de ani, şi va rămîne un alte cenacluri pentru a le lui Anteu (şi nu a lui Te-
M : Bunul Istrati" —, îşi are un loc ieşi mai convenabilă numă­ seu, cum dintr-o poznă a
n — seriile bine stabilit ,în viaţa cul­ atelier de creaţie literară, Âkooiyl şs oScooiismyi
1; CONEA: turală a municipiului Pe­ unde poezia, mai mult ca rătoarea steagurilor. In pro- peniţei se spune undeva în
lîncuri <Mi- troşani, a judeţului Iîune- oricînd, şi-a găsit cuibul gramul-pliant apoi, altă sur­ pliant), numai legătura cu Deşi nu depăşeşte 6 la organele şi ţesuturile.
,A : Iubire»! de aur al zilelor însorite priză agreabilă: titlu!cărţi* pămintul, cu realitatea vie sută în nici o comunitate Faptul că arderea băutu­
(Muncito- f "va, şi chiar în literatu­ lor de debut ale autorilor de a colţului de ţară în care rilor alcoolice are loc ex-“
.SA : Tran- ro. ţării noastre. Cenaclul de unde pornesc, în fie­ umană de pe glob, alcoo­
i (Muncito- care clipă, zboruri nici­ | acum consacraţi, membri trăiesc, le poate asigura lismul constituie o proble­ clusiv în ficat ăxplică cUs
ll: Calcula­ de pe lingă Casa de cultu­ odată prăbuşite. Urăm | sau foşti membri ai cena- izbînda, Părtaşi la sărbă­ mă mcdico-socială datorită ce alcoolismul este princi­
re (Reteza- ră a sindicatelor din Pe­ ; ciulul. Sînt Unsprezece la toarea scriitorilor din Valea cortegiului de boli fizice, pala cauză a apariţiei ci­
Destinaţia troşani nu este o şcoală cenaclului literar al mine­ număr şi lor li se adaugă Jiului, le-aşteptăm cu bucu­ nervoase şi mintale pe ca­ rozei hepatice.
aua roşie) ; de scriitori, dar a fost, rilor noi succese pe nobi­
O g l i n d a | unsprezece tipărituri edita- rie şi încredere noile pre­ re le întreţine. La acestea Deosebit de periculoasa
ul); ORAŞ- este şi trebuie să fie o şcoa­ lul drum al cîntecului fără j te de cenaclu intre 1958 şi zenţe in librării. Le dorim se adaugă degradarea mo­ sînt asocierile alcoolului
ul mărturi- lă pentru cei ce-şi încearcă moarte şi tradiţionala ura­ ; 1978. Sint ciire semnifica- aceste prezenţe numeroase, rală, alterarea interre'laţii- cu diferite' medicamente,
Europenii forţele în domeniul scrisu­ re, pentru timp şi în timp i memorabile. La
AGIU-BAl : lui, în sensul de a contri­ „Noroc bun | tive pentru că n-am auzit frumoase, lor, disocierea familială, acestea favorizind intoxica^
or — sei'ii- | vreodată să se facă mult mulţi ani! prejudicierea sănătăţii ur­ ţii puternice caracterizat®!
le cultură); bui la educaţia lor estetică | tapaj in jurul Cenaclului RADU CIOBANU maşilor, accidente de mun­ prin congestia feţei, dure-®
mi se în­ şi ideologică. Este ceea ce DUMITRU DEM IONAŞCU că şi rutiere, precum şi ri­ de cap, ameţeli, greţuri),
de (Dacia); sipă sau prejudicii mate­ greutate in respiraţie,
.erul — se-
AN : Liniş- riale. Consumul de alcool transpiraţii reci şi o că*
i (Casa de ŞEZĂTORI nu fereşte organismul de dere a tensiunii arteriale,
IRIA : Gră- J.u&ileu Siie de i&tatie îmbolnăviri. Dimpotrivă, el în condiţii industriale,
(Mureşul) ; LITERARE scade rezistenţa organis­ toxicitatea alcoolului etili®
paj pentru
ina) ; GHE- Printre izbînzi de aur rămîne Din căldura fiecărei noi prefaceri Azi, la Casa de cui- mului şi favorizează îm­ este mărită de ccmpuşfS
18 (A'iine- taina noastră bolnăvirile sau le agravea­ de mercur, de phn.,b, d.9
ţărînă aurită de lumină lutul modelat cu-atîta trudă tură a sindicatelor din ză. Părerea că alcoolul ar­ arsen, sulfura de earbois
BSBSBSaq pe-oricare drum de azi aş apuca l-am luat dintr-un păinînt cu flori Petroşani, înccpînd de ii un aliment nu se de­ şi sensibilizează organis­
ştiu că el duce clar în viitor înmuiat în rouă de cu zori la orele 9,30, va avea monstrează prin probe şti­ mul de diverşi solvenţii
şi că pe drum nu sînt un trecător loc festivitatea de săr- inţifice, acesta neconţinînd chimici.
