Page 27 - Drumul_socialismului_1982_10

VINERI, 8 OCTOMBRIE 1982 paq. 3

Nouă privelişti fiuuedorene semnate de hunedoreni Pregătirea patra iarnă a I RECIDIVIST» SINT j
^ ACUM LA LOC SIGUR /
centralelor şi punctelor termice
i Ieşiţi nu de multă vre- «
w ’ me din penitenciar, Ne- J
cmcina-
povestCoC rei, cu începuturile sale, dorean la care autorul a se apropie de finalizare; locatarii ' culai Mavroianu şi Aurel j
accentuind pe noile dimen­ muncit cu acea pasiune şi Chira erau dornici de-o ţ
emisiune indirjire proprie tineretului. nouă aventură. După ce 7
ducătorii siuni economice şi social- vor primi călduri la timp 1 au tras la măsea in res- »
culturale ale Devei in anii Corneliu Rădulescu, om al
limba marilor prefaceri socialiste. Văii Jiului, ne prezintă in I \ lauraniui „Asloria" din ţ
(„Cetatea in noua lumi- paginile cărţii „lungul drum Pentru asigurarea încăl­ vor da în folosinţă pînă Deva, au deposedat, prin <
nă“). Tiberiu Istrate aduce al oamenilor şi cărbunelui zirii şi prepararea apei la sfîrşitul anului, sta­ violenţă, de un inel de J
in prim-planul reportaju­ spre lumină", in ipostazele calde menajere la cele diul construcţiilor şi asi­ \ aur pe un cetăţean. Fiind ţ
ogramu- lui său elementul esenţial sale: Valea trecutului şi peste 83 000 de apartamen­ gurării cu utilaje sînt a- urmărit şi prins, M.N. şi-a f.
al existenţei umane pe te­ cea a prezentului, Înnobila­ te şi 590 obiective social- vansate. La Deva c a r e recunoscut vinovăţia, re-
ritoriul mustind de istorie tă de munca minunaţilor culturale şi dotări, unităţi­ urmează a îi termofica- cuperindu-se obiectul in
:umente- al „Daciei Felix“, omul cu oameni din aceste ţinuturi le şi secţiile G.I.G.C.L. De­ tă în întregime în viito­ cauză. A. C. nu s-a lă­
în eon­ sat insă prea uşor prins,
ii ală a implicaţiile sale in „oraşul - minerii. Jara Moţilor Cri- va au în administrare şi rul apropiat, au fost trans­
şeni este evocată aproape exploatare un număr de formate pentru funcţiona­ săvîrşind şi infracţiunea
le lumi­ cu nostalgie de Marin Ne­ 71 centrale termice de re pe gaze toate centralele ţ de tulburare a liniştii ou-
le muzi- goiţă: „Musteşte pămintul cvartal şi 111 puncte ter­ termice care funcţionau cu t blice şi ultraj contra bu- I
LA SALONUL mice si staţii centralizate combustibil lichid. în anul 7 nelor moravuri. Acum. cei ?
