Page 29 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 29
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
’ ’’ ' » • •
A
Încheierea însămînţârii griului
şi culesul porumbului —
priorităţile acestor zile!
CULESUL PORUMBULUI Şerel şi Sălaşu de Jos, se şedintele C.A.P. Sălaşu de
SE APROPIE DE FINAL recoltau — în ziua raidu Jos, ne spunea:
lui nostru — ultimele su — în toamna aceasta,
în ziua cînd apar aceste prafeţe. La C.A.P. Silvaşu culesul porumbului a mers
rînduri, culesul porumbu de Jos, Francisc Dragotă, foarte bine. în numai o
lui în C.U.A.S.C. Haţeg Carol Dăbucan, Iosif Dra săptămînă şi ceva am re
poate fi considerat, în li gotă, Francisc Macra, Sa- coltat 112 ha. Porumbul,
nii mari, încheiat. Primele muilă Dragotă şi alţii ter cu coceni cu tot, l-am a-
dus la sediul cooperativei,
Anul XXXIV, nr. 7 749 SiMBĂTĂ, 9 OCTOMBRIE 1982 J 4 pagini - 50 bani unde am şi început depă-
brigada^rjiger*' pe ogoare nuşarea.
c ■
Ceea ce merită remar
Plenara Gomiteiulii Central LOCUITORI Al SATELOR HUNEDORENE ! tul că transportul recoltei
cat, de asemenea, este fap
ŢĂRANI COOPERATORI !
din cîmp la locurile unde
urmează să se depănuşeze
s-a făcut — aplicîndu-se
ii Partidul! lomunist Boaita şi mîine pentru strîngerea şi depozitarea în recomandările Comanda
Participaţi cu toţii la acţiunile organizate azi
mentului judeţean pentru
cele mai bune condiţii a recoltei de legume coordonarea activităţii din
agricultură — cu atelajele
Vineri, 8 octombrie, s-au încheiat lu tarea legilor statului nostru şi a adoptat rădăcinoase, asigurînd astfel o bună aprovizio unităţilor agricole şi ale
crările Plenarei Comitetului Central al o serie de măsuri organizatorice. nare a populaţiei cu aceste produse. membrilor cooperatori, ceea
Partidului Comunist Român, desfăşurate Analizîndu-se gravele abateri care au ce a permis să se concen
sub preşedinţia tovarăşului Nicolae avut loc în activitatea de comerţ exterior şi treze mijloacele mecanice
Ceauşescu, secretar general al Partidului care au adus importante prejudicii econo unităţi care au finalizat a- minaseră culesul porumbu
Comunist Român. miei naţionale, s-a constatat că o mare ceastă lucrare sînt C.A.P. lui şi, împreună cu alţi Brigada „Fulger" :
1
,2 în cea de-a doua zi a plenarei, în ca- răspundere în săvîrşirea acestora revine Haţeg, Rîu Bărbat şi Nuc 50—60 cooperatori, au în NICOLAE BADIU,
™ ul dezbaterilor au luat cuvîntul tova- tovarăşului Cornel Burtică, fost ministru şoara. La cooperativele a- ceput recoltarea sfeclei fu TRAIAN BONDOR 1
"1 Ioan Avram, Eva Feder, Ion Radu, al comerţului exterior şi cooperării eco gricole de producţie din
Teodor Roman, Ion Păţan, Dan Surulescu, nomice internaţionale. Plenara a hotărît Slivaşu de Jos, Livadia, rajere. Petru Marica, pre (Continuare in pag. o 4-a)
Trandafir Cocârlă, Gheorglie Dinu, Ilie excluderea Iui din Comitetul Politic Exe
Bologa, Nicolae Constantin. cutiv al C.C. al P.C.R. şi din rîndul mem
Referindu-se Ia documentele supuse brilor Comitetului Central al partidului. Exploatarea minieră Deva —
Plenara a hotărît excluderea din rîn
dezbaterii, toţi vorbitorii au dat o înaltă dul membrilor supleanţi ai Comitetului
apreciere contribuţiei hotărîtoare, deter Central al partidului a tovarăşului Vic
minante, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu tor Zlobiu, pentru săvîrşirea unor abu la trei decenii de existenţă
la elaborarea şi înfăptuirea politicii parti
dului şi statului nostru, consacrată creşte zuri şi încălcarea prevederilor legale, în Un prestigios colectiv de fost ani la rind portdrape 100 de oameni, care au în
rii neîntrerupte a producţiei industriale funcţia de director al I.A.S. Mangalia. muncă din judeţ — cel al lul hărniciei şi bunelor rea ceput activitatea la mină
Plenara a hotărît, de asemenea, exclu
