Page 41 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 41
'■fa'
Vizita oficială de prietenie
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1TI-VA!
a tovarăşului Nicoi
in R.P.
|jUPtţUl HUWEDOftBftl
PLECAREA ÎNCEPEREA convorbirilor oficiale
DIN CAPITALĂ
Marţi, 12 octombrie, au cialismului, păcii şi pro
T o v a r ă ş u l Nicoiae început la Sofia, convor gresului în lume. în acest
Ceausescu, secretar . gene birile oficiale între tova sens, a fost reafirmată
ORGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R răşul Nicoiae Ceauşescu, hotărîrea consună de a ac
ral al Partidului Comu
nist Român, preşedintele secretar general al Parti ţiona pentru valorificarea
m m um m Republicii Socialiste Româ dului Comunist Român, superioară a posibilităţilor
nia, împreună eu tovarăşa preşedintele Republicii So existente în domeniul dez
Elena Ceauşescu, au ple cialiste România, şi tova voltării- colaborării întF-o
cat, marţi dimineaţă, în- răşul Todor Jivkov, secre serie de ramuri- importan
Anul XXXIV, nr. 7 752 MIERCURI, 13 OCTOMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani tr-o vizită oficială de prie tar general al Comitetului te, cum sînt metalurgia —
tenie în Republica Popu Central al Partidului Co îndeosebi a producţiei de
lară Bulgaria, la invitaţia munist Bulgar, preşedin oţeluri speciale — electro
tovarăşului Todor Jivkov, tele Consiliului de Stat al nica, construcţia de maşini,
fn spiritul cttvîntării tovarăşttttii Nicoiae Ceauşescu şl secretar general al Comi Republicii Populare Bul muri de interes comun.
agricultura şi în alte ra
garia.
tetului Central al Partidu
lui Comunist Bulgar, pre La convorbiri participă S-a indicat ca membrii ce
hotărârii plenarei C»C. al P.C.R. din 7-8 octombrie a.c. şedintele Consiliului de persoanele oficiale române lor două delegaţii, organe
Stat al Republicii Popu şi bulgare. le de resort din cele două
lare Bulgaria. în cadrul convorbirilor, ţări să analizeze aceste
Ceremonia plecării s-a cei doi conducători dc posibilităţi şi să Ie- fina
„Depunem eforturi susţinute pentru promovarea de desfăşurat pe aeroportul partid şi de stat au subli lizeze în convenţii concre
niat cu satisfacţie că rela
te de colaborare şi coope
Otopeni.
frontispiciul
Pe
aerogării erau arborate ţiile româno-bulgare cu rare în producţie.
nosc o dezvoltare susţinu
drapelele partidului şi sta
în continuare, cei doi
de zăcăminte minerale utile" tului, eare încadrau por tă. Apreciind modul în conducători de partid şi de
care sînt transpuse în via
stat- s-au- informat reci
tretul tovarăşului Nîeolae
Ceauşescu. ţă sarcinile şi obiectivele proc asupra- mersului con
Pe aeroport, tovarăşul stabilite cu prilejul întîl- strucţiei socialiste în Româ
Nicoiae Ceauşescu şi tova nirilor la nivel înalt, fap nia şi Bulgaria, a activită
„După cum reiese din plan, în anul 1983 răşa Elena Ceauşescu au tul că acestea se realizea ţii desfăşurate de Partidul
se va dezvolta, de asemenea, mai puternic fost salutaţi de tovarăşul ză cu succes, tovarăşii Comunist Român şi Parti
Constantin Dăscălescu, de Nicoiae Ceauşescu şi To dul Comunist Bulgar pen
baza de materii prime şi materiale. Este ne alţi tovarăşi din conduce dor Jivkov au apreciat, tru transpunerea în ■ viaţă
cesar ca şi în acest domeniu ministerele- şi rea de partid şi de stat, în acelaşi timp-, că econo a ho-tărîrilo-r Congresului
precum şi de membri ai miile socialiste în plină al XII-1'ea- aî P.C.R. şi, res
consiliile populare să acţioneze cu toată răs C.C. al P.C.R., ai Consiliu dezvoltare ale României pectiv, Congresului al XII-
punderea şi fermitatea pentru realizarea pro lui de Stat şi guvernului, şi Bulgariei oferă mari po lea al P.C.B. S-a subliniat
conducători de instituţii sibilităţi pentru ridicarea că desfăşurarea cu succes
gramelor şi subprogramelor adoptate'". centrale şi organizaţii ob pe o treaptă superioară a a construcţiei socialiste în
şteşti. Tovarăşii din con colaborării bilaterale — în cele două ţări reprezintă
" NICOIAE CEAUŞESCU ducerea de partid şi de deosebi în ce priveşte ac o contribuţie la- întărirea
stat au venit împreună cu centuarea laturilor calita forţelor socialismului, la
soţiile. tive ale acestei colaborări cauza păcii şi progresului.