ci cioplitor la temelia ta nici unul din factorii nu­ Consumul zilnic de al­
bil pentru şi ciad mai obosesc vreo faptă — dimineaţa cînd pămîntu-asuda bătorire a Cenaclului li- tritivi necesari organismu­ cool, chiar în cantităţi
brie 1992 : două şi l-am strins în cupe do cleştar terar „Panait Istrati" lui. Se confirmă, de ase­ mici, cu tot aspectul său
în general şi vis nevinovat se numeşte al»
•erul varla- şi-n palme mai adun un strop al Văii Jiului. Aniver- menea, că alcoolul scade
va sufla de rouă elixir de pîine — pentru viaţă — sarea a trei decenii de puterea de muncă, înceti­ coolism cronic şi nu seu*
t din nord- e ca şi cum mi-aş aminti că noi coaptă existenţă a cenaclului a neşte reflexele şi favori­ teşte pe nimeni de conse*
ile minime zează apariţia unor acci­ cinţe. Nici un argument
atre S şi S sîntem făcuţi să ducem mai flori prea albe-n gînduri le-am prilejuit, vineri şi sîm-
naxime în­ t departe făcut cununi bătă, emoţionante întîl- dente. nu poate pleda pentru a
de. Ceaţă conştiinţa neîntinată de eroi Pentru a înţelege pro­ servi copiilor băuturi al*
:aţa şi sea- privirea noastră străbătînd într-un ceas în care nu visăm niri ale scriitorilor cu blema complexă a alcoolis­ coolice chiar în castităţi
loeal sînt minuni oameni ai muncii de la
.icerea bra- ‘prin ani întreprinderile miniere mului se impun cîteva mici sau diluate. Gravida
şi-n carnea noastră nuferi albi conştienţi de fapta ce ne mai consideraţii. Consumat în nu va consuma băuturi
sc-aprind aşteaptă Lonea, Lupeni, Uricani, cantităţi mari, în mod cro­ alcoolice deoarece alcoolul
imea va £i Secţia de stîlpi hidrau-
srul varia- cînd din trecui strămoşi-n noi nic, alcoolul produce di­ afectează grav dezvoltarea
va sufla descind mai păstrăm fărîme de trecut lici Vulcan şi cu stu- verse afecţiuni cum sînt psiliomotorie a viitorului
şuvoi sudoarea curge caldă-spre în oclii denţi de la Institutul gastritele, afecţiuni ale sis­ copil.
oarele trei împliniri sîngele mai iese din pămînt în maci de mine Petroşani. Au temului nervos, afecţiuni Apariţia dorinţei de a
va încălzi şi se desfac în suflet izvoarele psihice, îmbolnăviri ale bea alcool şi repetarea fă­
fi variabil. N de vis ne mai doare-o urmă — mai participat membri ai inimii, ficatului (ciroza), ră explicaţie a acestei do­
Intervalului iubim o dală avînd efecte nefaste şi a- rinţe trebuie să fie un.
?i burniţe e clipa unor mari şi aspre dăruiri cenaclului sărbătorit şi
' Vîntul va prin pace bolta-albastră îşi află mai trăim o clipă — mai durăm reprezentanţi ai reviste- supra celulelor germinati­ semnal de alarmă. Singura
in sud-est. primenirea o faptă ve prin afectarea glandelor măsură indicată este ex­
îinime vor lor literare „Steaua", sexuale. Absorbţia băutu­ cluderea cu desăvîrşire a
2 şi 7 gră­ istoria respiră prin noi contururi mai sîntem o viaţă şi romani
sime între largi şi daci. „Tribuna", „Ramuri", rilor alcoolice este rapidă oricăror băuturi alcoolice
Ceată loca- zidim aici — luptăm aici — trăim. „Familia", „România de şi completă. Ajuns in sîn- căci „Virtuţile alcoolului
;Meteorolog ge, îl transformă într-o sînt false si înşelătoare".
Hexan drina RAHELA BARCAN azi“ s.a. Dr. AUREL AiTONEAMU
DOINA-FLORENTINA. PAGNEÎER soluţie alcoolică care im­
pregnează cu alcool toate Medic primar inspector
\