: „Mun- CĂRŢII de istorie românească. Sint I doi recidivişti se află la 1
Klucţie a convins că numai ce m-aş pentru prepararea apei viitor şi următorii, aceste
film TV. apleca şi aş lua un pumn calde menajere în regim centrale urmează să func­ ţ loc sigur şi dau socotea- l
cu nume de oraş“ - O- de fărină de lingă tălpi...". de termoficare. O sarcină ţioneze ca puncte de tor- i lă pentru laptele comise, i
râştie, in care înnoirile ţin, Tiberiu Dăioni zugrăveşte de maximă importanţă şi moficare. La Orăştie va t ROATA MORII i
Dm nou prestigioasa E- evident, de industrializarea intr-o cromatică aleasă ţa­ urgenţă pentru unităţile fi pusă în funcţiune o cen­ 1 SE... OPREŞTE I
ditură „Eminescu" ne in­ vechii urbe, dar şi de a- ra de dor a Haţegului, a- noastre este transformarea trală termică nouă, cu
cintă cu o carte de repor­ cele ale conştiinţei oame­ firmind, aparent paradoxal, pentru funcţionarea cu funcţionare pe cărbune, | In satul Cristur, pe riul J
taje ale scriitorilor hunedo­ nilor. Scritorul Neculai Chi­ că „vei găsi ceva ca in cărbune, înccpînd din a- centrală care va furniza \ Cerna, există una dintre j
6.00 Ra- reni, care lac cu inima şi rica ne invită la un „Po­ Jules Verne", călătorind pe cest an si pînă la mijlocul căldura pentru locuinţele ţ cefe mai bune
îeţii; 6,30 1 anului 1983, a tuturor cen­
agricul- gindul un portret a jude­ pas in împărăţia vulturilor", aceste plaiuri mioritice. In noi. în localităţile Haţeg,
rnal; 8,00 ţului nostru, leagăn de le­ prilej de evocare a tări- sfirşit, GUgor Haşa, pasio­ tralelor cu funcţionare pe Simcria, lila, Dobra şi Cer­
10 Curie- gendă, loc prielnic incepu- mului de legendă şi glorie nat de frumuseţea istoriei combustibil lichid. tei se lucrează intens pen­
) Buletin
spundem tului nostru de fiinţă naţio­ a neamului, a Sarmizege- fiinţei noastre naţionale, fa­ Pregătirea pentru iarnă tru transformarea centra­
0 Buletin nală, dar şi de puternică tusei Regia lui Burebista şi ce o retrospectivă poetică a acestor instalaţii, inclu­ lelor termice de pe com­
us folclo- rezonanţă a prezentului so­ Decebal, iar neliniştitul Eu­ „intre adevăr şi legendă" siv transformările de care bustibil lichid, pc cărbu­
şi viaţa r vorbeam, cere din partea
na ţării \ cialist. Avem in faţă 9 pri- gen Evu face un excurs in a pămintului hunedorean, ne. Stadiul pregătirii, exe­ || foarte bine şi toţi locui- ]
iri; 11,05 ’işti hunedorene semnate Ţara pădurenilor ce „ani­ incitind la ,,mărturii care de noastră un volum impre­ cuţiei şi dotării cu utilaje i torii din satele dimprejur j
15 Publi- ae Romulus Lai, Valeriu naţi de munţi“ cu proiec­ mii de ani stau cumpănă sionant de lucrări. permit punerea în func­
;tin de Bărgău, Neculai Chirica, ţie in actualitate a desti­ dreaptă intre adevăr şi le­ Fină în prezent, din cele ţiune a centralelor termi­ erau mulţumiţi. Asta pînă 4
ate pen- ţ cînd, cu aproximetiv doi -
12,30 Din Eugen Evu, Tiberiu Istrate, nului acestor oameni, ţăra­ gendă". 71 centrale termice au ce, eşalonat, astfel îneît 1 ani in urmă, lucrătorii de s
ii; 12,45 Corneliu Rădulescu, Tibe­ nii, care sint, ne mărturi­ Este de fapt ceea ce au fost revizuite şi reparate să se asigure căldura ne­
dio - tv. ; riu Dăioni, Marin Negoiţă gindit şi au scris autorii 63, iar din 111 puncte ter­ cesară perioadei de iarnă J la Direcţia judeţeană de ţ
3; 15,00 seşte cu emoţie poetul, ) drumuri şi poduri au con- i
) Buletin şi GUgor Haşa, abordate „simburii de patrie". reportajelor: prezentul nu mice au fost revizuite şi pentru toate locuinţele şi ( struit, in aval de moară, Ţ
igini co- cu talent şi pasiune. Din această carte, fireş­ este mai puţin „fantastic“ reparate 98. Valoarea lu­ dotările existente şi în a- 1 un pod peste Cerna. L-au \
medicu- Autorii introspeetează Hu­ te, nu putea lipsi un alt decit trecutul. „Fantasticul“ crărilor efectuate Ia siste­ ceste localităţi.
