Page 11 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 11
UMINICA, 3 OCTOMBRIE 1982 p * o 3
SERVICIU INCOMPLET
UNE Prin conleinerizare, sec
Oala ţiile de salubritate ale uni
ţ, tăţilor de gospodărie co
UE munală şi locativă au re
FĂRĂ „MARCĂ" zolvat oarecum problema
miliei SI LA PROPRIU ridicării mai operative a
triei
gunoiului. Dar serviciul nu-i
leii cenaclurilor Şl LA FIGURAT complet şi asta in special
n* Ionel Sirb din Deva o vara. Pe conteinăre şi pe
deal: cumpărat din magazinul platformele d.e depozitare o
zică, de cooperaţiei meşteşugăreşti, acestora rămine, după eva
lte, fap- de la autogara din loca cuarea gunoiului, un lichid
repor- litate, o pereche de pan
tăţi cul- greu mi/.ositor mai cu seamă
2c, mc- tofi producţie a Cooperati atunci cînd resturile mena
are vei „Moţul" din Brad. Spu
tbal : Azi, cenaclul judeţean al poeţilor populari „Mioriţa** nem astfel pentru că aşa jere intră in putrefacţie.
îamo şi Spălarea şi dezinfectarea
edoara — a afirmat vînzătoarea de la platformelor sînt absolut
Craio- magazin. Pantofii n-au nici necesare pentru ca servi
uni di- RĂDĂCINI Să ciute cu fiuieraşul în izvoare m-a scăldat, un iei de inscripţie pe ei,
ive de Iar păsări pe rămurele Codru cu drag mi-a cîntat. ciul să jie complet. O cer,
şi Hune- Să cînte cu drag şi ele din care să poţi deduce intre alţii, cetăţenii din
Patrie străbună vatră Soarele m-a luminat cine i-a confecţionat. N-a
grădină. Cu sînge udată. Tot de dragul gliei mele. Doinele m-au dezmierdat apucat soţia lui să-/ în blocurile M şi Împrejurimi,
îurs rea- SÎNZIANA MOLDOVAN ROMULUS BUNEA calţe şi să Iacă cu ei ciţi- de pe bulevardul 23 Au
rul de Cu baltagul apărată. gust, ca şi cei din car
ău De pluguri brăzdată, va paşi prin casă că s-a şi
pentru în veci binecuvântată l PATRIA MEA PLAIUL.STRĂMOŞESC „îndoit" tocul la unul din tierele Bejan şi Dacia din
Să ai drumul luminat pantofi. Cind să-i schim Deva.
De partidul nostru drag Pe sub poale de Carpaţi Frunzuliţă ca secara be, vînzătoarea. nu, că se UNDE-I GRUA PENTRU
ţara Să-ţi fie cirmuitor Unde cresc brazii cei înalţi Sînt din sat — Orăşiioara pot repara. Am .văzui şi RECOLTĂ ?
.Ş: întregului popor Şi stejarii cei vin joşi Din Valea Grădişte! de Munte, noi acei pantofi. N-au mar
De pace făuritor! Şi flăcăi viteji, frumoşi Cu păduri şi fiori mărunte, ca producătorului, dar au La C.A.P. Deva, in tar
„Vre- Aicea-î patria mea, Cu cetăţi strămoşeşti, un finisaj de gîndeşti că laua aflată Intre solarirle
Pre- IOANA PRECUP Aicea-i căsuţa mea. Plaiuri mîndre ca-n poveşti. n.u i-a lucrat cizmarul, ci... de la Sintuhalm şi calea
•ă Că pe munţi şi pe ponoare Satul meu, sat strămoşesc croitorul.
