Page 2 - Drumul_socialismului_1982_10

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 7
va «AMOMmn

Dispâ încheierea discuţiilor individual© io bazo sporirii producţiei

Activitate susţinută pentru creşterea de minereu de fier a

15.00 Telex
în muncă a fote rer comuniştilor (Urmare din pag. 1) cestea minerii, de aici sînt metodelor de lucru de 15,05 Viaţa
mare productivitate la toa­
preocupaţi şi în continua­
15,25La v<
ducţia şi calitatea acesteia, re de a găsi soluţiile adec­ te locurile de muncă ce 15.35Emisii
germ a
De curînd, birourile ce­ velul şi conţinutul activi­ Istvan, Ion Cojocat'u şi înainte, pe foarte mulţi vate în vederea creşterii permit utilizarea acestora. 17.30Rezult
productivităţii muncii, re­
Dar, cel mai important lu­
loto
lor 4 organizaţii de bază tăţii organizaţiilor de muiţi alţii. i-a interesat să realizeze cru ce trebuie să-l reali­ 17.35Din ţ
ale şantierului 6-instalaţii partid, a majorităţii comu­ Discuţiile individuale au planul şi mult mai puţin ducerii costurilor de pro­ zăm în perioada imediat R.P.
ducţie. încă nu au fost
al Trustului judeţean de niştilor, s-au îmbunătăţit pus în evidenţă însă şi u- cum anume. Cantităţile valorificate toate posibili­ următoare, aşa cum subli­ 17.501001 (1
construcţii au încheiat dis­ simţitor. A crescut capaci­ nele lipsuri, care vizează de minereu să fie ! Tot în tăţile. Există rezerve su­ 18.00Închid
lui.
cuţiile individuale cu co­ tatea organizaţiilor de ba­ activitatea birourilor orga­ legătură cu acest aspect, nia secretarul general 20,00 Teleju
muniştii — acţiune repe­ ză în desprinderea şi anali­ nizaţiilor de bază şi a co­ înainte selecţionarea steri­ ficiente. Şi în legătură cu al partidului, tovarăşul 20.30Dialog
tată an de an. Au avut zarea problemelor-cbeie mitetului de partid. lului în front era lăsată acestea şeful secţiei ne-a Nicolae Ceauşescu, în cu- 20.50Film
loc şi adunările generale ale activităţii productive în toate organizaţiile de pe seama vagonetarului prezentat cîteva aspecte. vîntarea la marea aduna­ moaşa
Premi
în care s-au dezbătut con­ şi de organizare, de edu­ bază s-au semnalat aba­ sau cel mult a ajutorului — Ne preocupăm de re populară de la Petro­ 21,35Dczba
cluziile ce se desprind din caţie şi mobilizare. S-au teri de la disciplina mun­ de minep. In prezent, de completarea bazei tchnico- şani, este policalificarea 22,05Teleju
discuţii. îmbunătăţit, de asemenea, cii, de la normele vieţii calitate răspunde şeful de materiale a secţiei. Avem personalului muncitor din 22,15Ritm
let.
