Page 17 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 17
Jn*-
jJSăSa
«UA o* 5 L5
Prin creşterea productivităţii, asigurarea efectirali
de mineri şi mai tara organizare a muncii, mina
o
După cum bine nc amin tanţe am discutat cu con implicit nivelul realizări
tim, timp de doi ani la ducerea tehnică a minei, lor zilnice.
rînd — în 1980 şi 1981 — cu secretarul comitetului — Nu reuşim să îndepli
colectivul întreprinderii de partid al întreprinderii, nim productivitatea şi din
miniere Bărbăteni s-a afir dar nu am reuşit să elu această cauză unii munci
mat în întrecerea socialis cidăm în întregime, o sea tori părăsesc întreprinde
tă pe ramură, ocupînd lo mă de întrebări rămînînd, rea noastră, îndreptîndţi-se
cul I între unităţile ex pentru noi, fără răspuns.
spre alte unităţi miniere,
ne-a spus„ printre altele,
directorul minei, ing. O-
vidiu Avramescu.
Referindu-se la măsurile
cu caracter tehnic şi or
ganizatoric adoptate în ul
tractive din întreaga ţară. Am reţinut, de pildă, că timul timp, interlocutorul
A fost rodul unor preocu o cauză importantă a ră- ne-a explicat că prin re
pări sporite pentru des mînerilor în urmă o con cuperarea unor întîrzieri
făşurarea activităţii de stituie neîndeplinirea pro la lucrările de deschiderl-
producţie în mod exem ductivităţii muncii — cu pregătiri s-a asigurat linia
9 9 plar. Iată că în cursul a- circa 1 000 kg pe post, în de front necesară pentru
cestui an, în abatajele mi cărbune şi cu 500 kg pe toate sectoarele producti
nei ritmul extracţiei a scă post, pc întreprindere. Alte ve, dar efectul neajunsu
zut şi, după nouă luni de cauze — fluctuaţia, lipsa rilor proprii este resimţit
activitate, această între efectivului calificat la ni
prindere — pînă deunăzi velul planului, absenţele IOAN MUSTAŢĂ
fruntaşă — înregistrează nemotivate, certificatele
Sub preşedinţia tovarăşului Nieolae fă competitiv la export şi dimensionarea
Ceauşescu, secretar general al Partidului strictă a importurilor, consolidarea echi o restanţă îngrijorătoare. medicale în număr prea
Comunist Român, marţi, 5 octombrie, a librului material, valutar şi financiar al Despre cauzele acestei res mare ş.a. — influenţează (Continuare în pag. a 2-a)
avut loc şedinţa Comitetului Politic Exe planului, sporirea mai accentuată a efi
cutiv al Comitetului Central al Partidu cienţei economice, mobilizarea tuturor
lui Comunist Român. resurselor în vederea creşterii nivelului
Au participat, ca invitaţi, membri ai de trai material şi spiritual al întregu
guvernului, precum şi alţi conducători de lui popor, înfăptuirii progresului general
instituţii centrale. al societăţii noastre socialiste.
în cadrul şedinţei, au fost examinate Examinînd în continuare raportul cu
şi aprobate rapoartele cu privire la pro privire la proiectul planului de dezvol
iectele Planului naţional unic de dezvol tare a agriculturii, industriei alimentare,
tare eccnomico-socială a Republicii Socia silviculturii şi gospodăririi apelor în anul
liste România şi Planului de dezvoltare a 1983, Comitetul Politic Executiv a subli
agriculturii, industriei alimentare, silvi niat că proiectul de plan elaborat sub
culturii şi gospodăririi apelor pe anul conducerea tovarăşului Nieolae Ceauşescu,
1983. asigură o mai deplină punere în valoare în unităţile din Consiliul tuează numai lucrări de seamănă eu două maşini
Comitetul Politic Executiv a apreciat a potenţialului agricol al ţării, accelera unic agroindustrial Orăş- bună calitate. la C.A.P. Orăştie, Căstău,
că proiectul Planului naţional unic pe a- rea procesului de dezvoltare intensivă a tie, trebuie să se însămân Cînd s-a semănat tere Beriu ş.a., ceea ce face ca
nul 1983 se întemeiază pc orientările şi acestei ramuri de bază a economiei na ţeze cu grîu în această nul cc era liber la Orăş semănatul să avanseze re
sarcinile stabilite în documentele Con ţionale, creşterea aportului său Ia pro toamnă 1 400 hectare, iar pede.
