Page 26 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 26
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 7
TI!
fa nevoi© se cunoaşte 15.00 Telex
15,05Profer
Strîngerea Buna aprovizionare a cămărilor pentru iarnă miner
Jului.
Se spune că fiecare de la şes". La chemarea 15,35La v<
impune strîngerea grabnică a recoltei de legume proverb sau zicătoare organizaţiei comunale de pentrv
auto
populară îşi au sorgintea partid, din cele şapte sa 15.45Emisii
a recolte! Graficul — nităţi producătoare de le Orăştie refuză să preia în întâmplări petrecute te necooperativizate, co 17,40Trage:
germ a
cu adevărat. Iar confir
muniştii, ceilalţi locuitori
un document gume — poate livra can rădăcinoasele motivînd că marea acestui fapt am au preluat din sarcinile 17,501001 c
(Urmare din pag 1) tităţi însemnate de legu nu are silozurile gata. în avut-o, o dată în plus, ce reveneau consătenilor
fără valoare ? me, suplimentar celor în cîmp, cei 60 de cooperatori cu prilejul unei recente din C.A.P. Astfel, în ve 18.00închid
lui
Brănişca, Şoimuş, fiecare La ferma legumicolă a scrise în graficele săptă- din brigăzile Uroi şi Bis- documentări efectuate în derea asigurării cu fu 20,00 Tcleju
din unităţile respective a- C.A.P. Sîntandrei activita mînale. La zi, această caria, precum şi elevii de comuna Gurasada. raje pe timpul iernii a 20,25Memo
vînd de strîns producţia de tea de recoltare este în toi. unitate a livrat peste 1 500 la şcoala generală nr. 2 Respectînd proporţiile, celor 1 400 de oi ale coo lor. I
porumb de pe cîte 100—250 Lucrau, ce-i drept, puţini tone legume din care : 265 dădeau zor cu strînsul go modul în care au acţio perativei, ei s-au anga ştiinţa
româr
hectare. De asemenea, e- oameni : 30. în această tone ceapă, 156 tone cas gonelelor şi ardeiului. nat locuitorii din satele jat să asigure 90 tone 20.45 Anii
xistă apreciabile rămineri săptămînă trebuie să se li traveţi, 63 tone tomate, 22 necooperativizate din a- frunzare din cele 130 pre nă —
în urmă şi la C.A.P. Ra- vreze — cum scrie în gra tone ardei, 840 tone varză, Prezenţă simbolică ceastă comună, ar putea văzute în planul unităţii. cal-co
poltu Mare, Clopotiva, Bo- fie — şase tone ardei, şase 58 tone rădăcinoase ş.a. Ia recoltat constitui o pledoarie în Printre primii care au 21,00 Film
tele a
bilna, Ocoliş şi altele. De tone vinete, două tone fa „în această săptămînă li favoarea afirmaţiei făcu început acţiunea, se nu studio
oarece s-au acumulat de sole păstăi, 15 tone varză vrăm — spunea ing. I. In cîmp, la ferma C.A.P. te la început. Am întfr- mără Gheorghe Bulgăr, £2,20 Teieju
calaje mari între suprafe şi 10 tone morcovi. C.L.F. Voica, şeful fermei — 36 Rapoltu Mare, se aflau la nit mulţi prieteni despre Ioan Mcdrea şi Gheorghe
ţele de pe care s-a strîns Hunedoara nu-şi respectă tone tomate, gogonele, ar recoltatul roşiilor şi gogo care se poate spune, cu Andreica din Boiu de
recolta şi livrările la ba însă obligaţiile asumate şi dei şi varză, deşi putem nelelor doar 10 femei. O îndreptăţire, că tocmai Sus, Petrişor Hanţa, Dra-
zele de recepţie, se impun produsele aşteaptă. în zi livra zilnic 10—20 tone prezenţă mai mult simbo atunci cînd era mai mul gomir Iacob şl Titus Ia-
măsuri hotărite în scopul lele de 4 şi 5 octombrie varză şi cinci-zece to lică. Aflăm că forţa de tă nevoie s-au cunoscut. cob din satul Vica, Vio-
predării integrale a produ n-a venit nici o maşină să ne rădăcinoase. Avem for muncă a fost concentrată Dar să lăsăm faptele să rel Popa, Nicolae Coste BUCURE
selor destinate fondului de ridice vinetele şi ardeii. ţe suficiente pentru re la culesul porumbului şi vorbească. din Cărmăzăneşti, Virgil clioprograir
