Page 42 - Drumul_socialismului_1982_10

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 3

Energeticii de la Mintia se pregătesc intens pentru le i r e z e r v e de zăcăminte i lit e r a le u t ile

trecerea în condiţii optime a „vîrtului de iarnă" (Urmare din pag. 1) ze mări de avansare în Ciungani şi I-Iondol vom
subteran şi la foraje'. Din­
preda lucrarea în acest
Ui,(10 Tel<
tre acestea se detaşează trimestru, iar la alte obiec­ lfgOS ŞCO;
Din discuţiile purtate zi­ aceste direcţii în care co­ produselor rezultate din ficlenţa muncii şi implicit brigăzile de mineri con­ tive cum sînt cele de la 16,25 Tra
lele acestea cu cadre de muniştii, ceilalţi oameni ai arderea cărbunilor. Odată beneficiile întreprinderii ca­ duse de Gheorghe Purda Bucium-Tarniţa, Muncel- 16.35 Viat
conducere de la întreprin­ muncii îşi concentrează ac­ finalizată, estimăm că va re au depăşit cu 1,1 mi­ şi Nicolae Hăpăleţ şi cele est, Groapa Matildei, fina­ 17.00 Uni
derea electrocentrale Min­ ţiunile : executarea la timp fi asigurată capacitatea de lioane lei prevederile pla­ de sondori conduse de Ion lizăm organizările de şan­ 17,50 1001 Snc!
18.00
tia, cu membri ai comi­ şi de calitate a reviziilor pompare pentru încă 10 nului. Dar, din păcate, Miheţ, Alexandru Petcu, tier sau pregătim extinde­ lui.
tetului de partid am des­ şi reparaţiilor la agregate­ ani. realizările nu s-au ridicat Dumitru State, Liviu To- rea lucrărilor de cercetare 20.00 Telt
prins eîteva aspecte sem­ le producătoare de ener­ Sfîrşitul acestei luni va la nivelul pe care ni l-am muţa şi Titus Popescu, ca­ şi explorare. Pentru ca 20.20 Acti
20.35
Diol
nificative privind efortu­ gie electrică şi termică, in­ însemna şi încheierea lu­ propus. Aceasta datorită, re au reuşit să obţină, fa­ activitatea să se desfăşoa­ 20.35 Filt)
rile oamenilor muncii din clusiv a instalaţiilor hidro­ crărilor de revizii ale boi­ în primul rînd, unor greu­ ţă de anul trecut, creşteri re ritmic şi în bune con­ Irul
întreprindere pentru trece­ tehnice, . de alimentare cu lerelor, pompelor, apara­ tăţi pe care le-am întîm- de viteze eu 10 la sută în diţii In timpul iernii, am iv.
de
rea cu bine a „vîrfulul de cărbune, a celor pentru telor de contracurent şi re­ pinat pe linia aprovizionă­ minerit şi 20 la sută ia fo­ pregătit căile de acces spre 22.20 Tel<
iarnă". evacuarea zgurii şi cenu- ţelelor de termofieare. Că rii şantierelor şi punctelor raje. O atenţie deosebită punctele de lucru şi insta­
— Este. o perioadă care, şei; punerea la punct a termenul va fî respectat dc lucru cu materiale (în­ am acordat pregătirii oa­ laţiile din dotare, pentru a
ţinînd seama de specificul instalaţiilor pentru produ­ ne garantează abnegaţia deosebi materiale de Ini­ menilor, organizînd cursuri fi în perfectă stare dc
muncii noastre, comportă cerea şi transportul ener­ dovedită de oamenii mun­ ţiere, ea explozivi, capse de calificare în zonele funcţionare, ani verificat m
o serie de măsuri deosebi­ giei termice ; crearea stocu­ cii de la atelierul turbi­ etc.), perturbării, în repe­ unde ducem lipsă de mi­ şi pus la punct toate pro­
te faţă de celelalte perioa­ rilor de combustibil şi de ne, avîndu-i în frunte pe tate rînduri, a activităţii neri şl sondori calificaţi, blemele ţinînd seama de nu cui)
de ale anului — ne-a spus piese de schimb necesare ; comuniştii puternicei orga­ de transport — cu oameni, dar şi cursuri de speciali­ viaţa şi munca oamenilor Uioprogri
Dorel Malea, secretarul lucrări rioi la gospodăria nizaţii de bază de aici. materiale şi utilaje — în­ zare pentru lucrările de pe şantiere. Totuşi, mal La ovilii