DOINĂ Are grai dulce, ardelenesc ferată, zeci de tone de
uzicii u- Pasc turmele de mioare sleclă decoletată au stat
La limpezi izvoare Şi port frumos românesc. CULEGĂTORII... în grămezi de vinerea tre
Eoaie verde ca negara Se adapă căprioare. Oamenii-s de omenie PENTRU El
MBRIE Mîndră-i astăzi toată ţara. Acolo-s străbunii mei Harnici în gospodărie cută şi pînă marţi, 28 sep
Cum e floarea din fereastră îngropaţi în stînci de stei. Ce lucrează împreună Adam Stroe, Aurel şi tembrie, adică cinci zile,
i Jimba Vasile Picu, membri ai Co prăjindu-se la soare. Tără-
Aşa-i România noastră. Glorioşi strămoşi eroi Să culeagă roadă bună. operativei agricole de pro
Cînd priveşti în lung ,şl-n lat Trăiţi cu toţii în noi. ANA DEMIAN gânînd transportul sfeclei
jrogramu- Toate-n bine s-au schimbat Minunat acest pămînt ducţie din Vaidei, comuna s-au înregistrat însemnate
Nu mai sînt deloc prin sate Este pentru mine sfînt ; CODRII Romos, s-au dus şi ei la pierderi prin deshidratare,
cononnc Oameni să nu ştie carte. Cită viaţă voi trăi cules de porumb, cum au întrebăm ■: unde este grija
dial Acum toată lumea ştie Patrie, te voi slăvi ! făcut şi fac toţi locuitorii faţă de bunurile obşteşti,
ial: Ce mi-a fost pe lume drag satului. De cules au cu spiritul gospodăresc, preo
rimăvară" Să citească şi să scrie — ION TAURESCU Să întru-n codrii de fag les ei nici vorbă,, dar nu
‘pisod Toate datorită Iui, Şi s-ascult cîntecul drag ca toţi ceilalţi, ci au mai cuparea ca tot ceea ce se
Dragului partidului. SARMIZEGETUSA recoltează să nu rămină
.doric — Cîntecul de păsărele. lăsat pe ici pe colo cite
ade. AUREL ALIC Triluri de turturele un ştiulete şi ou puţini. Au pe cimp, să fie transportat,
Scumpă şi de preţ comoară Şi dnlecul cucului ascuns apoi cantităţi în depozitai şi păstrat cu cea
CA UN BRAD Pentru draga noastră ţară Pe clombiţa fagului. semnate de porumb în gră mai mare atenţie, pentru
Pentru rîul strămoşesc,
ca nimic din recoltă să nu
Dar de mîine, de poimîine,
Cei din care toate cresc, Cîne-n codru mai rămîne ? mezile de coceni. Cu ce se piardă ?
Ca un brad crescut în munte gînd oare ? Cînd au fost
ta rin ml- Ce stă strajă peste vîrfuri Că văd frunza ruginie, întrebaţi, au ridicat din Asemenea situaţii tre
; Atenţie Ne fu dat un Preşedinte Nu sînt forţe, nici nu-ar ti, Pădure, rămîi pustie umeri de parcă na despre buie Înlăturate cu desă
ar (Arta); Să ne poată azi urni Şi cade frunza pe vale. ei ar .fi fost vorba. Fapta vârşire.
nghiţitorul Să-avem strajă peste timpuri. Din aceste locuri sfinte Pădurea plînge de jale
.) : Orgolii Bradul sus se vede-n zare lor a lost descoperită, însă,
O g l i n d a .Şi-i mîndria munţilor Toţi să ţină bine minte1 După păsări că le pierde şi cei trei au lost dovediţi
staticii de Zid vom face, nu din piatră, Şi freamăt de frunză verde. că au venit la recoltat po
seriile T-TX Noi avem peste hotare Ci din românească vatră,
PETRO- Ci-stea şi mîndria mare. MARIA OPREA rumb, cu gîndul să-şi în
(Unirea); entru munţi bradul e fala, Cum făcură, cu mult dor. suşească din ceea ce cu
ărturiseste rt Dacii şi tot neamul lor ! ... leg.
LUPENI: Pentru noi, doar el şi ţara N-am cerut şi nu vom cere SUS ACELAŞI TRICOLOR
periculoşi Partidul şi trei culori De la nimenea avere,
:an : An- Ne-au deschis nou viitor. Cit priveşti în lung şi-n lat
departe Nici nu cerem — cit trăim —
jONEA: IOAN BUŞTEA Pace vrem şi fraţi să fim ! Schimbatu-i locul, schimbat.
