Page 19 - Drumul_socialismului_1982_10

RCURI, C OCTOMBRIE 1982 oaq. 3

Teatru! de comedie Deva --------------------------1
Următoarele trei zile vor
il
dedicate editurilor „Emlnes- AL CUI E »
cu“ „Ceres", „Cartea romă- 1 CHILIPIRUL? *
,0- neascâ" şi „Facla", fiecare ) „EXISTĂ NERVI"
promlţiiul manifestări de l Cine o căiaiorit m ziua J
largă audienţă. > ţ de 30 septembrie a.c. ţ
n& o „ZILELE REVISTELOR \ de Marin Soresc» i spre Ghelari cu autobu- ft
ec- LITERARE DIN TRANSIL- ,
ilul VANIA" — care de inai ’ Publicată iulr-o primă va­ / iul ce porneşte clin au- ?
nu­ mulţi ani reţin atenţia iu- i rea conduitei umane intr-un episodică), deşi nu indeajtms ) togara Hunedoara la ora ţ
la a SALONUL HUNEDO- bitorilor de frumos din ju- ilin ju- ) riantă in revista „Luceafărul" secol al extremelor, cum este motivaţi scenic de către autor, ( 11,30 şi are numenul de 1
In anul ÎSIOS, piesa lui Marin
cel In care trăim.
contribuie şi ei la agresiunea
REAN AL CÂRTII. înscris d .eţ prin mtilmnle, reeitalu- l Sorescu „Există nervi", a fost îndreptată împotriva dezorien­ 1 înmatriculare 31 HD 6487, i
lui
Piesa
........ . „sVfii roma- r ‘le de poezie şi şezătonie 1
... „Decada căiţii româ­ pină de curind cvasiignorată extraordinara Sorescu revelează tatului Locatar care, treptat, I a avut surpriza ca la ur- *
in
lăun­
mişcare
neşti" (l—l« octombrie), „Sa­ literare organizate in ca- l atît de critici cit şi de regi­ trică a unul suflet care îşi se depersonalizează. Numai | care din staţiile aliate pe ^
lonul hunedorean al cărţii" drul festivalului „Sarmis" — I zori datorită, între altele, a- drapează drama existenţială pentru moment, deoarece, în
s-au deschis ieri. Onorează i
nu- şi-a deschis, ieri, la Libră­ actuala ediţie scriitori şi cri- J parentei sale fragilităţi dra­ sub masca, nu o dată grotes- final, el îşi recîştigă faculta­ traseu să nu primească
ria „Ovid Densuşianu" din tici literari — Daniel Drăgan, \ matice. Iată insă că, de cu­ că, a rusului. In spatele re­ tea de a gindi şi a reacţiona bilet de călătorie după
E- Deva, cea de-a VlI-a ediţie. Ion Mireea, Ion Arieşanu, Paul , rind, tinărul şi talentatul re­ plicilor mustind de umor in­ independent. ce şoferului ii era plătită
rnnrîn^-i* 1 î,T“ manifestările
îu gizor Florin Fătulescu, al că­ tuim întrebări grave asupra în rolul Locatarului, Con­ contravaloarea acestuia.