comitetului de partid al de combustibil. — Se spune că „prevede­ spre şi de la punctele de foraj în subteran. există un semn de între­ cultură;
8.00 nevi
Î.E. Mintia. Pentru agre­ — V-am ruga să concre­ rea este mama înţelepciu­ lucru, dar, de ce să nu re­ bare... rlerul m
gatele, instalaţiile şi utila­ tizaţi, tovarăşe director ad­ nii"... cunoaştem, şl unor defi­ — în această^ etapă şi în letin de
jele din dotarea termocen­ junct, în eîteva cuvinte, ce — Cred că ştiu ce doriţi cienţe de natură organiza­ viitor, In faţa lucrătorilor — Despre ce este vorba ? dem a
Buletin
din domeniul prospecţiuni­
tralei, frigul şi îngheţul s-a făcut pînă acum în să aflaţi I Da, ne-ara asi­ torică din activitatea noas­ — Pînă la această oră terpreţi
sînt duşmani înverşunaţi. aceste direcţii. gurat, încă de acum, sto­ tră. lor şi explorărilor geologi­ n-am reuşit să ne asigu­ Iară; 10,
ce stau sarcini deosebite
Experienţa anilor trecuţi — Referitor Ia revizii şi cul de cărbune necesar răm pe şantiere (multe ciallstc ;
rulc; 11,(
ne-a determinat să deve­ reparaţii aş dori, în pzumul pentru funcţionarea ter­ — Chiar dacă nu sînt — subliniate cu pregnanţă sînt foarte izolate) stocu­ ir,05 na
dc
s e c r e t a
l
gene­
r u
nim mai prevăzători, mai rînd, să amintesc aportul mocentralei timp de 27 de aşa cum v-aţi propus, to­ rile minime de combusti­ lor ; ll,U
ral al partidului, tovară­
anticipativi aş spune. încă deosebit ce l-au avut co­ zile. Vremea, oricît de tuşi rezultatele obţinute în şul Nicolae Ceauşescu, cu bili, material lemnos, con­ Buletin i
acest an în producţie sînt
comoara
din vară, la nivelul comi­ muniştii din organizaţia grea, nu ne va găsi „des­ meritorii. Subliniaţi, vă ducte de foraj şi mjţjîeie Orizont
tetelor de partid, sindicat, de partid de la „reparaţii coperiţi". De asemenea, rugăm, eîteva dintre mă­ prilejul vizitei de lucru în necesare desfăşurării acti­ vanprem.
U.T.C., al conducerii uni­ cazane şi instalaţii auxilia­ prin grija atelierului meca­ surile tehnico-organizatori- judeţul nostru şi în cuvîn- vităţii. De ce ? Deşi avem 13.00 l)e
Clubul
tăţii a fost elaborat un re", cu o remarcă deosebi­ nic, datorită unei activi­ ce care au condus la rea­ tarea la plenara C.C, al repartiţii, nu ni s-au fur­ Buletin
plan special de măsuri în tă pentru formaţia mais­ tăţi exemplar coordonate P.C.R. din 7—8 octombrie nizat. întrucît nu avem tul 'îostt
această direcţie. In docu­ trului Viorel Adam. La a- de ing. Cornel Ţueneanu, lizarea lor. a.c. — în ce priveşte pro­ dreptul la organizarea — Cîntec
mentul amintit sînt cuprin­ celaşi nivel ridicat de com­ şeful atelierului, oamenii — Plecînd de la reali­ spectarea şi promovarea, transportului „prin con­ dicului ;
succese
se sarcinile concrete ce petenţă, promptitudine şi muncii de aici, avînd per­ tatea că ne confruntăm cu în condiţii de eficienţă ri­ venţie" cu autovehiculele lcscu ; r
revin fiecărui comparti­ eficienţă se situează şi manent ca model exem­ greutăţi datorate lipsei de dicată, a noi rezerve de întreprinderii de transport cononiice
ment, termenele de rezol­ modul în care au muncit plul oferit de comunişti, efective, am căutat să su­ zăcăminte minerale utile. auto Deva, oamerjii sînt <le şti
radio; 1)
vare, nominalizarea celor cei de la „atelierul meca­ au realizat necesarul de plinim acest lucru prin a- Care sînt obiectivele prio­ obligaţi să se deplaseze la ric : Elis
care răspund de aplicarea nic", comuniştii Iosif Ti- piese de schimb pentru plicarea unor măsuri tehni­ ritare ale colectivului în lucru cu autobuzele de că­ Odă lli
lor. De asemenea, în şe­ riung, Ovidiu Florescu, oa­ turbine şi mori. De remar­ ce şi organizatorice meni­ trimestrul IV şi în anul lători. Iarna trecută am Orele sc