Ce concluzii se degajă, frecvenţa şi participarea de partid. Mai sînt comu­ formaţie şi maistrul res­ în vedere dotarea cu cîte­ subteran; minerul să de­
de fapt ? Le-a pus în evi­ comuniştilor la dezbaterea nişti, între care Mihai Bo- pectiv, iar retribuţiile for­ va utilaje de mare pro­ vină şi un bun tehnician,
denţă — cu destulă rezer­ şi soluţionarea probleme­ boş, Petru Bozan, Dorin maţiilor sînt condiţionate ductivitate care să con­ în condiţiile actuale, cînd
va — o recentă analiză lor, la înlăturarea neajun­ Nicoară, Petru Ocolişan, de realizările calitative. tehnica este omniprezentă Mă
făcută de comitetul de surilor şi greutăţilor, dis- Marin şi Constantin Vie- Efectele îmbunătăţirii ca­ tribuie la obţinerea unor în subteran numai aşa se
partid al şantierului. nescu, Gheorghe Pînzaru, rezultate valoroase. poate face faţă probleme­
Cea mai cuprinzătoare Petru Oprea, care comi- lităţii producţiei s-au re­ Ne gîndim la o instala­ BUCURE
conţine adevărul că în­ VIAŢA DE PARTID ţînd asemenea abateri au găsit imediat şi în costu­ ţie pentru săpat suitori, lor ce le ridică exploata­ dioprogran
tregul colectiv, în frunte fost sancţionaţi pe linie rile de producţie. Astăzi cu ajutorul căreia ar creş­ rea minereurilor. Numai 0,30 La or
gricultură;
cu comuniştii, trebuie să administrativă. Ei însă au minerii Teliucului, la fie­ aşa ne putem realiza in­ nai; 8,00
facă faţă unor greutăţi şi ciplina în producţie şi în rămas în afara preocupă­ care tonă de minereu ex­ te vitezele de săpare, s-ar 8,10 Curi
lipsuri reale pentru a-şi viaţa de partid, nivelul rilor birourilor organizaţii­ tras obţin o economie de reduce efortul fizic şi con­ tegral, cu rezultate dintre 9.00 Bulell
Răspunden
îndeplini sarcinile de plan de pregătire politico-ideo- lor de bază, lucru cu to­ 8 lei faţă de ceea ce-şi sumul de material lemnos. cele mai bune, sarcinile de 10.00 Bulei
şi că în pofida acestora, logică şi profesională al tul nefiresc. Alţii (Petru planificaseră. Cu toate a- Urmărim şi extinderea producţie. Atlas folcl
depune eforturi susţinute, comuniştilor, al celorlalţi Gavrilă, Constantin Ma­ ţa şi viaţ
cu unele rezultate bune, oameni ai muncii. xim, Ioan Struţ, Viorel inima ţă
de ştiri;
pentru a.-şi onora obliga­ O consecinţă firească a Duma, Vasile Rahotă, ştiu; 11,35
ţiile ce-i revin din planul unei astfel de evoluţii po­ Gheorghe Cheptănaru, Ma­ Printr-o aprovizionare mai luă cu prefabricate, Buletin df
toate pen
de construcţii al trustului, zitive este faptul că acest rin Bretoteanu) au o slabă 12,30 Din
în perioada .trecută din a- harnic colectiv îşi înde­ activitate politică în adu­ rulota 12,1
eest an, colectivul şantie­ plineşte în condiţii tot mai nările generale, în viaţa ritmurile ia lucru pol si crească I Radio-TV.
rului a contribuit la pre­ bune sarcinile de plan. Pe de şantier. la 3 ; 15,(
16.00 Bulei
darea beneficiarilor în 8 luni indicatorul de pro­ Birourile organizaţiilor (Urmare din pag. 1) nalte, şeful lotului 22, mult pentru care nu se cunoaş­ E ţara-ntr
condiţii bune a 760 apar­ ducţie netă a fost realizat de bază au recunoscut că mai optimist decît mais­ te încă nici amplasamen­ tier — el
tamente în Deva, Călan, în proporţie de 104,16 la asemenea fenomene se da­ şitul lunii octombrie), ur­ trul Popa, aprecia că se tul şi alte două blocuri în 16,20 Sfat»
Repere cc
Simeria, Orăştie, Petro­ sută, cel al productivită­ torează faptului că ele în­ mează să se facă închide­ vor lua măsuri pentru ur­ Dobra, pe care, de aseme­ sile Veseli
şani şi Lupeni, a fermei ţii nete — depăşit cu a- sele se ocupă sporadic de rea etajului IV, comparti­ gentarea lucrărilor şi pre­ nea, nu le vom termina donato ec