compo- mele de încălzire centrală I terminat (bravo lor I), dar l
3 Popa ; nedoara prin largi trimi­ loc de inimă şi muncă — reprezintă imensul salt al ci­ Afirmînd acestea, am 4 in albia Cernei a rămas, 1
economi- teri la punctele istorice ale Hunedoara. Valeriu Bărgău vilizaţiei materiale şi spiri­ se ridică în acest an la a- vrea să reamintim benefi­ ca un baraj, drumul din 1
de ştiri; pămintului din care am ne dă o imagine reală, dar tuale pe meleagurile hu­ proape 9 milioane lei. Sta­ ciarilor noştri că, potrivit
ie ; 17,45 diul actual al lucrărilor de \. piatră şi zgură pe care ^
18.00 O- purces. Astfel, Romulus Lai şi romantică, a prefaceri­ nedorene, potenţate la di­ prevederilor Decretului J l-au utilizat cînd au con- i
igricultu- ne prezintă cu „omeneas­ lor prin care a trecut ceta­ mensiunile prezentului so­ revizii şi reparaţii asigură 240/1982, noi, ca unităţi ) struit podui. De aici ma- 1
20,00 Ra- că şi caldă mindrie" ceta­ tea Corvineştilor. Punctul cialist. terminarea pînă la 15 oc­ prestatoare, avem obliga­
cultura- tombrie 1982 a tuturor lu­ i re necaz. Albia riului s-a )
tr-o oră; tea de scaun a Hunedoa­ fierbinte este otelul hune­ MARCEL LAPTES ţia de a ne încadra cu cea ) înfundat, inundind moara, 1
r Pentru asigurarea cu căl­ partiţiile de combustibil şi ţ ţionează intr-o singură 1
ip muzi- crărilor. mai mare stricteţe în re­ 1 care acum abia mai lunc- )
00 Infor- q „Zilele revistelor literare şef la Editura Cartea Româ­ dură şi apă caldă mena­ energie, ca şi în normele t roată. In tot acest timp, \
Actuali- din Transilvania**. Ieri, re­ nească, şi Bogdan Bădules­ jeră a tuturor locuinţelor de consum dc căldură sta­ l in numele locuitorilor, l
: Investi- prezentanţii revistelor lite­ cu, de la Editura Emmescu. din Brad, încălzite cen­ bilite pentru fiecare loca­ ţ s-au făcut numeroase ele- >
îadenţei : rare din Transilvania — O Proces literar cinema­
ometal" ; scriitori-şi critici literari — tografic. Filmul românesc tral, s-a terminat punctul litate şi tip de apartament 1 mersuri (scrise şi verbale), ţ
cules" : au fost oaspeţii 'fării Ha­ „Cianura şi picătura de termic planificat, iar exe­ şi pentru fiecare consuma­ 7 atit la Direcţia judeţeană i
18,45 An- ţegului. Vizitele documen­ Vf.y Şmg ploaie" a constituit subiec­ cuţia conductei magistrale tor de apă caldă menaje­ ) de drumuri şi poduri, cit J
crţul re- tare la Sarmizegetusa Ulpia tul unui interesant proces dc transport a agentului
controlu- Traiana, Densuş, Cetatea de literar cinematografic, orga­ ră. în aceste condiţii se i şi la Oficiul de gospodâ- )
Ritmuri Colţ s-au finalizat cu atrac­ nizat la Întreprinderea „Vi­ termic de la Gurabarza este impune din partea loca­ 1 rire a apelor Deva. Con- ^
ii tiv* ; tive şi Instructive întilniri cu de un coieeliv de autori din dra" Orăştie. Completul de într-un stadiu avansat de tarilor evitarea oricărei 1 ducătorii unităţilor amin- ,
; eu ar- iubitori ai literaturii din judeţul Hunedoara. A pre­ judecată format din mun­ execuţie. în Călan şi Hune­ ^ ti te au promis că iau mă- *
noii sta- oraşul Haţeg. zentat Bogdan Bădulescu, citorii Doina Constantin risipe de apă caldă mena­
e lui e q ..Salonul hunedorean al redactor la Editura Eraines- (preşedinte), Dorica Zcicu doara, localităţi termofica- jeră şi luarea unor măsuri ţ suri, dar moara merqe lot \
m i că cărţii" a prilejuit, ieri, la cu. Au fost prezenţi autorii (grefier), Stclian Avrămică te, nu sc ridică nici o pro­ I intr-o roată. (VIGREL i
"1 \ Liceul industrial nr. 4 şi la volumelor lansate. (martor), Romulus Cazan blemă. în localităţile din grabnice de etanşare a u- 7 IGNA, Sintuhalm).