tura de
dinţele de comitet, în adu­ menii conduşi de maistrul cat atenţia acordată recon- te să menţină ritmuri con­ viitor, cum sînteţi pregă­ avut mari probleme din Radiojuri
nările generale de partid principal specialist Alexan­ diţionării pieselor uzate şl stant bune de execuţie, să tiţi să le îndepliniţi cît această cauză. N-am dori tr-o o
sînt raportate stadiile do dru Raţiu, Ei au încheiat reintroducerii lor în cir­ ducă la creşterea produc­ mai bine, întrucît urmea­ ca acum să ne lovim de muzicale
stop mu:
execuţie, se fac propuneri în bune condiţii reparaţia cuitul productiv. tivităţii muncii. în acest ză anotimpul rece, cînd, aceleaşi greutăţi şi, de a-
pentru depăşirea dificultă­ capitală a grupului nr. 2 “ în întîmpinar.ea Con­ sens am trecut la mecani­ se ştie, condiţiile de mun­ ceea, cu sprijinul organe­
ţilor care mai apar. Iată, şi au început acţiunea la ferinţei Naţionale a parti­ zarea lucrărilor miniere, că sînt mai dificile ? lor competente de la nive­
spre exemplu, şedinţa co­ col cu numărul 3, efectuea­ dului, comuniştii, toţi oa­ dotînd toate secţiile cu ma­ — Avem eîteva obiective lul judeţului, vom încerca = VÂ
mitetului de partid ce a ză periodic revizii tehnice menii muncii din între­ şini de încărcat, staţii de deosebite, asupra cărora să găsim rezolvarea aces­
avut loc în prima zi a lu­ la utilaje şi agregate, re­ prinderea noastră ,— ne-a compresoare, scule şi uti­ ne-am concentrat forţele în tei probleme. DEVA
nii acesteia a analizat toc­ vizii a căror calitate este declarat în încheiere to­ laje de săpat etc. De ase­ acest trimestru, în scopul întregul nostru colectiv CU 300
mai acest aspect. ilustrată de buna funcţio­ varăşul Dorel Malea, se­ menea, am organizat echi­ finalizării şi predării lor este hotărît ca în întîmpi- Bujorul
— Care sînt direcţiile nare a acestora. Tot ei cretarul comitetului de pe specializate pe lucrări pînă Ia sfîrşitul anului că­ narea Conferinţei Naţio­ NEDOAR
fundamentale de acţiune realizează o lucrare nouă partid — sînt hotărîţi să de montaj, de foraj şi mi­ tre beneficiar, dar ne pre­ nale a partidului să-şi fa­ seriile I-
pioana i
ce au în vedere depăşirea şi deosebit de importantă : asigure toate pregătirile niere, dotate cu tehnica a- ocupăm şi pentru pregăti­ că pe deplin datoria, pen­ tul); C
cu bine a perioadei de iar­ la pompele de evacuare a de iarnă la un înalt ni­ decvată, care folosesc me­ rea activităţii din anul tru a încheia şi trimestrul (Arta); i
nă ? — a fost întrebarea zgurii şi cenuşei se află vel calitativ, astfel îneît tode moderne de lucru. viitor. Astfel, acţionăm în IV al acestui an cu realizări structoru
Amintiri
adresată directorului ad­ în curs de execuţie treap­ producţia de energie elec­ Sînt „formaţii model" ca­ Valea Jiului pentru iden­ importante în muncă, pen­ meu vei
junct comercial, ing. Mir- ta a Il-a de pompare, ca­ trică să crească simţitor. re, preluînd unele iniţia­ tificarea şi punerea în va­ tru a pregăti în cete, mai I-II (7
cea Bădărău. re va asigura condiţii mai tive muncitoreşti de mare loare a noi rezerve de bune condiţii producţia a- PENI :
(Cultura)
— Patru la număr ar fi bune pentru depozitarea MIRCEA D1ACONU productivitate, obţin vite- cărbune. La Vadu Dobrii, nului viitor. tenii (
NEA :
• ® — — • — * — «—• — ft — * — « — e — * — « " « a — ® — o — • — • — ® — ® — <b ~ • — ® spaţiala
•
TR1LA :
(Muncite
>/ SA :
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA Iul măr
3S8 Ci un H
U RIC AN
ticii dc
mm \ ■ ' ’ (Retezat
seriile J
Că „omul sfinţeşte lo­ şi răspundere din partea GUIIAB,
sîngerat.