!0t (Mine- Munte, munte, plai stâncos \ '
A : Cinci Pleacă-ţi fruntea-n jos
(Muncito- DRAG Ml-E VARA N1COLAE M. ISAC Să-mi şopteşti exte-ai văzut!
A : Desti-
i (Mun ci Cîte-n ţaiă-au apărut.
li : Tran- Frunzuliţă foaie lată MAMĂ BUNĂ Pe pămîntul românesc
(Retcza- Drag mî-e vara cîteodată
Destine Să urc inunţii-nalţi de piatră Trandafir bătut de vînt Oamenii cu drag muncesc,
aua ro- Români, maghiari şi germani
:A : De la Să privesc din munte-n vale M-am născut pe-acest pămînt. înfrăţitu-s-au prin ani
ORAŞTIE: Să văd lunca numai floare Trandafir bătut de brumă Şi păşesc spre Viitor
(Patria) ; Să privesc cum vin la vale Patria mi-e mamă bună.
nică (Fla- Sub acelaşi tricolor.
GIU-BAI : Turme mîndre de mioare Pe braţul ei m-a ţinut
:ru Singa- Şi în urmă ciobănaşul în leagănul ei ara crescut, MILIONOR MOLDOVAN Aşa v&d unii aut o apr o vizionarea.
cultură) ;
*a din a- Desen de V. MUIAILESC
.ESCU
; BRAZI :
M : Ştefan
1
b cultură) ; rean al cărţii- îşi des
cii — se Scsrmîs ’32 chide manifestările marţi,
ul); ILIA:
:le (Lumi- Ia orele 10,00. Gazdă va cuit cu... autobasculanta
I : Ciinele o „Festivalul coral mi fi, de această dată, libră
Sărbătorirea corului neresc Freamătul adîncu- ria „Ovid Densuşiatru" de de 15 tone.
pe noul bulevard Decebal
lui“. Astăzi se deschide, la
1
Petrila, prima ediţie a Fes din Deva. „Ziua Editurii © Violentul. Ion Con-
iWLEI Politice" va inaugura ac stantrn din Boş s-a cum
tivalului
coral
mineresc
jgaagşgsgi freamătul adincului“ j „Freamătul adâncului", la tuala ediţie prin prezen întrecut cu băutura şi cu
CTOMBRIE care participă formaţii de tarea seriei de lucrări; ® „Aprovizionare". Sa tulburarea liniştii publice.
Pentru asemenea apucă
i gen din judeţele Gorj, Vâl „Din gîndirea filozofică a bina Sabou, lucrător co
la „Arta“, Ieri după-amiază, Clubul deţean de cultură şi edu- i cea, Bistriţa-Năsăud şi Hu preşedintelui României so turi, la care s-a adăugat
:ul de stat mercial la I.C.RA Deva, a şi alungarea din locuinţă
i, cu pre- sindicatelor din Petrila a caţie socialistă, salutul nedoara. cialiste, tovarăşul Nicolae fost depistată transport!nd a membrilor familiei, are
ni: „Revis- găzduit un eveniment cul Consiliului Culturii şi Edu- i e Ce-a de-a Vil-a edi Ceauşescu". Prezintă redac ia domiciliul din Brănişca acum prilejul să reflecteze
î“, specta- tural cu rezonanţă in viaţa cotiei Socialiste, decerna- \ ţie a „Salonului hunedo- tori ai Editurii Politice.
lui Eugen 134 kg făină albă, 236 kg timp de trei luni, după
ru Dări an. oraşului şi a judeţului: rea diplomelor de onoare 1 mălai, 56 kg griş, 120 kg care probabil se va cu
de cultură, sărbătorirea semicentena biscuiţi, 52 kg orpacaş, minţi.