de porci de ia Romos, fa­ pi’oape 5 la sută. Paralel modul in care trăiesc şi mentările interioare, tur­ darea lor beneficiarului la la timp. în ce ne priveşte, Buletin de
bricii de lactate din De­ a crescut calitatea lucrări­ muncesc comuniştii, făcîn- natul şapelor, montajul termenele stabilite. „Pînă ne vom strădui să ne fa­ tru pati
Angela Mi
va, îngrăşătoriei de ber- lor efectuate. Contribuţii du-şi autocritica pentru a- tîmplăriei, plus celelalte ia 10 octombrie terminăm cem cît mai bine datoria, rele serii;
becuţi de la Haţeg, fabri­ deosebite au adus în mod ceasta. Urmează ca aceas­ lucrări de finisaj, iar la blocul 4, cu 34 de apar­ să ne achităm de sarcini ra de la /
cii de pîine din Deva, a constant la împlinirile de tă autocritică să continue, 48 structura de rezistenţă tamente (cu 20 de zile mal la timp. Trebuie însă să diojuinal;
oră; 23.00
staţiei de epurare de ia pînă acum comuniştii Ioan birourile acordînd o aten­ pînă la finele lunii sep­ repede faţă de grafic) şi o fim sprijiniţi mai îndea­ Ie; 23,31
Brad, magaziei de măr­ Bulzan, Vasile Zmeu, A- ţie sporită modului în ca­ tembrie. Un volum mare parte din forţa de muncă muzical
furi la Orăştie, a unor lexandru Brujan, Nicolae re munceşte fiecare comu­ de lucrări realizabil nu­ proape şi de trust pentru
reţele de apă şi încălzire Toc, Petru Sabău, Nicolae nist. Aceasta va fi în mai printr-o aproviziona­ va fi repartizată aici. Vor rezolvarea urgentă a pro­
op'. Pascu, Toan Petrescu, Aron folosul organizaţiilor de re corespunzătoare şi o fi deci condiţii. Altul este blemelor care influenţează
în întreaga perioadă Florea, Adam Crăciunescu, bază, al întregului colec­ mobilizare plenară a tutu­ necazul. în acest an avem îndeplinirea planului şi G*N
care ne depăşesc".
trecută din acest an ni- Petru Slăneulescu, Biro tiv. ror forţelor. Ing. Petru Pa- de construit blocul 56,
w _ «w _ _ ■» _ O — (£, O — tss — © — O — © — © — ra_«a —
DEVA :
.... ...
liardai l
la Pana ci
CAMPANIA. AGRSCOi ADE TOAMNA m Rezultate bune in producţie şi la
HUNEDOA
de săbii (
(Siderurgis
m m m Vz spai'lă (Ai
activitatea de recuperări la Bella Vi
(Constructi
Toata atenţia recoltării şi depozitării furajelor! ŞAN1 : Pr
Calculatori
Oamenii muncii de la secţia „aparalaj electric" a (7 Noleml
(Urmare din pag. 1) tone siloz. Acum, o forma­ frunzare pentru oi. Iar la rajeră se va însiloza 1 800 Uzinei nr. 6 din Combinatul siderurgic Hunedoara Trei oar
ţie dotată cu o combină şi C.A.P. Leşnic — unitate tone. C.A.P. Veţel — cum (Cultural);
cîmp, pentru realizarea de două tractoare, cu cîte care nu a cumpărat fura­ ne spunea preşedintele şi-au realizat planul de reparaţii la motoarele elec­ gela merg
(Luceafăru
frunzare — asigurîndu-se două remorci fiecare, re­ je de mulţi ani — se află Francisc Gaşpăr —, anul trice, aferent celor 9 luni din an, în proporţie de 110 Grăbeşte-t
cantităţile necesare de hra­ coltează şi însilozează zil­ în fînare şi clăi 136 tone acesta nu va mai cumpă­ la sulă. De asemenea, ei au realizat în plus, faţă de rul) ; PET
nă pentru animale în pe­ nic 150 tone furaje din fururi, 180 tone paie şi ra furaje. Această unitate scoica (
rioada de iarnă. în cămă­ culturile duble, care însu­ 550 tone siloz. Se mai rea­ a strîns şi depozitat 280 sarcini, 6 300 piese şi subansamble necesare aparata- N1NOASA
rnudia (M
rile zootehniei trebuie, deci, mează o suprafaţă de 50 lizează 100 tone coceni şi tone fin, 350 tone paie şi jclor electrice. Remarcabil este faptul că aici se des­ CÂNI : Ti
Ktrins şi depozitat tot ce ha. Mecanizatorul Nicolae 300 tone sfeclă furajeră. mai face 1 000 tone siloz făşoară o permanentă activitate de" recuperare şi re­ (Retezatul)