cul" este un adevăr incon­ Ordine şi disciplină fermă în conducerea preşedinţilor, inginerilor TIE : Ci
testabil, verificat în toate şefi, şefilor de ferme, con­ tria); F
cazurile de activitatea activităţii fiecărei unităţi agricol©! ducătorilor formaţiilor dc ra) ; G)
in te de
practică a fiecărei unităţi lucru, a tuturor cooperato­ tura) ;
agricole şi ferme de pro­ rilor şi mecanizatorilor, a- (Daria)
toconducerii şi autoapro-
ducţie. în cooperativele a- nale, să nu tolereze nici Miron Betea, Eugen Vişoiu Ilie Staic (Şerel), Ion Sima vizionării teritoriale. sigurîndu-se astfel înfăp­ curajulu
(Rapoltu Mare), Petru Mir-
Imigram
gricole, unde preşedinţii, un fel de abuz sau încăl­ şi respectiv, Vasile Munca- cea (Roşcani),- Petru Dălie Organizaţiile de partid tuirea neabătută a hotărî- sa de c
inginerii şefi şi şefii de care a normelor şi princi­ ciu nu au depus eforturi (Bîrsău) şi Ionel Drăgotes- din unităţile agricole sînt rilOr adoptate de Congre­ Escadrei
ferme se preocupă cu răs­ piilor eticii şi echităţii so­ stăruitoare pentru a onora 1 chemate să militeze cu rători -
pundere şi exigenţă de or­ cialiste. printr-o activitate irepro­ cu (Peşteana) . într-o situa­ consecvenţă pentru instau­ sul al Xll-lea al partidu­ reşul);
mina).
ţie asemănătoare se găsesc
ganizarea judicioasă a Există suficiente exem­ şabilă mandatul încredin­ lui în domeniul agricultu­
muncii, de instaurarea u- ple ce atestă preocuparea ţat de membrii coopera­ şi unii specialişti din uni­ rarea unui climat ferm de rii, a imperativelor noii I
nui bun climat de ordine şi răspunderea pentru con­ tori. Numai aşa se poate tăţile agricole, ingineri şefi muncă, ordine, disciplină revoluţii agrare.
şi disciplină, de valorifi­ solidarea continuă din explica de ce, în unităţile sau şefi de fermă, care nu-şi' IV
carea eficientă a potenţia­ punct de vedere economic amintite s-au manifestat îndeplinesc cu conştiin­
lului uman, tehnic, finan­ şi organizatoric a unităţi­ serioase neajunsuri ce au ciozitate şi răspundere a- 0 cerinţă ie maximă importanţă Timpu
ciar şi material se înregis­ lor agricole cooperatiste, influenţat negativ îndepli- tribuţiile ce le revin. A- azi, . 13
trează, an de an, rezultate ceea ce denotă că şi orga­ (Urmare din pag. 1) tone frunze. Iată, încă se .Vreme *
superioare în. producţie, în nizaţiile de partid din u- Pe marginea unor sancţiuni apiicale mai resimte necesitatea u- cu ceru
nor os. '
dezvoltarea avuţiei ob­ nităţile respective îşi e- factorilor cu munci de răspundere foarte mici — sub 100 to­ nor acţiuni energice şi pre­ vor ave
şteşti şi în ridicarea bună­ xercită cu competenţă ro­ ne, iar la unele cooperati­ ocupări susţinute pentru a să, însi
stării cooperatorilor. De lul de conducător al între­ din unele C.A.P. şi ferme zootehnice asigura tuturor categoriilor de dese,
gii activităţi. în acest sens ve — cum sînt cele din iul va
asemenea, o importanţă pot fi ..amintite cooperati­ Şerel, Nucşoara şi altele de animale furaje din bel­ ral, cu
rare dl
deosebită în realizarea a- vele agricole din Haţeg,. nirea sarcinilor de plan .şi mintim, între alţii, pe Mi- şug in stabulaţia ce se a- ■Tem per
cestor deziderate o repre­ Silvaş, Ostrov, Sîntandrei, livrarea produselor la fon­ hai Hoţea şi Francisc Pe- — s-au adunat abia 30—40 propie. Ti cupr
