Page 18 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 18
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 746
Eficienţa munci le propagandă să se CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ T ELE\I
regăsească In rezultatele din producţie 16,00Telex
16,03Şcoala ci
Dc* Ui Uzina de utilaj dunărilor generale (de re l-am primit din partea Bucuria culesului 16,30 Lotca de
le de la
minier şi reparaţii Cri.ş- partid, sindicat, U. T. C., comuniştilor, a celorlalţi interjudeţ
eior am mai publicat, cu O.D.U.S.), şi o revistă de oameni ai muncii, singur Lunca Mureşului intre teaptă la rind vinetele. A naţii a avut otita bogăţie zică uş«
lîrăila
luni in urmă, un mate informare asupra celor nu aş fi reuşit mare lucru. llia şi Săcămaş e ca un cita oară se culeg ? Au de legume. Nimic nu a ră 17.00 Viaţa cui
rial referitor la problema mai recente evenimente Dar Vasile Oprea, Aurel stup ia vremea florilor de rodit, pentru că au fost în mas nevalorilicat. Ce n-a 17,40 Tragerea
tica activităţii de propa politice interne şi interna Buftea, Vasile Loghin, salcim. Oamenii stâng grijite cu dragoste. La ora intrat in consumul curent a 17,501001 de s
20.00 Telejurnal
gandă, la rolul şi eficien ţionale. Gazeta „Vitrina Cornel Oprean, Viorcl Ghi- roadele pămintuiui. Le prinzuiui, ia cules se află lost pus la conservat pen 20,20 Actuali tal<
că
11
ţa pe care o deţine, în a- calităţii şi o expoziţie a leanu, Laura Nicoară, Doi stâng, le transportă la ma oameni ai muncii de ia tru iarnă. Legumicultorii de 20,35Dialogul
cest context, propaganda realizărilor vin să între na Stanciu, fotograful nos şini şi de acolo in hamba spitalul din localitate şi de la C.A.P. llia pot ii mul misiune i
11
vizuală. Atunci am con gească „prima impresie tru — electricianul Cor re sau spre pieţe, cu o la C.L.F. Cooperatorii . sin( ţumiţi. Poate li mulţumită întîmpinai
semnat ideea — pe care asupra atenţiei deosebite nel Oprişa, alţi entuziaşti, bucurie pe care am citit-o cu toţii acolo unde ,,arde“ pe deplin inimoasa briga de deputi
de care se bucură pro în dorinţa de a realiza o liile popu
am cri ti cat-o la momentul pe multe feţe. Şefa lermei mai tare, ta porumb. dieră din Bacea, Asinelta 21,00 Film ar
respectiv — potrivit căreia paganda vizuală în uzină. armonioasă împletire a es legumicole a C.A.P. llia, Şefa de fermă dirija cu Mica. Din zori şi pînă in chet peni
populariza rea, rezult a telo r — Semnalările . critice teticului cu utilul, au fă inginera Emilia Popa, ne lesul şi transportul. „Am noapte la punctele „fier Producţie
lor clin f
bune în muncă ar „suna formulate în articolul pu cut dovada priceperii şi spunea că e bucuria cu produs mult anul ăsta, cu binţi“ de lucru se află şi 22,20 Telejurnal
11
a laudă de sine . Am re blicat în ziar ne-a dat talentului lor. lesului. Ogorul de porumb mult mai mult decit aveam secretarul comitetului co
1
veni la începutul acestei mult de gîndit — ne-a spus — Asupra laturii esteti a rodit bogat. Bogat a planificat — ne-a spus ea. munal de partid Ana Mă
luni şi am constatat că ce ne-am edificat pe de rodit şi grădina de legu Am predat la centrul de rie Ticuşan, intervenind e- KADK
„optica" in problema su plin. Fiindcă aţi amintit me. Atit cea de la Săcă legume şi trude 75 in loc nergic pentru soluţionarea
pusă atenţiei a înregistrat VIAŢA DE PARTID cuvîntul „util”, în ce mă maş cit şi cea de la Bo de 47 de tone de roşii. Am operativă a problemelor de
BUCUREŞTI
o schimbare radicală. în sură consideraţi că este cea. Zile la rînd au cărat mai predat 32 de tone de campanie. Se poale spu dioprogramul i
bine, desigur. eficientă această activi de aici legume, cu furgo- fasole verde, 75 tone de ne că in acest an la La ordinea zi li
Victor Almăşan, secreta
Am refăcut traseul pc rul comitetului de partid tate ? nele, cu camionul către castraveţi, 25 tone de vi C.A.P. llia s-a depus o tură; 7,00 Rad
presei
Revista
care oamenii muncii din al uzinei. Am studiat po — Obţinerea unei efi centrul de legume şi fruc nete, peste 100 tone de muncă rodnică şi roadele rul melodiilor;
această uzină îl parcurg sibilităţile şi am acţionat ciente sporite, iată princi te sau direct la Brad, la varză, timpurie şi de vară. muncii au ajuns la desti dc ştiri ; 9,0‘
zilnic. Aşadar, încă de la în consecinţă. Pot spune palul scop pe care l-am Petroşani sau ia Deva. Vinete şi varză predăm în naţie pentru îndestularea ascultătorilor;
