Page 22 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 22
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NH
produsului cu exigenţe
Creşterea calităţii producţiei le cumpărătorului. La
Materiale şi piese de schimb I.C.S.M.I. Petroşani, de la
şefa
biroului
comercial,
în afenfia întregului colectiv Ana Kovacs, aflăm că va
repuse in circuitul productiv {Untiore din pag. 1} în sprijinul producţiei, au loarea contractelor pentru 11,00 Tele>
i 1.0.1
Film
„Belvedere" însumează 9,5
condus, la această tînără la sută din totalul fondu Şi
«ini ;
adaugă celorlalte sectoare unitate productivă, la ob 12,03Color
Angajîndu-se hotărît locomotive electrice de din acest an, însemnate — de presă, finisaj, mon lui de marfă contractat pe 12.30 Paşi
în acţiunea de recupera minerit, 30 de perfora cantităţi de metale şi alte taj •— fapt ce asigură o ţinerea unor realizări ca acest an, fiind vorba de o 16,00 Teici
re, recondiţionare şi re- toare şi 40 coloane tele materiale. Astfel, au fost re pun în lumină abne creştere de circa 8 la sută 16,05 Teleş
16,25Repo
folosire a materialelor, scopice. Printre cei care livrate peste 530 000 tone mai bună încadrare în gaţia întregului colectiv. faţă de 1981. Prin prisma Gernr
pieselor şi subansamble- s-au distins în activitatea de fier vechi, 29 300 tone ciclul de fabricaţie. Aceas Argumente ale acestor 16,40Stu iii
lor de la utilajele din amintită se numără Ti- de cupru, 4 850 tone de tă măsură îngăduie, de cerinţelor calitative — nici 17.30Han<!
Stcai
producţie, oamenii mun beriu Hostea, Constantin fontă, 52 tone bronz, 10 pildă, ca pe fluxul de fa preocupări le găsim în re un refuz faţă de fabrică, priza
cii de la întreprinderea Jurcă, Mircea Golcea, tone de aluminiu, 5 tone bricaţie să se afle în di ţeaua comerţului, acolo pentru defecte de fabri 20,00 Tclej
ferite faze de lucru circa 20,25Actll;
cenuşă de cupru, 480 to unde are loc confruntarea caţie. că
ne hîrtie şi 33 tone ma 1 000 de garnituri de mo 20,45Lumi
sărac
teriale textile. în aceeaşi bilă, existînd posibilitatea 21,05Invit
perioadă, la piei de bo de a mai lansa în produc La ora bilanţuiui Ic
minieră Barza au reuşit Virgi.1 Hanes, Iosif Marc, vine planul a fost depă ţie, pînă la finele anului, Cons
„Mar
să recupereze din subte Mircea Sturza, Nicolae şit cu 2,6 tone, la piei întreaga cantitate necesa 21,25Seriii
ran 4 mc lemn de mină, David şi alţii. (ADRIANA de ovine cu 600 bucăţi, ră îndeplinirii planului pe La finele lunii septem cifre concludente în acest pul
120 bucăţi armături me BENEA, corespondent). iar la lină cu 100 la su trimestrul I, 1983. brie, colectivul de oameni sens : 100,09 la sută — 21,30Tclej
22,00 Meri,
talice, 145 bucăţi capete •k tă. Dintre cei care au Preocupările tot mai ai muncii de la Uzina de producţie marfă, un plus şi di
Oamenii muncii de la contribuit din plin la ob susţinute pentru asigura utilaj minier şi reparaţii de aproape patru milioane
detaşabile, 40 traverse rea ritmicităţii producţiei Crişcior s-a prezentat cu •lei la producţia netă, un
de beton, 170 ml şină de Centrul de achiziţii, co ţinerea rezultatelor a- rezultate remarcabile în
cale ferată, 360 metri de lectare, recuperare şi rnintite se numără Ana şi menţinerea realizărilor activitatea de producţie. plus de 3 656 lei/om la
ţeava şi tuburi pentru a- desfacere a materialelor Maria, loan Jimbotian, în avans, întărirea con productivitatea m u n c i i ,
eraj. De asemenea, ei au refolosibile din Hune Vasile Ti-han, Florea Ti- trolului tehnic de calitate Mobilizaţi exemplar de 111,02 la sută la maşini şi
realizat, peste program, doara au colectat, sortat culescu, Ştefan Naghi şi pe faze de lucrări, creşte puternica organizaţie de utilaj minier, 105,53 la su BUCUKl
în cursul lunii trecute, şi livrat oţelăriilor, altor loan Danciu. (VASILE rea participării colective partid de aici — comuniş tă la piese de schimb pen dloprogra:
tii reprezintă mai bine de
repararea şi reintroduce centre de prelucrare, în GR1GORAŞ, corespon la adoptarea şi înfăptuirea tru utilaj minier, 101,77 la La ordine
tură; 7,00
rea în producţie a unei cele nouă luni trecute dent). jumătate din numărul sută la piese forjate şi Revista p
tuturor măsurilor ce vin personalului muncitor în matriţate. '- rul meloc
cadrat — prin lucrări de { do ştiri ;
Un merit deoşej i in ascultător
bună calitate, prin folosi obţinerea acestor succese de ştiri;
rea optimă a timpului e- revine echipelor conduse muzică p<
fectiv de muncă şi a utila de Traian Bora — lăcătuşi zică uşoa
10,30 Arm
jelor ei au obţinut impor III, Brad, Samson Florea Buletin d
tem copii
tante depăşiri faţă de pla — forjori, Toma Tomodan Publicităţi
Strîngerea recoltei şi semănatul nul stabilit pentru aceas — lăcătuşi I şi loan Ma ra folclor
de ştiri;
tă perioadă. Iată cîteva
tei — lăcătuşi II.