gresului al Xll-lea al Partidului Comu gresul economico-social al României so pînă luni seara, au fost tioara de Sus, Ocoliş şi Si — Dispunem de două
nist Român, în expunerile tovarăşului cialiste. Prin înfăptuirea sarcinilor prevă însămînţate aproape 600 bişel, multe tractoare cu maşini de semănat — ne
Nieolae Ceauşescu. Potrivit indicaţiilor zute pentru anul 1983 vor fi realizate ha. pluguri şi discuri şi ma spunea Ioan Manoleseu, in
conducerii partidului şi statului, propune producţii superioare vegetale şi anima Ţinînd seama de condi şinile de semănat au fost
rile de plan pornesc de la prevederile le, în scopul îmbunătăţirii aprovizionării ţiile zonei, biroul perma ginerul şef al C.A.P. Be-
actualului cincinal şi de Ia sarcinile a- populaţiei cu produse agroalimentare şi nent al consiliului unic deplasate spre alte unităţi. riu — şi atingem o viteză
probate prin programele suplimentare, se a industriei cu materii prime, acoperirii agroindustrial a hotărît să Astfel, în aceste zile se zilnică de 18—20 ha.
bazează pe capacităţile existente şi cele celorlalte nevoi ale economiei naţionale. sc acorde atenţie, întîi de
noi prevăzute a fi puse în funcţiune în Comitetul Politic Executiv a dezbătut toate cooperativelor cu
cursul anului 1983, pe rezultatele obţinute Programul unitar privind realizarea în condiţii mai grele de lu
în realizarea planului pe acest an. Nive complex a lucrărilor de îmbunătăţiri fun cru. Astfel, tractoarele cu
lurile propuse de ministere, centrale şi ciare, care cuprinde acţiunile de elimi pluguri şi discuri, semănă-
întreprinderi, împreună cu Comitetul de nare a excesului de umiditate şi comba torile au fost concentrate
Stat al Planificării şi celelalte organe de tere a inundaţiilor, de irigaţii şi de com în unităţile din Ocoliş, O-
sinteză, au fost dezbătute în consiliile batere a eroziunii solului, în corelare cu răştioara de Sus şi Sibi-
oamenilor muncii din întreprinderi şi programul de gospodărire a apelor şi a- şel, unde au arat şi pre
centrale, precum şi Ia judeţe. menajare a torenţilor din fondul fores gătit mari suprafeţe de te
tier. în cadrul şedinţei, s-a subliniat că
Comitetul Politic Executiv a subliniat ren ce au şi fost semăna
că elaborarea prevederilor pentru anul în perioada care a trecut de Ia Congresul te cu grîu. Din cele 90 dc
1983 s-a desfăşurat sub conducerea di al IX-lea al partidului, etapă nouă în ha destinate griului, la
rectă, nemijlocită a tovarăşului Nieolae dezvoltarea unei agriculturi moderne, in Ocoliş au şi fost semăna
Ceauşescu, care a analizat, în mai mul tensive, de înaltă productivitate, au fost te 70 de ha, la Orăştioara
te etape, propunerile pc ansamblul eco executate ample acţiuni de îmbunătăţiri de Sus s-au însămînţat 50
nomiei şi pe fiecare minister în parte. funciare şi de gospodărire a apelor. din 90 ha planificate, iar
Comitetul Politic Executiv a aprobat la Sibişel, suprafaţa se
în lumina indicaţiilor secretarului gene Gheorghc Taşcov, inginer şef al C.A.P. Ohaba, şi Iosif
ral al partidului, activitatea de funda programul l u c r ă r i l o r de îmbunătăţiri mănată reprezintă 80 la Pătimeau, mecanizator, alimentează semănătoarea cu grîu
mentare a proiectului de plan a fost o- funciare, care asigură înfăptuirea într-o sută din cea destinată griu pentru o nouă cursă.
rientată în direcţia lărgirii bazei proprii concepţie unitară a amenajărilor ce ur lui.