Conferinţa Naţională
deschid în acest sens, pe tori de plan. Astfel la fo Erau prezenţi, de ase şi cooperări reciproc avan Convorbirile se desfăşoa
a Partidului Comunist baza sarcinilor ce vă re raje planul a fost îndepli menea, numeroşi locuitori tajoase, — ceea ce cores ră intr-o atmosferă de cal
Român vin din magistrala expu nit în proporţie de 104 la ai Capitalei, care au făcut punde intereselor funda dă prietenie, de deplină
nere a tovarăşului Nicoiae sută (forîndu-se în plus q entuziastă manifestare mentale ale celor două po înţelegere şi stimă reci
— Tovarăşe Cornel Ar- Ceauşescu la plenara C.C. de dragoste şi stimă tova poare, serveşte cauzei so procă.
sin, director al întreprin al P.C.R. din 7—8 octom 2 500 ml), Ia galerii — răşului Nicoiae Ceauşescu.
derii de prospecţiuni şi 100,8 la sută, iar la sui T o v a r ă ş u l Nicoiae VIZITĂ PROTOCOLARĂ
explorări geologice Deva, brie a.c. şi a rezultatelor tori a fost depăşit cu 39,3 Ceauşescu şi tovaiăşa Elena Marţi după-amiază, to ceprim-ministru al guver
ştim că diupă ce în anul obţinute de colectiv la în la sută. Prin reducerea cu Ceauşescu au răspuns cu varăşul Nicoiae Ceauşescu, nului, au făcut o vizită pro
tFecut colectivul în frun cheierea celor trei trimes 2 la sută a costurilor de căldură aclamaţiilor şi u- secretar general al Parti tocolară ţovarăşului Todor
ralelor bucureştenilor ve
tea' căruia vă aliaţi a cu tre ale anului ? Cum în producţie planificate- (chel niţi să-i conducă. dului Comunist Român, Jivkov, secretar general al
cerit locul II pe ţară îm tâmpinaţi Conferinţa Na tuielile la 1000 lei lucrări La scara avionului, un preşedintele Republicii So Comitetului Central al
iţ>ţrecerea socialistă şi „Or- ţională a partidului ? geologice au fost diminua grup de pionieri a oferit cialiste România, şi tova Partidului Comunist Bul
ditjui' Muncit” clasa a II-a, — Rezultatele. înregistra te cu 11 lei) a crescut e- buchete de flori tovarăşu răşa Elena Ceauşescu, gar, preşedintele Consiliu
lui Nicoiae Ceauşescu şi to membru al Comitetului Po lui de Stat al Republicii
aţi pornit în anul 1982 ho- te pe nouă luni smt bune. MIRCEA LEPĂDATU varăşei Elena Ceauşescu. litic Executiv al Comitetu Populare Bulgaria.
tărîţi să vă situaţi pe lo Ne-am realizat' şi chiar La ora 10,10, aeronava lui Central al Partidului
cul I. Ce perspective se depăşit principalii indica (Continuare î n pag. a 2-a) Comunist Român, prim vi- (Continuare în pag. a 4-a)
Dezvoltarea economico-socială
' A kJăteJ A
Mii
a ţării in 1983
0 cerinţă de maximă importanţă: îuraje
suficiente pentru toate animalele
Cooperativele agricole de zootehnică tot fînul ce refăcut acoperişul. Dc alt La C.A.P. Rîu Alb însă,
producţie .din Consiliul u- l-am avut în cîmp — adi fel, în toate unităţile s-a transportul şi depozitarea
nic agroindustrial Haţeg au că 610 tone, cu circa 100 acţionat cu operativitate finului ca şi însilozarca
în acest an cantităţi mari tone mai mult decît nece la refacerea căpiţelor şi porumbului sînt rămase în
de fin, ceea ce reflectă sarul — ne spunea Tere şirelor stricate de vînt, în- urmă întx-u cît . Ludovic
preocuparea acordată asi zia Gabor, preşedinta coo lăturîndu-se pericolul de Balea, preşedintele unită
gurării nutreţurilor care să perativei agricole din Să precierii furajelor din cau ţii, şi Cornel Stoicuţa, şe
permită nu numai întreţi laşu de Sus. La transportul za ploilor. ful fermei zootehnice, se
nerea animalelor în stabu- şi mai ales la depozitarea Refcrindu-ne la preocu ocupă foarte puţin de a-
laţia 1982—1983, ci şi ob finului o contribuţie sub parea ce se acordă însilo- ceastă problemă, cum ne-a
ţinerea unor producţii stanţială au avut-o coope zării porumbului furajer spus Petre Itul, primarul
mari. Ca urmare a acestui ratorii Nandra V-lad, Ioan merită a sublinia şi aici comunei Sălaşu de Sus.