stat. Graficul este un document coltat şi putem face fa sfeclei de zahăr. Dar la Campania de toamnă, Andrică, Ioan Marian din La ordinea
tură; 7,00
Pînă la expirarea perioa fără valoare ? Aşa se pare. ţă solicitărilor. De luni stau grădină sînt de recoltat ro cu diversitatea acţiunilor Boiu de Jos şi lista lor Revista pr
dei optime pentru însămîn- Şefa fermei — ing. Ana neridicate şapte tone de şii, gogonele, ardei, fasole specifice acestei perioa ar mai putea continua. rul melodi
ţarea griului au mai ră Maria Udrescu — era în varză, marţi stocul s-a — produse care, dacă dă de, cu sarcinile de mare Pentru asigurarea trans de ştiri ;
ascultători
mas doar două zile, ceea grijorată şi pe bună drep mărit cu încă 10 tone. De bruma, s-au dus... în a- răspundere ce stau în portului operativ al fu | de ştiri; l
ce obligă conducerile uni tate, că se pot înregistra legaţii C.L.F. Petroşani nu ceastă săptămînă sînt de faţa tuturor lucrătorilor rajelor destinate celor ric; 10,30
tăţilor agricole de stat şi pierderi irecuperabile din mai apar, iar cei de la livrat 15 tone roşii şi go-' din agricultură a însem patru ferme zootehnice A0,50 Parti
1,00 Bulet
cooperatiste să acţioneze cauza brumei, dacă nu se C.L.F. Orăştie nu sînt pre gonele, 10 tone ardei şi nat şi pentru cooperatorii alţi locuitori din -sateie Vreau să
cu toate forţele, asigurînd culeg la timp ardeii şi vi zenţi în fermă la recepţia fasole. Dar fasole nu ia din comuna Gurasada o de munte participă cu a- citate; 12
condiţii ca tractoarele să netele. Mai trebuie strînsă mărfii, lăsînd totul în sea nimeni. I.P.I.L.F. Haţeg n-a perioadă de maxim efort telajele proprii, zilnic, la Ştiri; 12,05
fie folosite cu randament recolta de pe 10 ha cu ma şoferilor" luat nici un kilogram din şi mobilizare a tuturor această importantă acţiu tru toţi ti
$
comoara f
maxim, în schimburi pre varză, cinci hectare cu pă Cînd vor fi gata cantitatea contractată. La forţelor. Recoltatul carto Avanpremi
lungite şi în două schim trunjel, trei hectare mor fondul de stat s-au livrat ne. Se remarcă prin pres 13,00 De 1
buri, la pregătirea terenu covi, două hectare sfeclă silozurile ? pînă acum aproape 600 to filor, porumbului, furaje taţii deosebite Ioan Dră- Student el
de
ştiri;
lui. Asemenea măsuri sînt roşie şi două hectare ţeli- O contribuţie însemnată ne legume şi mai sînt de lor, semănatul orzului şi gan, Gheorghe Cărmăzan, râie; 16,20
Ioan Frenţiu.
griului sînt tot atîtea ac
necesare în d e o s e b i la nă. Cînd se va putea strin- la buna aprovizionare a adunat aproape încă 500 lui; 16,25
C.A.P. Veţel, Gurasada, ge recolta, dacă C.L.F. va populaţiei şi-o aduce şi tone. Aceasta impune o ţiuni ce solicită multă ■ Am prezentat aceste nistiee: T
16,10 Coor
Dînc şi Bobîlna, unităţi continua să tărăgăneze ferma C.A.P, Simeria. De mobilizare mai puternică forţă de muncă. Toată fapte cu scopul de a con ce; 17,00 ]
care mai au fiecare de în- preluarea produselor ? aici s-au livrat peste 500 a tuturor forţelor satului. suflarea satului ! Ei bine, stitui un util schimb de 17,05 Pcnt
sămlnţat cu grîu cîte tone legume. Graficul săp- Primarul comunei, tovară tocmai în aceste momen experienţă şi pentru alte Moment f<
100—200 hectare. Specia „Putem trimite spre şul Augustin Boticiu, ne-a te de vîrf, ţăranii eu gos organizaţii de partid din rele serii;
ra de la f
liştii din unităţi au obli pieţele de desfacere tămînii în curs prevede să asigurat că va lua măsuri podării individuale din comunele judeţului. Este diojurnal
lă ; 22,00 i
gaţia de căpetenie să nu cantităţi mai mari de se predea,şase tone ardei, şi va concentra la grădină zona necooperativizată a un exemplu demn de ur 23.30— 3,00
facă nici un rabat la ca 11 cinci tone pătrunjel şi 25 cal.
