Page 21 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 21
“‘ÎL cs -
Ut
PROIETARI DIN TOATŞtARILE. UNITI-VĂ! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a inaugurat Tîrgul Internaţional
Bucureşti, ediţia a Vlll-a
S O C I A L I S M U L Ceauşescu, secretar general precedente, se bucură de o printre care Pakistan, Sri
ă
r
ş
l
u
o
T
Nicolae
Această ediţie, ca şi cele
a
v
Lanka,
expun
Venezuela
Comunist
al
în premieră la Bucureşti.
numeroasă şi prestigioasă
Partidului
Din suprafaţa totală de
cele peste 1100 de între
publicii Socialiste România,
1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C R Român, preşedintele ^ Re participare, ilustrată de expunere de circa 71 100
prinderi
mp, 23 720 mp sînt afec
firme
şi
din
a inaugurat, miercuri, 6 oc
România şi din alte 36
taţi expozanţilor de peste
1 m m C O N S I L I U L U I SUB U L A R J U D E Ţ E A N tombrie, cea de-a VlII-a ţări de pe toate conti hotare, cele mai mari spa
ediţie a Tîrgului Interna
ţional Bucureşti, impor nentele. Consemnăm cu ţii — peste 1 500 mp —
tantă manifestare ce ilus mîndrie că România se fiind ocupate de pavilioa
trează în mod elocvent prezintă la T.I.B. cu o nele U.R.S.S., R.F. Germa
Anul XXXIV, nr, 7 747 JOI, 7 OCTOMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani rezultatele remarcabile ale amplă şi competitivă ofer nia, R.D. Germane, Ceho
politicii de industrializare tă de export, din care slovaciei şi Poloniei.
în ritm susţinut a ţării, circa 80 la sută coristă Oferta celor 650 între
ridicarea nivelului tehnic în produse noi şi repro- prinderi de comerţ exte
Creşterea calităţii producţiei şi competitiv al producţiei iectate, celor capabile să răs rior, întreprinderi produ
înalte
mai
pundă
centrale
indus
în toate ramurile, cît şi
cătoare,
dorinţa nestrămutată a po exigenţe. triale, institute de proiec
porului nostru de a ex Auspiciile favorabile sub tare şi cercetare din ţara
in atenţia întregului colectiv tinde relaţiile de coopera care se desfăşoară această noastră prezintă cele mai
re economică şi comercia
prestigioasă
manifestare
lă cu toate popoarele, vo sînt rezultatul firesc al po recente produse din toate
ramurile cuprinse în pro
Cu aceleaşi spaţii de citorii necalificaţi şi cei scurt, a nivelului general
producţie şi aproximativ cu categorii inferioare de de pregătire profesională inţa sa fermă de a parti liticii generale externe filul tîrgului, fiind în mă
cipa tot mai activ la schim
cu aceeaşi dotare, colecti calificare, deficienţă care a colectivului. bul mondial de valori, la promovate de partidul şi sură să se alinieze celor
vul Fabricii de mobilă din nu este compensată decît — în anii anteriori nu întărirea colaborării, înţe statul nostru, personal de mai ridicate exigenţe ale
Petrila a înregistrat în a- printr-o bună organizare a au fost organizate aseme legerii şi păcii în Iunie. p r e ş e d i n t e l e Nicolae partenerilor externi.
nul 1982 un important salt producţiei şi a muncii, nea cursuri ? Ceauşescu, care acordă o Vizita tovarăşului Nicolae
cantitativ şi calitativ. Pe prin hărnicia echipelor şi — Au fost, dar spre re La festivitate au luat atenţie deosebită dezvol Ceauşescu, a tovarăşei
scurt, întreaga producţie a strădania dovedită pe linia gretul nostru, ponderea parte t o v a r ă ş a Elena tării şi diversificării pe Elena Ceauşescu, a celor
anilor 1980—1981 a fost afirmării profesionale. Fa fluctuanţilor au deţinut-o Ceauşescu, tovarăşul Con multiple planuri a relaţii lalţi tovarăşi din conduce
real'.,,. „'.-.în. acest an, în brica are în prezent o de- pînă acum muncitorii ca stantin Dăscălescu, ceilalţi lor economice cu toate rea de partid şi de stat a
numai 8 luni. Concomitent, tovarăşi din conducerea de ţările lumii, indiferent de început în pavilionul cen
s-a obţinut şi reducerea lificaţi. partid şi de stat, precum orînduirea socială, pe ba tral unde sînt concentrate
substanţială a refuzurilor LA FABRICA Notăm o primă cerinţă: şi membri ai guvernului, za respectării ferme a prin majoritatea exponatelor ro
pentru defecte de calitate urgentarea aprobărilor de conducători ai unor insti cipiilor independenţei şi mâneşti. Prin varietatea
ale produsului finit. Gar DE MOBILA care are nevoie fabrica tuţii economice centrale. suveranităţii naţionale, ega produselor sale, oferta ro
nitura de mobilă „Belve PETRILA pentru organizarea şi des Erau prezenţi şefii mi lităţii în drepturi, neames mânească evidenţiază rolul
dere" este apreciată în tot făşurarea acestor cursuri, siunilor diplomatice acre tecului în treburile interne primordial pe care indus
mai multe judeţe ale ţă fără de care cu greu va ditaţi la Bucureşti, alţi şi avantajului reciproc. tria îl deţine astăzi, pon
rii, refuzurile făcute de păşire a sarcinilor de plan putea ţine pasul cu creş membri ai coz'pului diplo Drept urmare, ţara noastră derea sa reprezentativă în
beneficiari situîndu-se în terile de plan prevăzute matic, directorii pavilioa întreţine astăzi relaţii eco cadrul exportului, ca şi în
prezent la mai puţin de de peste 800 000 lei, iar pentru următorii ani ai nelor naţionale şi repre nomice cu peste 150 de formarea venitului naţio
1,5 la sută din totalul li acest nivel al realizărilor cincinalului. zentanţii firmelor de peste state, faţă de numai 28 în nal.