de ştiri; 10,05
intrarea în incinta între că această activitate a urmărit de la bun înce Este ora primului şi in continuare". nevoitor oamenilor muncii. muzică popula
prinderii am remarcat ga reuşit să devină o adevă put. Gazetele, panourile grădina de la Săcămaş se Am urmărit la centrul de ţările .socialist
zeta de perete centrală, a- rată „oglindă a realizări ce cuprind date, grafice, culege ardeiul gras. Aş legume şi trude ce desti ION CIOCLEI r**' “flarmoni
11
Lnesi ;
11,00
dică a întregii uzine. în lor. Chiar mai mult, ea toate urmăresc buna cu ştiri; j 11,03 R
secţiunile sale se află un reflectă, pc cit se poate noaştere, de către toţi oa copiliţi*... şi -
panou al fruntaşilor în obiectiv, şi neajunsurile, menii muncii, a sarcinilor Cum sini pregătii® adăposturile tru muşchetar
i2,ou
producţie, panoul „Tinere lipsurile cu care ne mai de producţie. Iar faptul că biicitate; 12,05 1
ştiri;
după nouă luni putem ra
tul şi producţia , o" gazetă confruntăm. Cred că pro porta cu mindrie depăşi pentru iernatul animalelor ? folclorului,; i
11
12,
satirică. Fotografii, carica porţia „pozitiv — „nega rea planului la toţi indi ştiinţific; radio-li
11
micră
turi, materiale „la zi“ pe tiv respectă aspectele con catorii, îmi confirmă’ cel în unităţile ce aparţin C.A.P. Ocoliş, iar celălalt unde trebuie să se depu la 1 la 3; 15,C
11
teme ale realizărilor în crete în munca din u- mai bine afirmaţia. consiliului unic agroindus la C.A.P. Turdaş. în aces nă eforturi în vederea pre vi taţilor; 16,00
producţie. în imediata a- zină. trial Orăştic se acţionează te zile însă şi aici lucră gătirii iernării animalelor. ştiri; 16,05 Ch
in
efectuate
Sondajele
ticc
r<
şi
propicrc se găseşte am — Ce măsuri aţi între riadul mai multor munci ou răspundere pentru pu rile se vor încheia. Or, cum am constatat, s-a 16,20 Sfatul m<
plasată gazeta consiliului prins pentru ca activitatea tori din uzină nc-au edifi nerea la punct a adăpos La brigada zootehnică a făcut foarte puţin în a- Creaţii şi suc
oamenilor muncii, loc în la care ne referim să de cat pc deplin. Muncitorii turilor şi incintelor zoo C.A.P. Sibişcl este o ade ceastă direcţie. Grajdurile Tavcrnicr; 16,*
economice;
tc
care sint înscrise date ce vină o expresie sintetică au răspuns corect ia între tehnice în vederea iernă- vărată plăcere să vezi sta sînt nepregătite, unele de ştiri; 17,05
se referă la modul iii care a muncii şi vieţii colecti bările noastre în legătură rii In bune condiţii a ani rea adăposturilor pentru n-au fost văruite nici în dio; 17,30 Mic
şi-au rezolvat sarcinile vului ? — a fost întreba cu sarcinile dc producţie malelor. Pină la începu animale. Adăposturile au primăvară, multe uşi sînt doric Elisabeta
Odă limbii ro
desprinse din planul unic rea adresată lui Ion Ga- ale uzinei şi secţiei, au tul lunii octombrie au fost fost reparate şi văruite, defecte, unele ferestre au Orele scrii; 1
de măsuri membrii fiecă bor, secretarul adjunct eu dovedit o bună cunoaştere reparate şi pregătite pen usiie şi geamurile sint e- geamuri lipsă. In incintă, tura de la A
rui compartiment de pro problemele de propagandă a principalelor articole pu tanşe, în cele trei graj atit printre adăposturi cit Radiojurnal; 2
gonisli ai şla;
ducţii'. La intrarea pe dru blicate la gazetele de pe tru iarnă 48 din cele duri puţind intra oricînd şi în faţa lor, nu se sim O zi într-o o-
mul de acces spre cele al comitetului de partid. rete. Dc* aici am desprins 51 adăposturi pentru a- animalele pentru iernat. te mina gospodarului. Abia .interii muzica)
însern-
aceasta
două secţii de pe platfor — Singur, nimic. Şi cînd concluzia potrivit căreia, nimale, încheierea luerări- Aceeaşi situaţie am în- in ziua documentării noas Nun stop mu 7
nind
ma din Gurabarza, se gă spun aceasta, nu fac pa ia U.U.M.R. Crişcior, acti lor dc modernizare, ro tîlnit şi la C.A.P. Orăş- tre doi oameni au început
sesc panourile cu planifi radă do modestie. Fără a- vitatea de propagandă vi vizuire şi repararea insta- tioara de Jos. Au fost con- să repare uşile, iar alţi IN EA
cîţiva să măture prin curte
carea lunară a tuturor a- jutorul substanţial pe ca- zuală isi ocupă locul pe laţii lor de adăpat, a aeo- stiuite două fînare şi o
care îi merită în rîndul celulă de siloz, grajdurile şi să vopsească bordurile.