ilor fe Ovalului eulturu lr edu- Gri * orc ’ Titu Popescu, Au- \ rui prim contact cu drama­ viitorului umanităţii. Sorescu stantin Băltăreţu a conturat,
Turcuş,
Mireea
Consta»-
nsi- caţ eî sociX” „Sarmis", rel tin, Ion Lungu (reprezentanţi I turgia lui Sorescu s-a produs, ne incită în felul său propriu printr-o gamă impresionantă Mai mult chiar, un călă­
actuala ediţie a salonului, “»> Ion Lungii (reprezentanţi l după eîte ştim, pe scena Tea­ de mijloace comice (intre ca­
ai revistelor „Astra", „Tran- i de exprimare artistică să me­ tor ca re-şi plătise în au­
:an- organizată de Centrul de li- sjlvania", „Orizont", „Fami- I trului „Valea Jiului" din Pe­ dităm asupra tuturor maşina- re amintim mimica şl gestica tobuz (după ce lusese
hrârii Deva, este structura- ’ Tribuna" ţ ’ ’ Radu troşani, a avut curajul să ţiunilor morale şl fizice e- extraordinar de expresive, ac­
ui'i- smulgă din uitarea nemerita­ xereitate, sub diverse pretex­ centuarea şi frazarea) un predată diagrama) dru­
cllcată Cin unei lle lmituri IC Ieri" Ciobanii, l’v Martino’viei, Ne- > tă acest text, prin interme­ personaj complex şi plin de mul pină la Teliuc a lost
“ EditurH Pofc a* eulai Chirie» .Eugen, EvuA diul unui valoros mănunchi te, asupra omului, care au ca umor, care trece do la mi­
prilejuit prezentarea seriei y alcriu H,u " ,lu ş 1 de actori de la Teatrul do rezultat dezumanizarea. Scrii­ rare la confuzie, de la bono­ şi el pus în situaţia de a
..Din etndirca filozofică a Cligoi H.tşa. ) comedie din Bucureşti. torul acuză aici pericolul răz­ mie la fermitate şl luciditate. călători tără bilet, cu toa­
j,Din gîndirea filozofică
atomic,
fetişizarea
boiului
preşedintelui României, tova­ Ieri nu avut loc întilnlri 1 Scrisă inlr-o perioadă de a- ştiinţei şi tehnicii, agresiunea O piesă cu o gama aproape te că şolerului ii dăduse
răşul Nicolae Ceauşescu". A ale oamenilor de litere cu ' firmare a teatrului absurd, informaţională, îndoctrinarea derutantă de întrebări asupra o monedă de 5 lei, iar
prezent at Adela Ian cu Bc- elevi ai Liceului industrial t piesa „Există nervi" este vi­ religioasă, promovarea false­ condiţiei umane, saturată de
clean, şef de redacţie la E - nr. 3 Deva. Dupâ-amiazâ, 1 zibil tributară acestei manie­ simboluri şi semnificaţii, con­ biletul costa doar 3,50
diturâ Politică. Poetul iv casa de cultură a găzduit l re dramatice care convenea lor valori, suprasolicitarea lei.
Ra- nervoasă, confundarea esenţe­ stituie pentru orice regizor
6,30 Martinovici a adus un cald colocviul „Condiţia actuală a , temperamentului artistic al lui lor cu aparenţele ş.a. un examen greu de eiştigat. La bună inţelegere cu...
Lc.ul- elogiu cărţii şi slujitori- romanului istoric românesc", t ! Sorescu. Piesa, ca in toate Personajele sint arhetipuri Florin Fătulescu a intuit e- isteţul şoter erau şi o
lor ’ ei. Astăzi, „Ziua
e- Comunicările susţinute de
8,00 textele de factură absurdă, se umane cărora insă scriitorul xact capcanele textului, a es­
Radu Ciobanu, Mireea Con-
arie- diturii ştiinţifice şi cnciclo- hunedo- stantin, Ion Lungu, Paul i ţ bazează pe devalorizarea lim­ (şi nu mai puţin regizorul) tompat momentele trenante şi parte din călătorii care,
pedice" a salonului
letin bajului, pe ludarea intrigii, le-a Imprimat o anumită in­ a pus in valoare perenitatea din obişnuinţă probabil,
idem rean se va desfăşura la Grigore, Ion Arieşanu şi Ion ţ înţeleasă in sensul tradiţio­ dividualitate. Personajul cen­ sensurilor. în viziunea sa la coborîre puneau pe
Mireea, ca şi dezbaterile ce ^
letin Brad. La Librăria tineretu­ nal. pe conceptualizarea sen­ tral este Locatarul, înfăţişat scenică, textul sorcscian a
i de lui de aici, redactori ai e- i-au urmat au relevat locul surilor şi, nu in ultimă in­ ca o victimă a propriei sale eiştigat în nuanţe, reuşind să bordul autobuzului bilete-
Din diturii sus-menţionatc vor şi rolul romanului istoric în t stanţă, pe abordarea intr-o nevoi de comunicare şi, mai treacă dincolo de bariera ram­ i le eliberate de autogara
prezenta volumul „Enciclo- scrisul românesc, in critica I
Co- modalitate voit persiflantă a ales, a agresiunii celorlalţi. In pei, şi să intre in „dialog" cu Hunedoara, in ce scop ?