fapt, marea majoritate a Rodeanu şi Romuluţ Vlad, seriozitatea eu care se ac Comitetul comunal de
unităţilor din zonă îşi a- eare au clădit şire foarte ţionează. Consiliul unic a- partid, consiliul popular
coperă necesarul de furaje, bine legate, în care nu groindustrial a alcătuit pa au obligaţia să intervină
ba unele ■— cum ar fi ce intră apa. tru formaţii de îrrsilozat ce operativ şi să determine
PRODUCŢIA MARFA INDUSTRIALA le din Livadia, Sălaşu de însemnate cantităţi de se deplasează — conform sporirea preocupării pen
Sus şi altele — vor depăşi fîn au fost aduse în baza unui grafic judicios în tru asigurarea bazei fura
chiar nivelurile înscrise în furajeră şi la C.A.P. Pui jere şi la această unitate.
Un -accent deosebit se va pune în continuare pe balanţă. — 575 tone, Silvaşu de Jos tocmit — pe la toate uni Unităţile agricole din
activitatea din industrie, pentru a ne puţea înfăptui în această perioadă se — 420 tone ş.a., unde trans tăţile agricole. în momen zona Haţegului cresc mul
toate obiectivele stabilite de Congresul al Xll-lea al acţionează cu răspundere portul fibroaselor se a- tul de faţă două dintre a- te oi şi trebuie precizat că
partidului. Pentru anul 1983 se prevede creşterea cu pentru transportul şi de propie de sfîrşit. La C.A.P. cestea lucrează la asocia se acţionează şi pentru a-
6,6 Ia sută a producţiei industriale marfă, faţă de pozitarea finului, însiloza- Livadia s-au depozitat pî- ţiile economice mtereoope- sigurarea hranei acestora
anul 1982, creştere ce urmează a fî concretizată în- rea porumbului furajer, nă in prezent 540 tone fîn, ratiste din Pui şi Bărăşti, mai ales în ce priveşte de
tr-un important volum de produse fizice, necesare pentru umplerea cămărilor adică toată cantitatea des unde au fost deja puse la pozitarea fibroaselor. Pen
dezvoltării tuturor sectoarelor economice şi sociale. zootehniei cu cantităţi cît tinată furajării bovinelor. păstrare 1100 tone şi res tru amenajarea frunzare
Creşterea cantitativă va trebut să fie însoţită de Finul a fost depus îmtr-un pectiv 450 tone porumb lor, însă, preocuparea nu
O puternică ridicare 'a nivelului tehnic al produselor, mal mari de nutreţuri. fînar de mare capacitate furajer. Celelalte două —
Ceea ce merită evidenţiat
de îmbunătăţirea lor calitativă, determinînd astfel construit în acest an cu alcătuite din mecanizatorii este suficientă. Pînă la
competitivitate sporită şi eficienţă întregii activităţi este faptul că transportul ajutorul întreprinderii mi Gheorghe Stroe, Viorel ora actuală doar la C.A.P.
productive. finului şi cocenilor de po Silvaşu de Jos s-au adu
Această sarcină prioritară a economiei naţionale rumb s-a făcut şi se face niere Vulcan. Vîntul pu Puşcaş, Emil Micloşoni, nat şi depozitat 3G0 tone
va trebui să-i angajeze în mai mare măsură şi pe exclusiv eu atelajele uni ternic ce a bătut zilele Trandafir Sălăşan şi, res frunze, la celelalte unităţi,
oamenii muncii Iiimedbreni, producători ai unor în tăţilor' agricole şi particu trecute a desprins cîteva pectiv, Ioan Cristea, Crl- cantităţile realizate sînt
semnate cantităţi de produse fizice de care economia lare. utilizîndu-se remorci plăci din acoperişul fmă şan Muntean şi Cristian
naţională are mare nevoie pentru continua sa dez le doar pentru distanţele rului, dar cooperatorii, în Muntean — lucrează la TRAIAN BONDOR
voltare. lungi. frunte cu inginerul şef al cooperativele agricole din
— Am adus în ferma unităţii, Virgil Radu, au Silvaşu de Jos şi Livadia. (Continuare in pag. a 2-a)