ne oferă cîmpul ! Ştefan a încheiat săptă- Din păcate, aici se mai a- din culturile duble (acţiu­ introducere în circuitul economic a materialelor şi ne roman
în această privinţă se re­ tnîna trecută coasa a III-a flă pe cîmp circa 25 tone nea de insilozare este în şic); or
marcă grija şi preocuparea la trifoi. Se mai asigură fin provenit mai ales din plină desfăşurare), 350 to­ metalului. Tot în perioada amintită, in secţia „apa- şarpelui
majorităţii conducerilor u- 400—450 tone suculente otavă. Trebuie — aşa cum ne grosiere din coceni şi rataj electric" s-au colectat 4 360 kg de cupru, 420 rinţi de
căra) ;
nităţilor agricole socialiste sfeclă furajeră. înseninate de altfel am fost asiguraţi 400 tone suculente din kg alamă, 130 kg plumb, 100 kg hîrtie şi peste două Un echip;
de a intra în iarnă cu că­ cantităţi dc furaje însilo- de conducerea cooperati­ sfecla furajeră. tone de fier vechi. Printre cei care se remarcă me­ pore (Ci
mările pline de furaje. în zate au şi alte unităţi, vei — lichidată această si­ Toate unităţile au dato­ HAŢEG :
raza Consiliului agroindus­ cum sînt: Sîntandrci 1400 tuaţie prin transportarea ria să-şi asigure nutreţu­ reu, atît în producţie cît şi la activitatea de recupe­ dineuri <
trial Simeria nu se mai tone, Rapolt 1 100 tone, de urgenţă a finului res­ rile de care au nevoie în rare, se numără Ioan Toinescu, Nicolae Dăninsa, loa- Duelul;
Luchtan (
află nici o claie de fin ne- A.E.I. Simeria 800 tone, pectiv. înseninate cantităţi perioada de stabulaţie, să chim Zlătior, Marcu Moldovan, Gheorghe Pintilie, SIMERIA :
transportată, iar acum for­ C.A.P. Hărău 1 212 tone, de fînuri — sînt mai mul­ nu intre în iarnă cu mi­ Maria Olaru, Zorica Mihăilă, Ilie Oneţ şi alţii. riile I-II
maţiile specializate lucrea­ Brănişca 870 tone, Timpâ, te sute de clăi — se află nusuri In balanţa furaje­ Punga cu
na) ; Gtl
ză intens la recoltarea şi Deva şi Bîrsău cîte 550 to­ netransportate la C.A.P. ră ! şi bunica
însilozarea culturilor du­ ne, Simeria 400 tone, Bă- Bîrsău. Fotografia pe care
ble, precum şi a unor su­ cia peste 400 tone şi alte­ o publicăm în cuprinsul
prafeţe de coceni. O pre­ le. La A.E.I. Chimindia s-a acestui articol este edifi­ Nici o îngăduinţă faţă de dijmuitorii
ocupare deosebită pentru însiloz.at cea mai mare catoare in această privin­
asigurarea hranei anima­ cantitate — peste 4 200 ţă şi nu mai sînt necesa­ producţiei agricole!
lelor manifestă conducerea tone. re alte comentarii. Toate
Timpul
A.E.I. Bobîlna — director O situaţie bună în asi­ unităţile care se mai află Acum, cînd se află în ruşine, Felicia Toma, O- kg cartofi suslraşi de la azi, i octi
ing. Lucian Indrei, medie gurarea bazei furajere este în această situaţie (C.A.P. plină desfăşurare strlnge- felia Marinescu şi Lia Mă- C.A.P. Tote.şti. mea va ci
veterinar Teodor Damian. la C.A.P. Banpotoe, unita­ Veţel, Hărău, Brănişca, rea roadelor toamnei, se tuţiu din Săcămaş au pro­ Dovedindu-şi din plin stabilă, <
Ca urmare, s-au adunat în te care are strinse şi de­ Şoimuş, A.E.I. Chimindia găsesc unii „culegători" fitat de lipsa de vigilenţă lăcomia, Vasile Totoi a Spre sfiiş
depozite peste 300 tone fî- pozitate toate furajele şi a şi altele) trebuie să trans­ care, profitîmd de Reasigu­ a paznicului de noapte şi furat de la ferma de stat Sibile ploi
se de pl
nuri, 460 tone paie şi 3 800 făcut şi aproape 30 tone porte fără întîrziere tot rarea unei paze corespun­ au „luat" 41 kg vinete de nr. 8 Călan nu mai pu­ descărcări
finul din cîmp în depo­
.V/JţJ'lţ/ţZ) 4;' zite. Totodată, se impune zătoare a producţiei, se la grădina C.A.P. Ilia. ţin de 2 000 kg prune, iar tul va su
vest.