ztn tehui
(Urmare din pag. 1) Sînt gata pentru a primi „Viaţa nouă“, spitalul, ex toţi mecanizatorii fermei Avanprem
13.00 De
sămînţa încă 80 ha. Se ploatarea de gospodărie şi vă rog să notaţi că sînt Club unit
mul, un soi nou). In func simte însă nevoia unui comunală şi locativă, co foarte buni, lucrează eu lctin de
medicului
ţie de valoarea culturală a număr sporit de tractoare loana I.J.T.L. etc., precum multă conştiinciozitate şi Nn terenuri reintroduse contempoi
seminţelor se asigură o la arat. şi de elevii liceului „Aurel dragoste. nate ccon
densitate de 500—550 boa- O activitate susţinută se Vlaicu-' şi liceului de chi — Ani notat. Deci, se lctin de ;
be/mp, iar semănatul se desfăşoară şi la culesul mie, toate din Orăştie, ca mănatului cerealelor îi In circuitul agricol anchetă s
face în '-înduri dese — porumbului. A fost strînsă re au participat efectiv la puneţi punct mîine. Cum apăr şi
mea — j
10,2 cm între rînduri. . recolta de pe 98 din cele cules. este calitatea acestei lu 18.00 Oreli
N. David, I. Oprea, şi A. 119 ha şi în trei zile — — Ce se lucrează astăzi 7 crări ? Pe terenurile C.A.P. Cin- lor, răspunderea în mun (liocenaclu
tr-o oră; 2.'
Mihai, mecanizatori cu deci pînă sîmbătă — se — Foarte bună şi vă rog ciş, odotă cu efectuarea că ce ii caracterizează pot zicale; 23,
înaltă calificare, fac lu va recolta mecanizat şi — Semănăm ultimele 20 să credeţi că nu exagerez. lucrărilor din campania de constitui exemple pentru muzical.
crări de foarte bună cali restul de 21 ha. La strîn- de hectare cu grîu, în tar Am fost nevoiţi să dis- toamnă, se depun eforturi alţi mecanizatori./Sînt ve
tate. în acest fel se asigu sul porumbului au dat laua de la Turdaş, unde cuiin de mai multe ori, dar pentru redarea în circuitul niţi aici de la llia, Sime
ră condiţii ca în 1983 să mult ajutor oameni ai muncesc mecanizatorii Fi- am pus sămînţa într-un agricol a unor suprafeţe ria, Deva, Călăii. Lucrează
se obţină producţii bune muncii de la I.P.I.C.C.F. şi limon Cibian, loan Oiah, pat germinativ foarte bun. de pămînt. Se traduc ast în schimburi prelungite.