librăria „Ovid Dcnsuşianu" Astăzi, la Topiiţa vor fi (inculpat), Vcronica Zeicanu Valea Jiului sint puse în şilor şi geamurilor care
din Deva lansarea volume­ lansate volumele „îneolţirea (apărător), Ioan Pasc (pro­ j „DACA VINE
lor „E tîrziu pe steaua cuvintelor" dc Ionel Bujor funcţiune toate centralele permit evacuarea căldurii DE LA BRAD..."
polară" de Radu Felix, „Spa­ Pâdureanu şi „Incursiuni in curor) a reuşit să dea pro­ şi punctele termice pentru din apartamente.
ţiu cardinal" de Ion Ra- fantastica realitate", în pre­ cesului reale valori educa­ locuinţele şi dotările exis­ ( Nu se face bine ora
hoveanu şi „Incursiuni în zenţa autorilor. Vor prezen­ tive. (Maria Slovensehi, co­ VIOREL RĂCEANU / 7,00 şi in autogara din !
un tren fantastica realitate**, realizat ta Cornel Popescu, redactor respondent). tente pînă Ia întîi octom­ director general
Domni- 1 Deva se aud tot nw r.es t
HUNE- brie, iar pentru cele ce se al G.I.G.C.L. l întrebările: „Cu ce anin- ’
bandiştii 7 gem la Călan, Haţeg e- ţ
Flacăra);
alergă- Maria Irinca din Hune­ nă acum, este crescut, iu­ 1 troşani, Vulcan, Lupem I
■gistul) ; doara are 70 de ani. La bit, răsfăţat şi educat de Răspunsul: „Dacă / ne ,
(Arta) ;
uctorul); vîrsta dumneaei, oamenii bunica Doina şi străbunica de la Brad”. Este vo-ba, 1
ă lumea îşi trăiesc liniştiţi bătrîne- Maria (Maria Irinca). La fireşte, de autobuzul care ^
i-iile I-II ţea, se mulţumesc cu mul­ pii să rămînă în continua­ prieteni. Erau adolescenţi. un an şi două luni în casa face - ar trebui să Iacă I
irin mi- te planurile. Ce nu reuşi­ - zilnic traseul Brad -
ic); LU- ţumirile copiilor lor, cili b- re la noi, cei care i-am Erau... îndrăgostiţi. Dragos­ sem să atingem noi în lor se naşte şi al doilea
Mahmu- zuiesc pe îndelete la su­ crescut de cînd s-au năs­ te pătimaşă, prietenie ne­ viaţă, voiam să împlineas­ nepot, o fetiţă de această Lupeni, cu plecare din
ULCAN : părările ce mai apar in cut şi să nu permiteţi ni­ despărţită, jurăminte, pla­ că Mariana noastră" - işi dată, Camelia, care, la fel Deva la orele 8,00. Dar
luriseşte nu prea vine. Avem... n-
EA: In- viaţa celor mai tineri, dau mănui să ne despartă de nuri, declaraţii... Frumoa­ aminteşte mama sa. de mult ca şi frăţiorul ei, i ventarul zilelor in care
(IVIine- sfaturi, povăţuiesc de bine ei, fiindcă pentru noi, ei sele şi nelipsitele declara­ Dar planurile... La înce­ le iubeşte pe cele care au
Prietenii pe cei mai puţin înţelepţi, înseamnă totul". ţii de dragoste ! Ce greu putul celui de al doilea crescut-o şi îngrijit-o. ' autobuzul respectiv n-a ţ
vNINOA- le este acum să-şi amin­ ţ venit, care este probabil i
adtncuri împart în dreapta şi-n stin­ Soluţionarea complicatei trimestru al clasei a IX-a, Ce s-a întîmplat mai de­ ţ cunoscut si de conduce-
ÎICANI : gă bunătate, în nici un probleme de viaţă, asupra tească de toate acestea ! Mariana este obligată să-şi parte în viaţa tinerilor soţi
i (Rete- caz nu caută pricină de căreia vom zăbovi în cele Cumplită le pare aminti­ întrerupă cursurile. In timp Balaş ? Mariana a rămas rea autobazei din Brad. .