celorlalte acţiuni desfăşu pcrişurilor, geamurilor, u- au fost reparate .şi vărui Văruirea şi dezinfectarea DEVA : Coz:
Hanovi
rate in cadrul uzinei, dc- silor s.a. Grajdurile ce te, toate geamurile şi uşi adăposturilor abia a înce Strada .«.OARA:
j.
monstrîndu-şi în acelaşi încă n-au fost puse la le sint în perfectă stare, put. Ioan Micu, directorul cUştii clin Santa
timp, din plin eficienţa. punct pentru iarnă şe află aleile sint întreţinute cu complexului de vaci, re căra); Grăn
Str.
la C.A.P. Bcriu — aici un multă grijă. cunoştea că, într-adevăr, rurgistul); (Arta);
locuim
MIRCEA DIACONU adăpost a fost transformat Complexul de vaci de lucrările sînt întîrziate dar (Constructorul)
în maternitate — unu] la la Beriu este o unitate s-au luat măsuri să se ur ŞANI : Apăra:
genteze. Lucru necesar (Unirea); Nea
pentru ca toate pregătiri liardar (7 Noii
i
PENI:
Atac
Prin creşterea productivităţii, le să se încheie pînă la Rommel (Culţi
introducerea animalelor in CAN : Trei <
adăposturi. culoşi (Luceai’
asigurarea efectivului de mineri B. TURDEANU NEA:- Părinţi
(Minerul); PE'J
tenii (Muncite
şi mai tara organizare a muncii NOASA: Şcoa
III
(Muncitor
Colessjl CÂNI : Cunu
(Retezatul); 13
(Urmare din pag. 1) niei de front, sau a capa toiul al doilea
cităţii de însilozare. Cum porumbului şie) ; CURAB/
din plin: două abataje a fost pierdut ritmul bun nişoarele din
OR/
norul);
frontale la sectorul I şi al anilor 1980—1981 ? Cum {Urmare din pag 1) inte de miezu
11
două „cameră la III, va fi asigurat un ritm co potiva şi Sarmizegetusa, tria); Jocuri s
prin care s-a scontat creş respunzător in anul 1988, unde lucrarea se desfăşoa căra) ; CEO AGI
ncr fiul (Casa
terea potenţialului produc cînd mina va trebui să ră încă lent. Conducerile HAŢEG: Şans
tiv în acest trimestru, nu preia o însemnată creşte unităţilor, consiliile popu BAZI: Bronco
LAN : Mari a IV
sint încă plasate din lipsa re de plan, potrivit dina lare au datoria să ia cele sa de cultură)
efectivului calificat. S-a micii actualului cincinal ? mai urgente măsuri pen întoarcerea lu
acţionat pentru îmbunătă (Mureşul); IL
Deocamdată, aceste în tru a se realiza o mare spartă (Lumin
ţirea plasării şi întărirea trebări au rămas fără răs mobilizare de forţe umane
efectivelor de la front, s-a puns. Este adevărat că la cules şi eliberarea tere
obţinut chiar o creştere a „pierderea ritmului de lu Tractoristul Dorel Lftscoi a sosit cu primul transport ele porumb ele la C.A.P. Lă- nului, în aşa fel îneît a- IE PEC1
posturilor în cărbune. Au ciul arc mai multe cauze, puşnic Ia Oaza de recepţie. ceastă lucrare să se în
11
mai fost luate unele mă între acestea, se parc că cheie cât mai repede.
suri pentru creşterea ca » Deva. Sat
pacităţii dc însilozare a primează una singură: scă ~ O 8 _ O ____ <S» _ O relei 19. Tculr
de estradă Dc
cărbunelui, pentru concen derea preocupărilor pen ii ■■ vist a la ora .
trarea locurilor de mun tru o activitate exempla întărirea ordinii si disciplinei si înlăturarea regia Iul Al. E
că... ră. La mina Bărbăteni, cu gen Arpa.