de materii prime şi energetice, astfel in mează a fi făcute în acest cincinal. — Am coordonat îndea
cit cea mai mare parte a necesarului S-a indicat să se treacă la organizarea proape lucrările legate de
pentru anul 1983 să fie asigurată din re în toate judeţele colinare a unor unităţi- însămînţarea griului — nc
surse proprii, dezvoltării intensive a a- etalon de combatere a eroziunii solului, spunea Elena Vişescu, in
griculturii. Proiectul de plan asigură după modelul staţiunii Perieni, judeţul giner şef al C.A.P. Orăş
promovarea unei politici ferme de gos Vaslui, care să devină centre puternice tioara de Sus — şi pot a-
de generalizare a celor mai bune expe
podărire raţională şi de valorificare su firma că mecanizatorii
perioară a materiilor prime şi energiei, rienţe dobîndite în acest domeniu. S-a Ioan Susan, Ioan Vapit şi Analizind modul cum La C.A.P. Densuş s-au
ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al Iosif Rîpaci dau dovadă s-a muncit pînă acum la recoltat — cu coceni cu
produselor, realizarea unui fond de mar (Continuare în pag. a 4-a) de multă hărnicie şi efee- culesul porumbului în u- tot, cum s-a hotărît să se
nităţile din Consiliul unic procedeze în acest an pen
agroindustrial Toteşti, tre tru a se elibera cît mai
buie evidenţiată preocupa repede terenul ce va fi se
rea cooperatorilor din mănat cu grîu — 40 din
Densuş, Unirea, Peşteana cele 60 ha cu porumb. în
şi din alte unităţi, unde frunte se situează coope
s-a strîns recolta de pe ratorii Dumitru Tomoni,
mai mult de jumătate din Iulius Pădurean, Valor
Au trecut aproape două terie doar 857 piloţi de mod general, putem spu producţie. Constructorul suprafaţă. Domiţian Costa, Gărdean şi alţii, care au
luni de cînd, după atinge cărbune. ne că pierderile de pro (întreprinderea dc con brigadier la C.A.P. Unirea, cules o mare suprafaţă.
rea temperaturii de 1 250 Desigur, cea dc-a doua ducţie se datorează depă strucţii siderurgice Hune aprecia că oamenii din for Cu seriozitate şi multă
grade Celsius în vertica baterie se află încă în pe şirii timpilor tehnologici doara) mai are de finali maţia pe care o conduce răspundere se acţionează
lele de control, cea de-a rioada de atingere a para zat uncie lucrări. Apoi, au lucrat cu hărnicie la la culesul porumbului şi
doua baterie de cocsifica în camerele de cocsifica s-au ivit o serie de proble recoltarea cartofilor şi în cooperativele agricole
re a Combinatului siderur metrilor proiectaţi. Sînt u- re. Astfel, în august pe me în exploatare. Pornind muncesc în acelaşi mod şi Rîu de Mori, Ostrov ş.a.
gic „Victoria" Călan a în nele greutăţi inerente în- rioada de cocsificare a de la faptul că s-au dimi la culesul porumbului, în O oarecare rămînere în
ceput să producă. Planul nuat stocurile de cărbune frunte situîndu-se Ioan şi urmă înregistrează coope
de producţie al primei Dorina Barboni, Sofia Ga-
am fost nevoiţi să schim rativele din Toteşti, Clo-
luni de funcţionare (au C. S. „Victoria" Cămara băm reţetele de cocsifica vriloni, Neţi Diconi şi
gust) a fost de 18 800 tone mulţi alţii. Ca urmare a TR. BONDOR
re. La aceasta se mai a-
cocs. Cocsarii, în schimb, daugă şi modul defectuos acestui fapt, culesul po
n-au reuşit să atingă acest rumbului cunoaşte un ritm
ceputului, însă şi planul fost de 34,55 ore. în sep de funcţionare a unor u- tot mai înalt. (Continuare in pag. a 2-a)
plafon. Au rămas sub plan de producţie a fost stabi tilaje. Apar frecvent defec
cu aproape 4 000 tone. Du lit ţinîndu-se cont tocmai tembrie am redus cu ceva ţiuni la dozatoare. Pentru
din acest timp, ajungînd
pă două decade din sep de această situaţie. Unde a putea interveni operativ,
tembrie — alte nerealizări. şi cum s-a pierdut pro la 34,39 ore. Totuşi, nu am trebuie să fim dotaţi cu C r o n i c ă
în loc de 13 400 tone cocs, ducţia ? La această între ajuns la acea medie de 27 aparatură de control şi,
doar 10 630 tone. Dacă ne bare încercăm să aflăm de ore, cît se planificase bineînţeles, cu piese de Prin decret prezidenţial, Tovarăşul Ilie Verdeţ se
referim şi la numărul de un "ăspuns de la Ingine iniţial. schimb. La depozitul de tovarăşul Marin Enachc numeşte în funcţia de
piloţi — pînă la 20 sep rul Ioan Căbuţă, directo — Dar „mergînd" la de se eliberează din funcţia preşedinte al Consiliului
de preşedinte al Consiliu
tembrie trebuiau realizaţi rul uzinei nr. 1 — cocsi talii, tovarăşe director ? DORIN CORPADE lui Central de Control Central de Control Mun
1 080. Din această canti ficare. — întîmpinăm încă mul citoresc al Activităţii Eco
Muncitoresc al Activităţii
tate s-au încărcat în ba _— Prezentînd situaţia în te greutăţi pe fluxurile de (Continuare in pag. a 2-a) Economice şi Sociale. nomice şi Sociale.