ngniţito- vrajbă nimănui. rea frumoasă ! Nu au ne­ ( Atunci cînd se intimată I
a roşie); ce urmează, nu este de ce colegii de clasă abia pentru un timp casnică, ţ ca totuşi, autobuzele să ^
pentru Maria Irinca, femeia de­ competenţa redacţiei noas­ voie de ea. O reneagă. O dacă începuseră să deslu­ iar Mircea s-a calificat în
Duelul spre care spuneam la în­ tre. Rezolvarea cazului în înlătură. O urăsc. şească mai bine trigonome- meseria de instalator sani­ i vină, şoferii de pe „Brad- t
IU-BAI : 7 Lupeni" sint nervoşi, duri *
ile I-II ceput, străbunica lui Ma- sine, realizată pe cale ju­ ...Mariana era venită de tria, algebra, chimia ori tar la I.C.S.H., unde a lu­ \ la vorbă, porniţi mereu \
HAŢEG: rius şi a Cameliei Balaş, ridică, a primit deja pe­ puţin timp la Hunedoara. fizica, Mariana se pregă­ crat pînă în ianuarie 1976. pe sfadă cu călători• (ţ). ^
(Dacia); a încercat cît a putut să cetea instanţei., care a ho- Orfană de mamă, fusese tea să devină.,, mamă.
şi mai Mamă ! Odată aflată a- In anul următor, împreu­ ŞOFERUL ^
:Alan : salveze de la neizbîndâ tărît că, în urma desface­ înfiată de soţii llie, de la nă cu soţia, a plecat, pen­
de ar­ căsnicia părinţilor celor rii căsătoriei dintre Mircea o casă de copii de lingă ceastă veste, domiciliul Ma­ tru trei luni la Şcoala de NEDISCIPLINAT
ini) ; SI- doi copii. Că n-a reuşit, nu şi Maria Balaş, copiii aces­ Sibiu. O viaţă întreagă chi­ rianei se schimbă. Viitoa­ şoferi profesionişti de la Marţi, 5 octombrie a c ,
i pentru tora, minori, să fie încre­ rea mamă este găzduită de
); JLIA: este vina dumneaei. Şi nici vernisiseră, agonisiseră cei Aiud. După absolvirea a- in miezul zilei, la *emia 1
umina) ; a celorlalţi: părinţi, rude, dinţaţi spre creştere şi e- doi oameni pentru a-şi în­ părinţii lui Mircea Balaş, cesteia, cei doi au fost re- legumicolă din Simena \
(Mine- prieteni, vecini ai lui Mir- ducare mamei lor. Cu cropi o gospodărie, o casă. care se pregătesc să-şi ia partizaţr la autobaza I.T.A, Veche a I.A.S. din ace- .