de grîu, să se depăşească Direcţia judeţeană de poş Gheorghe Tineghi, Cornel Am- semănat pînă în căile fel în practică indicaţiile Numai gindurile lor sînt
nivelurile planificate. tă şi telecomunicaţii, pre Tomuş, Gheorghe Istrate de acces, chiar şi în ime secretarului general al împreună cu familiile. Ei DEVA: ,
Tot terenul destinat cul- cum şi elevi de la liceul şi 1. an Bărbuleasa. Gheor diata apropiere a stîlpilor partidului cu privire la fo sînt aici, zile la rînd.--k!r (Patria) ;
lui-ii griului este eliberat. de construcţii. ghe Nlţu lucrează la tasa- reţelelor electrice, n-am losirea cu maximum de ceea ce fac aceşti oameni.- ţel Ralu
rea silozului. Âstia sînt lăsat greşuri. randament a fiecărei palme minunaţi se cheamă lucru DOARA:
Ferma 4 Lăpuşnic. ZILNIC SE CULEG de pămînt. Aşa se face că din Santa
Visul do
de calitate. Priviţi, supra
CU COMBINA 15 HA PORUMB Complexul de vaci Bîrcea. ROADELE UNEI în locul numit „Dosuri", am faţa aceasta de cinci hec torului
Semnul şi
In lanurile cu porumb leşul. Semănatul griului STRĂDANII RESPONSABILE întîlnit o masivă concentra tare va fi terminată pînă PETROŞAI
lucrează la recoltat eu se face în bune condiţii. I.A.S. Simeria dispune de apă şi pentru evacua re de forţe mecanice şi u- la prinz, Ion Boca şi Vio- este a mt
combinele loan Creţu, Dan Există front de lucru şi de 4060 bovine, avînd de rea dejecţiilor funcţio mane. Tractoare care des rel Rad vor pleca apoi la (Unirea);
loniţă şi Toan Cociotă. Ei posibilitatea ca în 3 zile ja depăşit efectivul plani nează. Medicul veterinar ţeleneau pămîntul din Simeria, Ion Cîzu, Andrei liardar (7
PENI: De
string zilnic recolta de pe să se termine semănatul ficat pe acest an, din ca Gheorghe Puşcău ne-a în locuri ce nu mai fuseseră Io şi Ion Bogdan. - la De dla (Culţi
15 ha. Au recoltat de pe re 2 668 se află la Com făţişat cîteva preocupări arate şi cultivate de foar va, Viorel Munteonu - la Calculatori
(Luceafăru
30 ha şi dau zor ca pînă întregii suprafeţe de 100 plexul de vaci de la Bîr actuale pentru pregătirea te mulţi ani, utilaje cu a- rinţi de
duminică să termine cu- ha. cea. Iată de ce la această stabulaţiei animalelor. jutorul cărora erau înde Călan, loan Suba - la llia, rul); PE
Mihai Scroboniţă şi Vasile
Ferma 1 Tîrnava. ÎN RITMURI SUSŢINUTE unitate problema asigură — Lucrăm la modifica părtate obstacolele de pe Sumăn.aru - la Hunedoa (Muncilore
Cununa p:
rii furajelor şi a pregătiri rea sistemului de creştere
Lucrătorii fermei, cu Inginerul Marin Con- lor pentru iarnă se pune a viţeilor- mici. Inspirîn- suprafaţa de 25 ha, pre ra. Pînă mîine, în zori. A- BRAD: Ca
(Steaua
sprijinul oamenilor muncii stantinescu, d i r e c t o r u l văzută a fi redată în cir poi vor începe o nouă sâp- BARZA: 1
din întreprinderi şi insti I.A.S. Mintia, a ţinut să cu cea mai mare însemnă du-ne din practica unui cuitul arabil - acesta era tâmînă, aici, la C.A.P, Cin Wilko (Mii
tuţii, au reuşit să strîngă ne spună că sînt mobili tate. Referindu-se la pri complex dintr-un judeţ tabloul unei dimineţi nu ciş". Cinci pent
porumbul de pe 70 ha din zate toate forţele şi se mul aspect, ing. loan Hor- vecin amenajăm boxe pen tocmai obişnuite de dumi Astfel de suprafeţe, ce tria); n
GEOAGIU-
131. Se depun eforturi ca depun eforturi susţinute vat, specialistul cu baza tru vaci şi viţei şi pentru trebuie desţelenite, au fost (Casa de
recolta de porumb să fie ca atît culesul porumbului furajeră, ne spunea : creşterea viţeilor în boxe nică. „Cei al căror loc de identificate în mai multe ŢEG : Ş
adunată şi depozitată pî cît şi semănatul griului să — Vom ajunge la un mai mari, în aer liber. în muncă se cheamă ogorul, BRAZI: B
nă duminică. La grîu s-a se încheie duminică. Vom stoc de 765 tone de fîn, a~ două săptămîni vom ter sînt foarte obişnuiţi cu a- unităţi agricole de pe raza LAN: Mar
sa dc cui
realizat 50 la sută din su consemna bucuroşi înde proape 11200 tone sucu mina lucrarea. Ne pre ceste duminici" — ne-a spus Consiliului unic agroindus întoarcere:
prafaţă şi în două zile se plinirea acestui angaja lente, 1 500 tone grosiere, ocupă problema stabiliză Ştefan Şerban, preşedinte trial Hunedoara. Este o ac (Mureşul);
încheie semănatul. ment. cantităţi care ne sînt su rii îngrijitorilor şi vrem le Consiliului unic agro ţiune de amploare care va spartă (!