Ter
•./#y • ; - z înfruptă din avutul ob­ Lanurile de porumb ale Vloa-el Stoenescu şi Ştefan me vor £
<£y/ ft/ţ > S.j f- ' N ‘ z • \ ^ z-'V finalizarea sarcinilor la ştesc, pe care-1 confundă C.A.P. Dobra l-au ispitit Lucaci au furat cîte 160 9 şi 12 gr
s
frunzare de către unităţile cu avutul propriu. Iată pe Isaia Ghiţă, încadrat la şl, respectiv, 122 kg car­ xime intr
1 I l : care deţin oi (Simeria, cîteva cazuri depistate re­ C.S. Hunedoara, care a tofi de la C.A.P. Bretea Noaptea i
va semna
Rapolt, Tîmpa, Hărău).
Mureşană.
Reprobabilă
sustras 26 kg porumb ştiu­
T V . . ui cent de organele de mili­
La CA.P. Sîntandrei, u- ţie, pentru fiecare ca2 leţi. este, de asemenea, com­ La muu
nitate care are depozitate stabilindu-se sancţiuni po­ Porniţi pe fapte intole­ portarea lui Dumitru bilă, cu '
cădea plo
240 tone fîn, peste 600 to­ trivit Decretului 306/1981. rabile au fost şi Gavril Ichim, de la formaţia sufla mo<
ne paie, se recoltează şi Dionisie Vlalcu, munci­ Mirchiş şi Constantin Clo- S.M.A. din Pestişu Mie, nord-vest.
se însilozează cultura du­ tor la Cugir, a sustras 82 codan, oameni ai muncii deoarece a dijmuit avutul Pentru
blă. Lucrează eu două kg porumb de pe o tarla la I.M. Anlnoasa, care la C.A.P. prin sustragerea a zile t Vri
combine Gheorghe Vintilă trecerea prin comuna Pui 85 kg sămînţă de trifoi. instabilă,
Vor eăde
şi Aurel Costina la recol­ aparţinlnd C.A.P. Valdeî. au „ciupit" 25 kg cartofi Faţă de asemenea fapte locale di
tat, iar trei tractoare cu O faptă asemănătoare a de pe terenul C.A.P. Tot nu este îngăduită nici o to­ va sufla
cîte două remorci fiecare, săvîrşit şi Pctrică Tranda­ de la această unitate s-a leranţă, deoarece frustra­ nord-vest.
asigură transportul. Zil­ fir, muncitor la I.M.M.R. „aprovizionat" cu 40 kg rea. avutului obştesc afec­ minime v
nic se însilozează 150 to­ Simeria, care a „recoltat" cartofi şl Raitan Muntean tează munca cinstită a lu­ tre 8 şi
maximo î
ne porumb şi floarea-soa- în folosul propriu 35 Itg crătorilor ogoarelor, le­ de. Cea
Zeci, sute de căpiţe, cum se vede în această fotogra­ relui. Din cultura a II-a porumb ştiuleţi de pe te­ din Sîntămăria-Orlea, iar zează înfăptuirea în bune seara. (M
fic, se afli iu cimp la C.A.P. Bir.său, cit şi Ia alte unităţi, se vor mai face încă 2 000 renul C.A.P. din localita­ Ioan Văduva din Petro­ condiţii a principiilor au- viciu: A.
aşteptlnd să fie. transportate şl depozitate. Pînă cînd...
tone siloz. Din sfecla fu­ te. Dîndu-şi cinstea pe şani s-a „mulţumit" cu 42 toaprovi zionării toritorial e.