şi agricole a ţării, dezvoltării ştiinţei, derea din rîndul membrilor supleanţi ai Exploatării miniere Deva — lizări in muncă din reşe şi fa flotafia Deva, azi am
culturii şi artei, ridicării permanente a C.C. al P.C.R.,precum şi din rîndul mem sărbătoreşte azi 30 de ani dinţa judeţului nostru. De ajuns la aproape 2 000,
bunăstării, materiale şi spirituale, a în brilor de partid, a tovarăşului Ovidiu Mai- de la înfiinţare. Ca la ori altfel, şi acum, minerii de lace o rapidă incursiune in
tregului popor, înfloririi continue a pa ce aniversare, gîndurile se veni se menţin in plutonul timp inginerul Atanasie
triei, in deplină libertate şi independen tec, pentru săvîrşirea unor fapte incompa întorc la anii de început, întreprinderilor cu rezulta Popescu, unul dintre vete
ţă, sporirii prestigiului şi rolului Româ tibile cu calitatea de membru de partid. se urcă în timp, se lac e- te meritorii în producţie. ranii unităţii. Dacă atunci
Plenara a adus unele modificări în
niei socialiste în lume. componenţa Comitetului Politic Executiv, valuări, comparaţii, se a- Ce traiectorie a urmat extrăgeam cam 10 000 to
Răspunzind îndemnurilor, orientărilor a Secretariatului Comitetului Central al runcă punţi spre viitor. deci mina Deva in anii ne de minereu pe an şi
şi indicaţiilor date de secretarul general partidului şi a Colegiului Central de împreună cu cadre din construcţiei socialiste ? Ce prelucram pe zi vreo 80 de
al partidului, ei s-au angajat, în numele Partid : conducerea minei, încercăm puncte de reper mai im tone, la nivelul acestui an
comuniştilor, al tuturor oamenilor mun — Tovarăşul Virgil Cazacii, membru al să sintetizăm cîteva ele portante i-au accentuat am ajuns să extragem
cii din colectivele în care îşi desfăşoară Comitetului Politic Executiv al C.C. al mente mai semnificative din 700 000 tone minereu şi să
activitatea să acţioneze cr'S abnegaţie şi P.C.R., a fost eliberat din funcţia de se activitatea de trei decenii personalitatea ? Ce anunţă
dăruire revoluţionară pentru îndeplini cretar al C.C. al P.C.R., primind alte în a celei dinţii unităţi in perspectiva in acest peri DUMITRU GHEONEA
rea cu succes a sarcinilor economice pe sărcinări ; dustriale a municipiului De metru de resurse minerale LIVIU BRAICA
anul în curs şi trecerea, în cele mai bu- — Tovarăşul Miu Dobrescu, membru va, a unui colectiv care a utile ale judeţului ?
nr condiţii, la înfăptuirea prevederilor supleant al Comitetului Politic Executiv — De la mai puţin de (Continuare în pag. a 4-a)
planului pe anul 1983, pentru realizarea al C:C. al P.C.R., a fost ales în funcţia
integrală a obiectivelor actualului cinci de secretar al C.C. al P.C.R. ;
nal, pentru transpunerea neabătută în — Tovarăşul Marin Enache a fost eli
viaţă a hotărîrilor Congresului al XH-lea berat din funcţia de secretar al C.C. al
al partidului. P.C.R., primind alte însărcinări, şi a fost
Comitetul Central a aprobat, în unani ales ca membru supleant al Comitetului
mitate, documentele înscrise pe ordinea Politic Executiv al C.C. al P.C.R. ;
de zi a plenarei, adoptînd în legătură cu — Tovarăşul Ilie Verdeţ, membru al
acestea o hotărîre, care se dă publicităţii. Comitetului Politic Executiv al C.C. al
Plenara a luat în dezbatere unele aba
teri de la disciplina de partid şi respec {Continuare în pag. a 2-a)
H O T Ă R Î R E A
Plenarei ComtetyW Central al Partidului
Comunist Român din 1-8 octombrie 1982
Plenara Comitetului Cen de stat Ia constituirea fon nale, creşterea nivelului de
tral al Partidului Comunist dului de dezvoltare eco trai şi a gradului de civi
Român, întrunită sub pre nomică. lizaţie al naţiunii noastre,
şedinţia tovarăşului Nicolae G. Propuneri privind con înaintarea fermă a Româ Brigada de pregătiri condusă de Bodo Ianoş.
Ceauşescu, secretar general vocarea Conferinţei Na niei pe calea socialismului
al Partidului Comunist ţionale a Partidului Co şi comunismului.