LARI: Că
ficiente pentru perioada de ca oameni precum fami industrial Hunedoara. Trac continua în acest an şi în
I.A.S. Simeria. LA ORA MARILOR SOLICITĂRI stabulaţie, La noi, hrana liile Vasile Bădărău, Con toriştii din această forma cei care vin, în scopul cul
Georgc Răican, directo tuală se lucrează la insilo- se pune în iesle tocată şi stantin Vişan, Păuleţ Ia- ţie, zilele trecute au des tivării tuturor suprafeţelor m
rul I.A.S. Simeria, ne-a zarea porumbului şi a ■ co preparată, aşa că putem noş şi Florica Andrăşel să ţelenit 30 de ho la C.A.P. de pămînt.
prezentat, ieri de dimi cenilor, la punerea la valorifica totul. De altfel, avem cît mai mulţi. Izvoarele. Acum au înce
neaţă, situaţia la zi a lu punct a incintelor zooteh socot că în acest an s-a Brigada „Fulger" pui aici, la Cinciş. Hărnicia MIRCEA QIACONU « Deva
crărilor ce se desfăşoară nice in vederea iernării a- muncit bine în ce priveşte NiCOLAE BADiU, rele ]9. T,
în aceste zile pc ogoare. nimalelor ş.a. asigurarea furajelor şi aş TRAIAN SONDOR estradă D
— Se munceşte eu serio — Care dintre ferme se e v i d e n ţ i a mecaniza ora exact:
a Hunei
zitate şi răspundere în evidenţiază prin modul torii loan Mureşan, Gheor cultură.
toate fermele noastre. Lu cum acţionează in campa ghe Pliuţ, Alexandru Tî- Arad : „Si
crătorii, in frunte cu co nia agricolă de toamnă ? riş, Gheorghe Stoi, Du cinos“ con
muniştii, se străduiesc să — N-aş putea să fac o mitru Dinuleseu şi Mircea Psathas.
efectueze toate lucrările la departajare, căci în toate Cheresteş, ca şi pe şeful © Petri!:
timp şi de un nivel cali se manifestă conştiinciozi secţiei S.M.A. Florea Bu- toresc. Te:
stat din
tativ superior. Ca urmare tate în activitate. De pildă, ta. în acest an am avut în csapadăr
a acestui fapt, însămînţa- ferma din Aurel Vlaicu, producţie şi soia şi am re rica nesta
rea orzului pe cele 550 ha cop,dusă de Tiberiu Chere- coltat porumb în faza de
planificate s-a încheiat cheş, a încheiat prima în- lapte-ceară, din care am
înainte de 30 septembrie, sămînţarea orzului, ferma făcut pastă. V*i
toată suprafaţa cu porumb din Orăştie, coordonată de — Toamna se pune sub
pentru boabe a fost deja Eugen Lăzărescu, ca şi cea brazdă şi sămînţa plante
Timpul
recoltată, iar în cursul zi din Pestişu Mare, condusă lor furajere. Ce aţi semă ziua de 7
lei de joi vom încheia în- de Gabriela Petruţa, se nat pînă acum ? Vremea v
sămînţarea griului pe cele remarcă prin efectuarea u- — O sută de hectare de re cu cert
450 ha destinate \acestei nor lucrări de înaltă ca lolium, 3Ş ha cu trifoi, 24 in prima
culturi. în perioada ac- litate. ha cu lucernă, 68 ha cu valului, c
temp
ploi
Ferina nr. 4 Orăştie. CALITATEA OAMENILOR orz, iar în prezent semă sufla mod
cări local-
năm 55 ha cu ierburi pe
— FACTOR HOTĂRÎTOR ÎN ÎNTREAGA rene. krn/h, pr-
ACTIVITATE Complexul de la Bîrcea sud. Ten
me vor i
Ferma a avut cultivate ţinut să remarce in mod dispune de 16 adăposturi, 19 şi 24 d
cu porumb 112 ha, iar re deosebit sprijinul acordat care, la ora actuală, cum minime ir
de. Dimln
colta a fost culeasă de pe la această lucrare de în ne-arn convins la faţa lo Ferma C.A.P. Sîntandrei. Ana Du «aci, Valeria Trufaş. Ana Radu şi Feronda Popa (Meteorolc
întreaga suprafaţă. Eugen treprinderea mecanică, Coo cului, sînt văruite şi dez încarcă varză ,,care este expe diată cantinel-rcstaurant a C.s. Hunedoara. Vrasgyalc
Lăzărescu, şeful unităţii, a perativa meşteşugărească infectate, toate instalaţiile