ui maghiar şi a insignelor de eviden- i
•ara : „A rului formaţiei corale ,,Frea jiat in mişcarea artistică J „Serbările tinereţii*' pentru care a prezentat a-
<a“ (Păsă- mătul a dineului". de masă a membrilor lor- j viz destinat magazinului ® Viticultoarea. Nu prea
ă). come din satul Rovina. Ea a de se ştia că Homxth Joiţa,
te. Organizată de Consiliul maţiei, Mesajul Biroului ţ Numeroase talente hu- lui Manole, ori Stanică clarat că respectivele pro gestionară la magazinul c-
orăşenesc de educaţie po Comitetului judeţean de i nedorene au fost pre din „Muza de la Burdu-
3MBRIE litică şi cultură socialistă, zente pe scena Casei de jeni“, a dat un adevărat duse sînt alterate şi le-a liimenter nr. 13 din Deva,
partid au fost momentele 1 obţinut pe bază ,de cerem are şi vocaţie de viticul
>a de cul- adunarea festivă a fost de referinţă ale sărbătorii, i cultură din Hunedoara, recital cu „Metamorfo adresată conducerii I.C.R.A., toare, pînă >ce nu i s-ou
şi 10.30, deschisă de tovarăşul Ca- unde — sub genericul za" lui A. Brătescu-Voi-
îtlie Bucu- Intr-o atmosferă solemnă \ „Serbările tinereţii" — neşti. Vali Şerban, cu urmînd să le folosească găsit 162 litri vin a 19 lei
nervi“, co- vrilă Da vid, primarul ora şi emoţionantă a lost adop- ij s-a desfăşurat un spec in hrana pomilor (?). Pe litrul, care a fost introdus
noscut prin stagiatura la
şului Petrila. Tovarăşul loan iat textul unei telegrame i tacol dinamic. Gru cenaclul „Flacăra" al ti lingă produsele respective fără forme legale în vîn-
Penu, preşedintele comite adresate C.C. al P.C.R., se- i pul vocal-instrumental insă, mai avea şi 50 kg zare ? !
tului sindicatului de Io în cretarului general al parti- 1 „Pax“, dirijat de Mircea neretului revoluţionar, a zahăr fără acte de pro a Somn adine. După ce
relevat un talent vigu
treprinderea minieră Petri dului, tovarăşul Nicolae \ Goian, şi-a cîştigat apre ros, iar grupul „Canon" venienţă. a intrat prin spargere în
la a evocat activitatea de Ceauşescu. cierea prin originalitatea
)iî pentru a fost momentul forte al <* La pescuit. Gheorghe bufetul „Izvorul Decebal"
I08?j Vre- cinci decenii a formaţiei Recitalul susţinui de co- compoziţiilor şi a inter spectacolului. în sfîrşit, Scinteie, şofer pe un şan- din Deva, Adalbert Borza
general in- sărbătorite, iar ' Vladimir atJ „Freamătul adincului1 pretării, iar Marian Ca tie. din Deva specializat din Petroşani şi-a împa
l temporar Ureche - cei 25 de ani spectacolul ansamblului ar- \ lotă a confirmat din nou un farmec aparte au dat
or cădea spectacolului Nicu Ghior- pentru teleconstrucţii, s-a chetat ce avea de luat,
formă de de muncă dirijorală in frun tistic „Haţegana" ţi al for- ) talentul său muzical. ghioni, în postura Mtru- cam ars cînd a fost „pes apoi a băut pînă a căzut
do ploaie, tea corului. Au avut anga- Marinela Bilavu şi trupa cuit" şi a văzut sancţiunea intr-un somn adine. Astfel
ircări elec- majiilor artistice şcolare l sa de dans modern au lui Romanuţ, alături de ce j s-a aplicat conform făptaşul o putut fi găsii
sufla slab jante intervenţii Nicolae Di- din oraş au împlinit, cu i prezentatorul spectacolu
t. atingînd nescu, miner şef de briga fiorul cald al arte!, săr- ? oferit momente de alea lui, Nelu Mermezan, lau Decretului 46.8/1977 pentru dimineaţa la locul faptei,
la 40—G0 să candoare. Simo- faptul că s-a dus la pes fără site investigaţii.
i sud-est. dă şi membru al forma bătoarea semicentenarului i na Gălbenuşe, creatoa reat şi el al Festivalului
at. ceaţă, ţiei. Salutul Comitetului ju formaţiei corale petrii e ne. ij „Cîntarea României". (F. Rubrică realizată cu sprijinul Inspectoratului
ixima între rea unor roluri preten Izdrăilă, corespondent). judeţean de interne
-------------! ţioase, ca acela al Anei