Român, în zilele de 7—8 munist Român. Comitetul Central a dat Mai multe scrisori sosi
octombrie a.c., a luat în 7. Propuneri privind re o înaltă apreciere rolului te la redacţie ne sesizea Aprovizionare abundentă,
dezbatere următoarele pro organizarea Consiliului Su determinant al tovarăşului ză că nu întotdeauna gos
bleme înscrise pe ordinea prem al Dezvoltării Eco Nicolae Ceauşescu în ela podinele găsesc legumele însă pe ici, pe colo, vecii®
de zi : nomice şi Sociale a borarea şi înfăptuirea po necesare conservării pen
1. Proiectul Planului na României. liticii partidului şi statu tru i a r n ă . Ce şi de cc
ţional unic de dezvoltare 8. Unele probleme orga lui, în soluţionarea pro nu găsesc ? Pornind de la obiceiuri mai persistă
economico-socială a Repu nizatorice. blemelor majore ale dez întrebarea aceasta, am or
blicii Socialiste România 1. Plenara a dezbătut şi voltării economico-sociale ganizat marţi după-amiază toamna asta s-au însi- tă toamnă şi piper şi foi
pe anul 1983. aprobat proiectul Planului a ţării, în stimularea ener un raid prin pieţele oraşe lozat în gospodăriile indi de dafin şi oţet şi chiar
2. Proiectul Pianului de naţional unic de dezvoltare giilor şi forţelor creatoare lor Deva, Hunedoara şi viduale atîtea legume, cum celofan. S-au găsit, dar
dezvoltare a agriculturii şi economico-socială a Re ale naţiunii, în mobilizarea Călan. nu s-a mai întîmplat vreo marţi nu se mai găseau.
industriei alimentare pe publicii Socialiste România tuturor resurselor naţionale dată. Credem. Numai com Şefa unităţii, Ecatorina
anul 1983. pe anul 1983, apreciind că în vederea realizării unei „CA LA CARTE"... plexul Agrocoop a desfă
3. Programul privind în el este în deplină con noi calităţi a muncii şi vie DAR NU CHIAR AŞA cut în ultimele zece zile Lazăr, ne asigură că a di
făptuirea măsurilor de cordanţă cu hotărîrile Con ţii poporului nostru. A fost cîte 4,5 tone de ardei ca- rijat în aşa fel vînzarca
Piaţa „Obor" din Hune
autoeondueere şi autoapro- gresului al XlI-lea al parti evidenţiată contribuţia e- doara, poate cea mai mare pia şi gogoşari, 3,8 tone unor articole mai greu de
vizionare în vederea asi dului, cu orientările şi senţială a secretarului ge găsit îneît să ajungă la cit
gurării unei bune aprovi sarcinile cuprinse în expu neral al partidului la în mai multe gospodine.
zionări a populaţiei cu pro nerile tovarăşului Nicolae tocmirea planului pe 1983, Raid prin pieţe şi magazine Am căutat borcane la
duse agroalimentare şi bu Ceauşescu, cu cerinţele desfăşurată sub conduce de legume şi fructe magazinul de menaj al pie
nuri industriale de con privind ridicarea pe o rea sa directă, nemijloci
sum pe trimestrul IV 1982 treaptă calitativ superioa tă, la fundamentarea rea din judeţ, reproduce la ardei gras, 4,5 tone vine ţei. Un anunţ discret ne
şi semestrul I 1983. ră a întregii activităţi e- listă, profund ştiinţifică, a scară mică structura reţe te, 11 tone varză albă şi trimite la altă adresă du
4. Programul unitar pri conomice şi sociale. Pro obiectivelor pe anul viitor, lei comerciale a oraşului. roşie, 13 tone de rădăci pă borcane. Căutăm acolo,
vind realizarea în complex iectul de plan orientează care se încadrează în pre Sc poate spune că este aici noase, 11 tone de mere. „Ca deşi n-a fost uşor de iden-
a lucrărilor de îmbunătă activitatea creatoare a în vederile actualului cincinal, o organizare „ca la carte", niciodată" — conchide şe
ţiri funciare. tregului popor în cel de-al ţin seama de sarcinile a- iar tovarăşa Paraschlva ful de magazin, Matei Po ESTERA SIMA
5. Proiectul de Lege pri treilea an al cincinalului, probate prin programele Popa, funcţionară a consi pescu. C. POPESCU
vind participarea, cu părţi asigură, prin prevederile suplimentare şi se bazează liului popular, care ţine La magazinul alimentar ION CIOCLEI
sociale, a oamenilor mun sale, progresul neîntre -locul administratorului de cu autoservire din incinta
cii din unităţile economice rupt al economiei naţio (Continuare în pag. a 2-a) piaţă, ne asigură că în pieţei s-au găsit în aceas (Continuare in pag. a 4-a)