un ah în urmă, sau cu doi, O Petroşani,
Şi totuşi, nivelul reali tură i i sindica
uu se vorbea despre „fron Atîta doar că trebuie să 16 şi 19. Teatr
zărilor este scăzut. turi de lucru neplasate” (Urmare din pag 1) existe mai multă preocu disciplina. Dc întărirea a- unor oameni în exploata dio Bucureşti.
cestora trebuie să se ocu
rea utilajelor sau chiar pe
— Nu îndeplinim pro şi cu atit mal puţin despre cărbune este necesară pu- pare din partea factorilor pe in această perioadă, optica acestora faţă de ac col ele „Există
medie
dc Mai
ductivitatea, confirmă şi „muncitori care părăsesc nerea în funcţiune a flu- de răspundere pentru îm cînd bateria tinde spre pa tivitatea de producţie şi (orele 16) si .
-1
întreprinderea . Căile pe fildeş** de VW
secretarul comitetului de xului de concasare prima- bunătăţirea activităţii de rametri proiectaţi, cadrele prezenţa la lucru. Or, in
care a fost obţinut succe defecte producţie, pentru creşterea tehnico-inginereşti, orga (orele 19).
ră. Apar multe
partid al întreprinderii, sul anilor 80—81 au con mecanice, electrice şi teh- gradului de disciplină a nizaţiile de partid, de sin aceste condiţii, îmbunătă o L onca, C!
ţirea randamentului de ex
Vasile Condoiu, o stare de stat tocmai din depăşirea nologice în ftmeţionarca personalului muncitor. dicat şi U.T.C. Că acest ploatare a bateriei de coc tor osc. Teatrul
ghiar
din Tir.
..a csap-
fapt asupra căreia am vrut constantă a productivităţii maşinilor de şarjarc şi de — Da, acesta este un lucru nu s-a realizat pînă sificare este şi firesc să se piesa „Păsărică
kv* (
să ne edificăm. muncii, în valorificarea fie scos uşi. Defectuos func adevăr peste care am tre acum, că nu s-a acţionat realizeze mai greu.
Dacă recapitulăm, rezul cărei resurse interne de ţionează şi pompele din cut prea uşor. Nu ne-am cu fermitate în această di Eliminîndu-se aceste ne
suficientă
dovedesc
ne-o
recţie
preocupat
şi
în
tă o înlănţuire de .cauze : creştere a producţiei fizi turnul de stins cocs, ceea ajunsuri, se poate trece la
ce conduce la întîrzierea măsură de stabilizarea cele 26 de absenţe nemo- înfăptuirea cu eficienţă ; Vrem
noi n deplini rea productivi ce şi menţinerea unui ritm descărcării cuptoarelor de personalului muncitor, de tivatc intr-o singură zi sporită a multiplelor sar
tăţii muncii determină intens de lucru în abata cocsificare. în condiţii de pregătirea profesională a (19 septembrie a.c.), sau cini ee stau în faţa cocsa- Timpul pro;
fluctuaţia. De aici, o acu je, !a pregătiri, pe fluxul loc mulţumitoare funcţio acestuia. Trebuie să acţio avarierea maşinii de scos rilor de la Călan: reduce ziua de 6 oct»
uşi nr. 2 de către Ioan O-
năm mai energic pentru
nează fluxul de sortare şi
tă lipsă de personal cali de transport. Cu alte cu expediere a cocsului ; Ia întronarea unui climat proiu. Şi sînt numai două rea consumului specific de Vremea se va
lat. Cerul va
cărbune coosificabii pe to
ficat. care influenţează vinte, a existat coca ce benzile TK3—TK4 avem ferm de ordine şi disci exemple. Zilnic se absen na de cocs metalurgie, re vor cădea plo
locale de piuai»
plasarea fronturilor de lu lipseşte astăzi: preocupa infiltraţii mări de apă, da plină. tează nemotivat. Zilnic se ducerea perioadei de coc sufla moderat
ficări dc 35—4:
cru. Potenţialul productiv rea continuă pentru ea torită cărui fapt benzile Poate mai mult decit în produc unele deranjamen sificare, ritmicitate în rea vest şi norrî-v
transportoare patinează. oricare alt domeniu de te. în aceste condiţii nu se lizarea sarcinilor de plan
al întreprinderii este dimi trăsătura de bază a activi ralurile minime
— Din ce no-aţi prezen activitate, în siderurgie, la mai poate da vina pe con si preocupare crescută în prinse între 7
nuat, cu ţoate măsurile tăţii să merite calificati tat se vede că nu sint baza realizării sarcinilor structor. pe utilaje, ei pe vederea recuperării restan iar cele maxir
luate pentru creşterea li vul ele „exemplară”. probleme de nerezolvat. dc plan stau ordinea şi neglijenţa şi nepriceperea telor. şi 20 de gradi