îorge civilizaţiei romane" literară. unei realităţi grave: degrada- câsa lui năvălesc pe rind, spectatorii care au fost con­ t E limpede că pentru re-
i de Prietenul, Profesorul, Femeia duşi abil spre intuirea mo­
.solul mentelor şi rcplicilor-cheio. vinderea şi reincasarea
pa- necesară, Femeia in plus şi în acest scop, regizorul a be­ valorii acestora. Intrebîn-
Pu- Vizitatorul, şi fiecare dintre neficiat de cadrul scenic su­ du-ne cine sint cei care
i de ei se străduieşte să-i impri­ gestiv imaginat de Ion Po-
îoara me Locatarului propriul mod pescu-Udi’işte, de un joc de tolerează astfel de... chi- r
’izont de a gindi şi a reacţiona. lumini atent gîndit şi dozat, lipiruri, propunem contro- »
npre- MMMSf Prietenul (interpretat inteli­ precum şi de o ilustraţie mu­ ţ lorilor auto să facă mai ţ
) De gent de Iurie Darie), se dove­ zicală adecvată. ţ dese călătorii şi pe
1 in­ sgfMr deşte a fi un om interesat să CONSTANTIN PASCU
ii de . •s- ştie lotul despre Locatar. El
atrio- dispare in momentul in care 'k
îare ; crede cu lucrurile se compli­ Aseară, tot la Casa dc cul­
16,25 că. Profesorul (intuit, in ge­ tură din Deva, o altă trupă
ani on neral, nuanţat de Candid Stoi­ a Teatrului de comedie din
rtona- ca), este un intrus care lan­ Bucureşti a prezentat piesa
uleţin sează mai intii tirade egale „Turnul dc fildeş**. Excelenta
a ra- despre atotputernicia ştiinţei traducere a cunoscutului pu­
1 fol- : pentru a se dovedi in cele blicist Ioan Chirilă a piesei lui
; 17,40 teţ ■ din urmă un suspicios, un re­ Viktor Rozov s-a bucurat dc
18,00 trograd care nu vede in om un succes deplin. în regia
ricul- &-< • • dccît o unealtă dc realizare lui Ion Cojar, scenografia
20,00 a planurilor sale aberante. semnată de Ion Popescu- Ne aiiarn la ateliere
?rota- Femeia necesară (imaginată Udriştc, binecunoscuţii actori t de pictură ioto-metal din î
22,00 cu aplomb de Sanda Tonta), bucureşteni Ion Lucian, Du­
i) Bi­ este obsedată de ordinea ex­ mitru Rucăreanu, Valentin i Deva al Cooperativei ?
ţi—3,00 terioară prin care îşi ascunde Plătăreanu, Dan Tufaru, actri­ I ,,Prestarea~‘ din S.meria, i
insă confuzia interioară. Fe­ ţele Stela Popescu, Iarina ţ Un aspect cu totul ieşit |
meia în plus (Anca Pandrea, Demian, Liliana Ticâu, Adina ţ din comun ne-a atras a- "
caro a gîndit cu fantezie ro­ Popescu şi ceilalţi au cules
lul) şi Vizitatorul (Vladimiv binemeritatele aplauze ale li­ J tenţia ; sute de kiiogra-
tspcet de la descbitl''ee" „Salonului huneăcrcan al cărţii". Foto ; VIRG1L ONOIU
Găitan, intr-o reuşită apariţie nei săli arhipline. ţ me de resturi metalice -
9 - © - O - O 41 _ © — O — O © fi O © i de aluminiu, aramă şi de
jir ia) : ? sirmă - rezultate de la .
trla) ; ţ secţia amintită şi de la ţ
aban- ea pi r legale privind combaterea ţ alte două, de bobinaj şi L
(Fla-
(Side- / pictură, situate in aceiaşi f
■ cartx Iii) f * imobil - stăteau in gră- ţ gra-
ideal i o Importantă răspu j mezi pe lingă contemâ-
ETRO- t rul şi acela plin. Şi asta
cilianâ
a mi- iieer unităţilor economice l nu de azi, de ieri, ci de
! LU- \ luni de zile.
va lui Faclori naturali ai mediu­ l Oare cooperativa amin-
VUI.- lui înconjurător, apele - a- Un cciz tipic, care a pro­ purare a gazului de furnal temul energetic şi nepregăti- călcări ale prevederilor le­ 1 tită n-are plan de recu-
peri- vocat indignarea cetăţenilor de la combinatul din Călan rea bazinelor de avarii des­ gale sint multe. Astfel, ca
LO- lături de aer, sol, păduri etc. sau neexecutării în termen tinate a prelua acumulările urmare a deselor poluări, pe ţ perare şi valorificare a
ninicâ — sint supuse protecţiei în s-a petrecut în 16 septem­ unele porţiuni ale cursurilor l materialelor reiolosibile ?