litate, supraveghind ne produse legumicole tone morcovi. Pînă acum forţe suficiente pentru comunei şLau dovedit mat. MIRCEA DIACONU
mijlocit respectarea nor Ferma I.A.S. Simeria — nu s-au ridicat decît cinci strînsul recoltei. solidaritatea cu „cei mai TIMIŞOA
maţiile zii'
melor tehnice stabilite pen una din cqle mai mari u- tone rădăcinoase. C.L.F. NICOLAE BADIU tatea in in
tru însămînţarea griului, ţiile ’82 la
numai pe această cale pu- Plat forma
tîndu-se asigura temelii Asimilarea rapidă, de calitate, 18,20 „Toa
muzică po]
:
trainice recoltei de ce !!! ®i| cheta radi.
reale păioase din anul vii ' V/''^ şiţean in i
tor. • J t S a tuturor reperelor pentru Iui obştesi
pentru c:
autoturismul „Oftcit“ 10.30— 20,00
tele : Rept
tuni şi t
Bilanţ rodnic (Unnare din pag 1) logare, iar din planul su ducative ;
plimentar pe care îl avem
Cooperativa meşteşu va trebui să terminăm pî
gărească de producţie nă la sfîrşitul anului cel
„Moţul" din oraşul ocupă cu predilecţie de puţin patru matriţe de
mare complexitate — ne
deva: /
Brad a încheiat cele IP* ■ ■ , ■ , „naşterea" matriţelor, re spunea maistrul. Cu oa (Patria);
liefa că s-a acumulat o
nouă luni care au tre Sştpfk - A bună experienţă în con meni ca Ioan Berei, Sto- DOARA:
ţei Ralu
SliŞa ;
fî :
cut din acest an, cu HI P&8F....... strucţia de S.D.V.-uri, că ian Manolescu, Viorel Ba- din Santa
realizări remarcabile în Visul de
sînt în măsură să încheie laj, Ioan Muşa, Ioan Arsu, torului
producţie. Este demn La arat şi pregătirea terenului se lucrează din zi şi pină-n noapte. încă din zorii la timp şi bine această Ioan Popesc, care au do Somnul ş;
de relevat faptul că zilei tractoriştii Aron Inel, Va sile Cozmaru şi Traian Popa au intrat la arat după cartofi sarcină grea. „Alte 15 ma vedit pricepere şi pasiu Hangar 18
planul aferent perioadei in brigada Gelmar a C.A.P. Geoagiu. triţe sînt în curs de omo- ne pentru meserie, cu si PETROŞAI
este a mc
a fost substanţial de guranţă vom reuşi". (Unirea);
_ a _ o _ o or — 9 —
păşit la principalii in La I.C. Orăştie, asimila liardar (7
PENI: Dc
dicatori. Iată, în conti rea reperelor pentru „Olt- dia (Culţi
nuare, cîtcva cifre ca Coeoloşirea lipsurilor şi prezentarea unor cit“, într-un timp cît mai Calculatori
(Luceafăru
re ilustrează hărnicia, scurt, este o problemă dc cident la
talentul şi abnegaţia do situaţii roze ou folosesc nimănui! maximă importanţă, că rul) ; PE
(Mu n ci torc
vedite în muncă de co reia i se acordă atenţia SA : Linii?
lectivul de meşteşugari în municipiul Deva sînt pentru controlul calităţii siliului municipal de con funcţionarea cîntarclor, cuvenită. (Muncitore
de aici: Ia producţia constituite 107 echipe de produselor, Inspectoratul trol muncitoresc al activi prezenţa la lucru, păstra Cei şapte
zaţul); F
marfă realizările se ci control al oamenilor mun comercial de stat, Centrul tăţii economice şi sociale, rea în condiţii igienice a rul de săb
cii, avînd repartizate fie sanitaro - antiepidemic a — este slaba prezenţă în materiilor prime la fabri ORĂŞTIE:
frează la 100,9 la sută, infern (•
care mai multe unităţi. Se dat, de asemenea, unele control, cu toate insisten ca de conserve, secţia de
producţia industrială — Calificarea şi (Flacăra);
detaşează dintre acestea rezultate privind îmbună ţele noastre şi ale consi franzelărie a întreprinde Falansteru
100,7 la sută, volumul citeva echipe, cum sînt tăţirea aprovizionării cu liului municipal al sindi rii de panificaţie şi la a- (Casa dc c
prestărilor de servicii cele coordonate de Mircea sortimente variate de măr catelor, a celor patru e- bator, n-a găsit nici o de stabilizarea Cobra se
BRAZI: Ij
pentru populaţie — 102,1 Cantemir, Alexandru Tu- furi, păstrarea şi buna gos chipe ale Direcţiei sanita ficienţă în afară de faptul priveşte o
la sută, livrările de dor, Lucia Vlad, Maria podărire a acestora. re coordonate de Eugenia că unele obiecte de inven forţei de muncă Comoara «
Sturza, Gheorghe Păun şi tar de la secţia franzelă gint (Casa
marfă la fondul pieţei MERI A: U
altele. Controlul oamenilor muncii — şcoală a rie au un grad ridicat dc (Urmare din pag. 1) Singapore
— 103 la sută. Cu ocazia controalelor e- autoconducerii şi autoaprovizionării uzură şi propune să fie Maria Mir
S-au remarcat în mod fectuate în unităţile co scoase din evidenţă. Ne în GTTELART:
deosebit, prin aportul merciale, aceste echipe au Cu toate acestea, se con Sitaş, Maria Bîtcă, Paula trebăm, în acest caz, de ce rul).