vrărilor. denotă tocmai angajarea La îmbunătăţirea reali hotare care participă la anul 1950. Volumul comer Locul principal revine
împreună cu Traian deplină a echipelor într-o zărilor din acest an au actuala ediţie a tîrgului, ţului exterior al ţării noas construcţiilor de maşini,
ziarişti români şi străini.
Paul, şeful fabricii, găsim activitate rodnică, efi tre a sporit de la an la principala ramură a eco
explicaţiile acestui reviri cientă. contribuit în mod evident La sosire, tovarăşul an, pe calea exportului nomiei româneşti.
ment. Colectivul a acumu Necorelarea amintită mai şi măsurile tehnico-organi- Nicolae Ceauşescu, tovară realizîndu-se în acest an T o v a r ă ş u l Nicolae
lat experienţă, s-a reali sus este socotită de şeful zatorice adoptate de con şa Elena Ceauşescu au 34 la sută din venitul na Ceauşescu a avut cuvinte
zat omogenizarea echipelor, ducerea fabricii, la propu fost întîmpinaţi cu multă ţional. de apreciere la adresa rea
fabricii ca necorespunză lizărilor constructorilor de
a crescut productivitatea toare : nerile făcute de muncitori, dragoste şi căldură, cu ma T.I.B. prezintă şi la ac
muncii pe faze de lucrări, maiştri, tehnicieni. A fost nifestaţii de puternic en tuala ediţie un grad înalt maşini-unelte, de aparatură
— Avem în vedere să tuziasm. de internaţionalizare, con electrotehnică şi electro
deşi prin prisma acestui înfiinţat sectorul propriu cretizată în participarea a nică şi a indicat să fie
indicator nu există încă o organizăm cursuri de ca pentru croit p.a.l., care se Tovarăşul Nicolae Con circa 1 100 de firme pro
lificare şi de policalificare stantin, ministrul comer dezvoltate capacităţile pro
corelare optimă între ni ţului exterior şi cooperă ducătoare şi exportatoare ductive care realizează pro
velul general de calificare a muncitorilor, în trimes IOAN MUSTAŢĂ rii economice internaţiona din România şi din alte duse de vîrf, de înaltă teh-
si categoria lucrărilor e- trul IV, pentru îmbunătă le a rostit un cuvint de 36 de ţări ale Europei,
cutate. Predomină mun ţirea, într-un timp cît mai (Continuare în pag. a 2-a) deschidere. Asiei, Africii şi Americii, (Continuare în pag. a 4-a)
* - o _ i a _ a _ e
Depăşiri de plcsrs
C A M P A N I A 1 1 T O A M N Ă Sa principalii indicatori
Puternic mobilizaţi de iar la producţia marfă
Strângerea recoltei şi semănatul — în timpul organizaţiile de partid, cu 17,4 milioane lei. în
comuniştii, toţi oamenii aceeaşi perioadă au rea
cel mai scurt şi în cele mai bune condiţii! muncii de la întreprinde lizat în plus faţă de plan
rea minieră Hunedoara 3 580 tone de fier în mi
depun eforturi susţinute nereu marfă, 73 860 tone
Reporterii ziarului din Ia faţa locului, cum este un nivel calitativ ridicat, şi în anul viitor produc pentru obţinerea unor re
brigada „Fulger" au fost organizată şi se desfăşoa pentru a se putea obţine ţii cît mai bune. zultate cît mai bune în dolomită şi 1 717 tone de
prezenţi ieri, din primele ră munca la strînsul şi de producţie. în cele nouă talc, obţinînd beneficii
pozitarea recoltei de po Ferma mixtă 4 Deva. ATENŢIE DEOSEBITA suplimentare în valoare
ore ale dimineţii, în uni luni trecute de la înce
tăţi ale întreprinderilor a- rumb, la arat, pregătirea CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE PREGĂTIRE putul anului, minerii din de 6,7 milioane lei. O
terenului şi semănatul griu A SOLULUI ŞI SEMĂNATULUI
grieole de stat Mintia şi lui. Cele constatate sînt Poiana Ruscăi au reuşit contribuţie însemnată la
Simeria, unde au urmărit, consemnate în continuare. Această fermă a obţinut fosfatice şi azotoase. Du să-şi depăşească sarcinile realizările amintite şi-au
în acest an, la cultura pă arătură se face o lu de plan Ia producţia ne adus-o colectivele secţii
griului, o producţie supe crare cu discul şi cornbi- tă cu 9,8 milioane Iei, lor Teliuc si ZIasti.