zintă promovarea princi­ Romos şi altele, unde pro­ dul de stat, cooperativele trovici (Băcia), Silviu O- grade,
piilor muncii colective, ma­ ducţiile şi veniturile plani­ înregisţrînd restanţe apre­ laru (Timpa), Tiberiu Bar- CULTURILE AGRICOLE NU SÎNT LOCURI tre 14'
nifestarea intransigenţei fa­ ficate se realizează şi chiar ciabile la predarea produc­ dan (Pui), Cornel' Stoicuţa d im in ea
ţă de lipsuri şi orice aba­ depăşesc, ca urmare a a- ţiei vegetale şi animaliere (Rîu Alb), Saveta Lupu PENTRU PÂŞUNATUL ANIMALELOR ! La m
teri care lezează integrita­ contractate. (Romoşel), Nicolae. Cean bilă. ci
plicării cu rigurozitate a Culturile însăinînţate în această toamnă, în spe­ Vor că
tea avuţiei obşteşti. In a- normelor tehnice specifice Pentru o slabă activita­ (Rişca), Ioan Ilca (Rapoltu cial plantele pentru nutreţ, au o bună răsărire şi formă
ccst context, toţi cei căro­ fiecărei culturi şi grijii te ■ profesională desfăşura­ Mare) şi Mircea Mihăilea- stare de vegetaţie, garantînd obţinerea unor produc­ zonele
ra obştea le-a încredinţat sporite faţă de sectorul tă au fost sancţionaţi, de nu (asociaţia Vaidei). Stă ţii sporite la hectar. Se constată însă că producţia în­ şi ninşi
zenla i
sarcina să gospodărească zootehnic, concomitent a- asemenea, cu desfacerea în posibilitatea Celor mal cepe să fie dijmuită de pe acum, culturile fiind so­ 80—100
cu pricepere fondurile ma­ cordîndu-se atenţie şi re­ contractului de muncă şe­ sus amintiţi să-şi probeze cotite de către unii cetăţeni ca Ioc pentru păşunatul vestic.
teriale şi bârfeşti aflate la ducerii continue a cheltu­ fii fermelor de la C.A.P. calităţile profesionale şi animalelor şi păsărilor (!). Asemenea situaţii se în- Pentr
dispoziţia unităţilofy să ielilor. Strei — Constantin Călăuz, competenţa prin eforturile tîlnesc frecvent pe tarlalele C.A.P. Simeria, Kăeia, zile: Vi
ducă la înfăptuire hotărîri- Sînt însă şi unele coope­ Burjuc — Ioan Miheţ şi ce le depun pentru redre­ Strei şi ailor unităţi. Evident, astfel de cazuri cad sub sta&Uă,
nor os.
le adunărilor generale ale rative agricole, unde rezul­ Roşcani — Aurel Meda, sarea situaţiei unităţilor incidenţa Decretului 300/1981, posesorii animalelor şi care vi
membrilor cooperatori şi tatele economi co-financiare fermele respective avînd sau fermelor pe care le păsărilor lăsate să distrugă producţia agricolă fiind de ave.
ale consiliilor de conduce­ nu reflectă nici pe depar­ mari nerealizări de plan conduc, prin obţinerea u- pasibili de sancţiunile prevăzute de lege. modera
de seu
re şi să asigure folosirea te potenţialul real de pro­ la efective sau producţia nor rezultate pe măsura Organele locale aie puteri da stat sînt datoare să râturile
cu maximă chibzuinţă a ducţie al unităţilor. într-o de lapte şi carne. asigure măsuri hotărîte pentru protecţia culturilor prinse
pămîntului, au datoria să asemenea situaţie se află Unele abateri pentru ca­ bazei tehnico-materiale e- agricole, să nu îngăduie sub nici un motiv ca pro­ de iar
12 şi 1
pună totdeauna mai pre­ C.A.P. Brănişca, Valea Sîn- re au mai fost atenţionaţi xistente, a condiţiilor şi ducţia să fie diminuată din cauza păşuiiatului abuziv tă dim
sus interesele generale ale giorgiului şi Zam, unităţi au săvîrşit şi alţi preşe­ cerinţelor impuse de ma­ cu animalele.
obştii faţă de cele perso­ ai. căror foşti preşedinţi dinţi de C.A.P., cum sînt terializarea principiilor au-