Prie- condiţiile legii. Organele şi brie a.c., cînd apa de su­ a celui de-al doilea decan- de pe conducte sau unor 1 De ce face ureche surdă
ANI- prafaţă a rîului Strei a fost tor radial pentru epurarea deficienţe în proiectarea li­ de apă amintite se consta­
ra.iului orgenizaiiile de stat, coope­ puternic poluată cu substan­ apelor la furnale, nefinaliză- niilor de transport a tulbu­ tă dispariţia unor plante şi i repetatelor invitaţii ale
URI- ratiste, celelalte organizaţii ţ oamenilor muncii dm sec-
patrici de masă şi obşteşti, toţi lo­ ţe toxice, ceea ce a cauzat rii lucrărilor la iazul de a- relii. Aceeaşi poluare a fost animale acvatice. Pe de altă t tii de a ridica meta­
Capi- cuitorii satelor şi oraşelor au distrugerea ct numeroşi peşti. varii şlam de furnal Nădăş- constatată pe riul Răchito- parte, sint evacuate canti­ lele ?
ua ro- Poluarea, după cum au con­ tie, inexistenţei ingroşetoru- va, datorată unor neglijenţe tăţi enorme de reziduuri şi
Dora- obligaţia să asigure protec­ in exploatarea instalaţiilor substanţe utile care, valori­ I NICI O SINGURA
<Mi- ţia apei, folosirea ei raţio­ statat specialiştii” Oficiului lui de nămol destinat valo­
: Ina- nală, să combată poluarea. de gospodărire a apelor, rificării şi recuperării şlamu- de epurare la uzina de pre­ ficate, ar aduce importante ) ' RECOLTA
ii (Pa- s-a datorat neglijenţei în lui de* furnal la aglomerare parare Boiţa-Haţeg. Insufi­ economii de materii prime,
: (Fla- Cerinţele de prevenire şi exploatarea circuitului de şi nesoluţionării prin proiec­ cienţa instalaţiilor de epura­ Este vorba de folosirea şla- \ La C.A.P. Şoimuş s-a
: Bon- combatere a poluării apelor ^ înfiinţat o căpşunerie pe
Itură); ape amoniacal-fenolice de tare a schemei de circuit a re şi exploatarea necores­ mului de furnal şi ţunderu- l două hectare pentru ca-
lacia) ; - resursă esenţială pentru la cele două baterii de apei şi nămolului la furnale. punzătoare a color existente lui în industria siderurgică, ( re s-au cheltuit peste
; CA- viaţă şi dezvoltare - au con­ cocsificare ale Combinatului La centrala electrică Pa- la Combinatul siderurgic din recuperarea lanolinei in in­
ii (Ca- dus în ultimele două dece­ ţ 26 000 lei. Din suma res-
ERIA : nii la o puternică intensifi­ siderurgic „Victoria" Călan. roşeni, în prezent apele u- Hunedoara determină dete­ dustria pielăriei, extragerea ( pectivă nu s-a recuperat
jrdubal Aceste ape au fost dever­ zate sint deversate în riul riorarea sistematică a apei unor componente utile din / nici un singur leu, de-
Jşiinda care a activităţii de protec­ sate în canalizarea pluvială, Jiu, situaţie ce se menţine rîului Cerna, fiind deversate zgurile şi cenuşile de termo­
ţie a calităţii apelor. Prin contrar prevederilor schemei din luna iulie a.c. Aceasta, în albia acestuia substanţe ) oarece cultura s-a corn-
lege poluarea apelor este din cauza defecţiunilor sta­ toxice, reziduuri petroliere, centrală, paralel cu între­ \l promis total. Să li lost «
interzisă şi pedepsită. De a- tehnologice, ce avea în ve­ buinţarea lor in fabricarea t oare de vină numai tac- »
5LEI semenea, legea nu permite dere folosirea acestor ape ţiei de pompare a apelor re­ suspensii. De asemenea, in­ unor materiale de construc­ > lorii naturali pentru o ^
punerea în funcţiune a u- uzate în circuit închis, pen­ zultate de la evacuarea hi­ existenţa staţiilor de epu­ ţii, obţinerea gazului de ţ astfel de situaţie — aşa i
tru stingerea umedă a coc­
rare a apelor provenite din
draulică a zgurei şi cenuşii.