BRIGADA „FULGER" PE OGOARE rioară celei planificate cu natorul, iar după semănat
115 kg/lia. în anul viitor cu tăvălugul, pentru a se
— spunea ing. Sabin Bla- asigura un contact cît mai Vizita în judeţul nostru a unei
Ferma mixtă 5 Mintia : da, şeful fermei — dorim bun al seminţelor cu pă-
S-A ÎNCHEIAT CULESUL PORUMBULUI să obţinem producţii şi mîntul. La semănat se fo delegaţii din regiunea Doneţk
mai bune. în acest scop se loseşte sămînţă selecţiona
Lucrătorii acestei ferme dă pe 60 la sută din su dă o atenţie deosebită bu tă şi tratată—de calitatea I,
conduse de ing. Alexandru prafaţă şi dau zor ca în nei pregătiri a patului ger din soiurile Iulia, Turda în cadrul relaţiilor de mitetului raional Voi-
Cruceanu au reuşit, dato următoarele două zile să minativ, calităţii fiecărei 195 şi Fundulea elită (ulti- prietenie statornicite între novahsk al P.C. Ucrainean,
Jur-
Pavlovna
Valentina
judeţul Hunedoara şi re
rită bunei organizări a încheie şi această lucrare. lucrări. Tot terenul a fost giunea Doneţk — -R.S.S. benko, muncitoare la Fa
muncii şi folosirii cu ran Toate lucrările se fac la fertilizat cu îngrăşăminte (ContirUiorp in ooq o 2-a) Ucraineană, ieri a sosit la brica de confecţii „8 Mar
dament maxim a combinei Deva, într-o vizită de tie" din ArtLmovsk, de
Gloria C 12, să termine schimb de experienţă şi putată în Sovietul Suprem
primii pe I.A.S. Mintia re documentare, o delegaţie a al R.S.S. Ucrainene, Vla
coltarea porumbului şi li Comitetului regional Do dimir Mihailovici Lapatu-
vrările către fondul de neţk al .Partidului Comu hin, directorul minei de
stat. Colectivul acestei uni nist Ucrainean. cărbuni „Kuibîşevskoe",
tăţi a terminat de recoltat Din delegaţie fac parte preşedintele Comitetului
şi depozitat întreaga pro tovarăşii Nikolai Gurievici regional al Asociaţiei de
ICovali, membru supleant prietenie sovieto-românc.
ducţie de sfeclă furajeră al C.C. al P.C. Ucrainean,
— 500 tone —, cît şi re în zilele următoare, de
secretar al Comitetului re
coltarea şi însilozarea cul gional de partid Doneţk, legaţia regiunii Doneţk va
turii duble de porumb de conducătorul delegaţiei, vizita obiective economico-
pe cele 25 ha cultivate, Vladimir Romanovici Er- soeiale, culturale si turisti
obţinînd o producţie de moş, prim-secrotar al Co ce din judeţul nostru.
500 tone furaje suculente.
însămînţarea griului se ÎN ZIARUL DF AZI:
desfăşoară, datorită hăr
o R — R — R : Materiale şi piese de schimb re
niciei mecanizatorilor Ioan
puse în circuitul productiv
Fodoca, Ioan Luca şi Ni
• în preajma aniversării centenarului Muzeului ju
colae Apalaghiei, într-un deţean. COLECŢII DE ARTA
ritm susţinut. Ei au în Imagine dc la insăminţarea griului pe ogoarele C.A.P. Geoagiu. • SPORT : Clasamente
corporat sămînţa sub braz-