la obţinerea acestor semnalat o seamă de ne stată că unele echipe re Eşanu, Gherghina Lungu, mai sînt nemulţumiri din cadraţi trebuie să conţină,
partea cetăţenilor privind
frumoase rezultate, co reguli, care, remediate a- partizate pentru control care în acest an n-au efec alături dc măsurile cu ;YRi
poî de conducerile între în alte unităţi decît cele tuat nici un control în far calitatea unor produse fa
lectivele de oameni ai bricate în aceste unităţi ? privire la recrutare, şi u-
prinderilor, s-au dovedit a comerciale, îşi fac prea pu macii şi dispensarele din
Timpul i
muncii conduse de fi de un real folos. S-au ţin simţită prezenţa. Potri întreprinderile industriale. Desigur, eficienţa con nele acţiuni educative, de ziua de 8
conştientizare
tuturor
Gheorghe Popa, Teren - îmbunătăţit astfel reparti vit legii, controlul se e- Sînt însă şi echipe care troalelor nu rezidă numai muncitorilor şi a celorlalte Vreme ins
te Căsălean şi Ioan Şi- zarea judicioasă a fondului fectuează o dată sau de se deplasează cu regulari în numărul deplasărilor şi mai mult
de marfă pe unităţile din tate, dar la faţa locului nu proceselor-verbale întocmi cadre tehnice, asupra e- dea ploi c
poş — de la secţiile din două ori pe trimestru, în te în urma verificării u- forturilor făcute de între caracter d
Baia de Criş; Traian cartiere, respectarea regu funcţie de specificul uni găsesc decît aspectele po prindere pentru comple va sufla n
lilor de păstrare şi ma tăţii. Din analiza întreprin zitive, îneît proccsele-ver- nităţilor, ci şi în consis slficărj pir
Cioara, Nicodim Jurca, nipulare a produselor şi a bale întocmite la încheie tenţa semnalelor critice, în tarea efectivului. Este bi din sectori
să rezultă însă că grădini
Romul Stan, Ioan Oprea normelor igienico-sanitare, ţele, creşele, dispensarele, rea controlului se transfor urmărirea rezolvării pro ne ca fiecare să ştie cît peraturile
cuprinse î:
şi Doina Andrei — de organizarea pieţelor şi o- farmaciile, serviciile socia mă în adevărate elogii la punerilor şi constatărilor de greu se repară o „lip de, iar ce
să de prevedere", sau, pe
la secţiile tîmplărie, rarul de funcţionare al ma le din întreprinderile In adresa unităţilor al căror făcute anterior. Dar pen de altă parte, să cunoască 15 şl 18 ;
gazinelor de legume-fruc- prag l-au trecut. Un exem tru a se ajunge aici, tre La muni
croitorie, marochinărie; dustriale nu sînt controla buie, mai întii, să se e- cu ce cheltuieli se asigură bilă, cu c
Tiberiu Lupu şl Tiberiu te şi au fost promovate te cu regularitate. plu elocvent în acest sens cădea ploi
forme de comerţ modeme. îl oferă echipa coordonată xercite cu regularitate con forţa de muncă, fără de
Stana — de Ia construc Colaborarea acestor echipe — Un aspect negativ — de Jurca Nicolae, care, trolul, aşa cum prevede care, întreprinderea nu se şi caracter
ţii şi tapiţerie. cu organele specializate, ne spunea Tiberiu Bau- controlînd în trimestrul legea. poate situa la nivelul pla tul va su
cărl piuă
cum sînt Inspectoratul man, vicepreşedintele Con- III a.c. starea de curăţenie, ESTERA SiNA nului.