nor capacităţi de producţie fermentare din nămolurile ţ cum încearcă tovarăşii »
ta“, li­ sului. Nu este însă singurul Poluări accidentale s-au canalizările unor localităţi — decantate de staţiile de e-
stat fără a se pune concomitent produs în acest an şi pe i din conducerea unităţii |
u „Re- în funcţie instalaţiile de e- caz. in acest an au mai fost Deva, Brad şi Aninoasa - a- purare ale oraşelor etc. j să ^ „iustilice" lipsa de I
în depistate şi alte poluări ac­ riul Crişul Alb, prin dever­ pele uzate sint deversate De toate aceste nereguli ^ preocupare pentru ingn
$i Eu- purare şi fără a fi luate mă­ cidentale ale rîului Strei da­ sarea tulburelii de la Uzina direct in cursurile de apă care contravin legii privind respective ? |
surile corespunzătoare de ţ jirea culturii -------
de cul- protecţie a calităţii apelor. torate unor nereguJi în ex­ de preparare Gurabarza, receptoare. combaterea poluării sint răs­ LANUL )
orele ploatarea instalaţiilor de e- cauzată do decuplări la sis­ Consecinţele acestor in- punzătoare conducerile uni­
come- Desele poluări accidenta­ tăţilor economice nominali­ DE PORUMB
specta- le semnalate pe cursurile de NU E LOC DE..,
' — co- apă din judeţul nostru sint zate, ca şi personalul subor­ PASUNAT I
Sorescu donat care se ocupă direct I
ui de cauzate de nerespectarea de problemă. Sancţiunile ce Ioan Boca din Orăştie v
Rnzov prevederilor legale, negli­ s-au aplicat pină acum a- i are un cai proprietate
are un cal proprietate ? y
jenţă, neatenţie sau de ne­
m un ci­ cunoaşterea exactă de că­ cestora nu şi-au demonstrat i personală de care se Io- |
tat ma- însă eficienţa. De aceea, ţ ioseşte pentru diferite «i
a. cu tre cei învestiţi cu răspun­ este imperios necesar să se t treburi ce le are de fă- J
maclâr- deri în această direcţie din
tatorni- unităţile economice a con­ ia toate măsurile pentru e- J cut in folosul său sau al |
secinţelor grave ale poluării xecuţia instalaţiilor de epu­ ) aitor cetăţeni din oraş. 1
,
.
rare acolo unde lipsesc,
asupra faunei acvatice şi l I.B. insă nu prea are gri- î
mediului înconjurător. S-a completarea lor, ca şi pentru i jă de caiul său şi-l lasă, ţ
ajuns în unele zone să se -creşterea răspunderii perso­ ! atunci cinci nu-i înhamă ţ
nalului ce le deserveşte. ^ la căruţă, să se descurce
depăşească capacitatea de s
pentru Este cazul ca prin măsuri ^ cum poate cu piocura-
e 1982: primire prin diluţia riu.rilor, ferme, aplicate cu cea mai , rea hranei. Aşa se face
<i trep- mare exigenţă, să fie elimi­ ţ că intr-o zi calul a lost
oros şi iar impurificarea cu ape u- mm
averse zate a dus la alterarea ca­ m m nate complet poluările acci­ ^ găsit infrupiindu-se din
a tul va dentale, să se reducă la li­ / recolta de porumb a
Intensi- lităţii apei de suprafaţă pe | o C.A.P. Căstâu. Faptul
,/h din mitele admise cantităţile de
Tempc- rîuriie Strei (aval de Călan), \ acesta l-a costat pe I.B.
fi cu- Cerna (aval de Teliuc), Cri- Imagini care acuză ! Citeva din urmările poluării accidentale de către C.S. „Vie- reziduuri evacuate în cursu­ t nici mai mult nici mai pu-
graclo, loria“ Călan a rîului Strei, clin 16 septembrie a.c. rile de apă ! | ţint decît 500 iei amendă.
Urc ÎS şul Alb, Jiul de Vest şi Jiul
de Est, ESTERA SÎNA