cea şi ai Măriei. Dar, de­ toate că sentinţa a fost da­ Dar nu aveau copii. Era ca in serios roiul de... bunici. Hunedoara. De aici, dru­ eaşi localitate, a sos.( o »
r
spre aceştia doi vom vorbi tă de mult timp, ea n-a şi cum nu aveau nimic. Oricît ne-am străduit să mul lin, firesc al căsniciei ^ maşină a C.L.F. Pet :.şam ^
mai tîrziu,.. fost executată. Maria llie, mama adoptivă aflăm care a fost a- lor se frînge. La puţin timp să ridice morcovi ş> să-i i
Acum, să urmărim cite- Pentru a descîlci cît de o fetei, avea trista expe­ devăratul motiv al ple­ după reîntoarcerea de la . ducă in Valea liulu\ Ma- J
va rînduri ale scrisorii so­ cît hăţişul atîtor întîmplări rienţă a vieţii trăite fără cării Marianei de la părin­ şcoală, ei, foştii Romeo şi 1 şina, de mare ca.oac'a- 1
pentru părinţi adevăraţi. Tocmai Julieta, foştii prieteni şi soţi te, avea nr. 01053Z S3. i
,e 1982 : site cu cîtva timp în urmă petrecute doar în aceşti de aceea, tinerei primite ţii adoptivi, n-am reuşit. tiind probabil in rodai. .
1 cerul pe adresa redacţiei noas­ din urmă trei-patru ani, vă Poate a fost refuzul aces­ au devenit pîrît şi recla­
/or că- tre şi care poartă în ea propunem să urmărim cîte- în noua sa familie, i s-au tora de-a o mai ţine ală­ mantă, sau invers. Au a- boierul camionului a co- \
avea şi tristeţea, neîmpăcarea cu va fapte ale unor oameni împlinit toate capriciile: da­ turi pe cea care le zădăr­ juns să-şi întîlnească pri­ borit din maşină, s-o ui- ţ
Vîntul- ruri deosebite, lecţii pen­ i foi la grămada de mor■ .
i inten- o anumită stare de fapt direct implicaţi în această nicise încrederea; poate a virile doar în faţa instan­
10 kîn/h prin care trece străbunica complicată poveste de tru învăţarea limbilor străi­ fost ruşinea acestei familii ţei, au devenit oamenii dis­ 7 covi ce urma să fie in- ’
t. Tem- ne. în casa de pe strada în faţa cunoscuţilor. fn puşi să-şi năruiască fosta 1 cărcată, apoi s-a urcat la )
vor fi din Hunedoara: „Acum, viaţă, Chizid, la numărul 69, ar­ ţţ volan şi a plecat, fără să l
12 gra- cînd a început şcoala şi tot cazul, familia Balaş n-a lor căsnicie asupra celor
ic între AMINTIRI CARE monia şi bucuria se com­ reproşat nimic celor doi ti­ doi copii, absolut nevino­ t spună ds ce nu ia mar- 7
mă gîndesc că Marius şi pletau cu multe planuri neri. l-a găzduit, i-a ajutat, la, ce l-a supărat (!). )
Camelia ne vor fi luaţi şi A1UNG SA DOARĂ despre viitorul fetei: termi­ vaţi de neînţelegerile şi ^ Poate conducerea C.L.F. |
: Insta- s-a bucurat de venirea pe complicaţiile din viaţa lor.
is. Vor li se va răpi bucuria copi­ Atunci cînd s-au cunos­ narea liceului, pregătirea lume a celui dinţii- nepot ' Petroşani altă de ce acest a
ir avea lărească pe care o au a- cut, Mariana Iile şi Mircea pentru admitere la faculta­ al lor. La nici 16 ani, Ma­ (Va urma) , şoler nedisciplinat face J
ie. Vîn- 1 areutăţi producătorilor de ţ
ttensifi- lături de noi, vă rugăm să Balaş aveau cîte 14-15 ani te. „Voiam să facem din riana năştea primul ei co­ CONSTANŢA ^ legume.
:m/h. ne ajutaţi ca aceşti doi co­ fiecare. Erau elevi, colegi, ea un om realizat pe toa- pil, care, de atunci şi pî­ POPESCU-CORPADE