Page 45 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 45
Vizita oficială de prietenie
PROLETAR DIN TOATE ŢĂRILE. UNIT!-VĂ!
a to varăşului Nicolae
in R.P. B
of» U «J n
r&V OS
S O C I A L I S M U L Cunoaşterea unor aspecte se aflau în mijlocul oamenilor
La Uzina şi Institutul de maşini-unelte
muncii din Pîovdiv
InMstorra unor asnpote sp afinii Pinrlnmir Al. Ciudomir Alexan-
ale construcţiei socialiste,
ale vieţii economice şi so- drov, primul secretar al în continuarea vizitei o-
Comitetului orăşenesc
de
cial-culturale în ţara ve partid Sofia al P.C. Bul ficiale -de prietenie pe care
o întreprind în Republica
S I L I l i L U I P 0 P U L f t R J U D E T E A N cină şi prietenă s-a înscris gar, Petăr Mejdureciki, Populară Bulgaria, tovară
;
ea o parte distinctă in pro
primarul oraşului, repre
gramul celei de-a doua zi zentanţi al ministerului şi şul Nicolae Ceauşescu, to
le a vizitei oficiale de prie centralei industriale de varăşa Elena Ceauşescu au
sosit, miercuri la amiază,
Anul XXXIV, nt. 7 753 JOI, 14 OCTOMBRIE 1992 4 pagini •= 50 bani tenie pe care tovarăşul profil, precum şi sute de în oraşul Plovdiv, cel mai
Nicolae Ceauşescu, secretar muncitori şi muncitoare.
general al Partidului Comu Directorul general al mare centru urban al ţă
nist Român, preşedintele Centralei industriale de rii, după Sofia.
In spiritul eavîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi Republicii Socialiste Româ maşini-unelte, Ştilian Pe- Elicopterul prezidenţial
nia, şi tovarăşa Elena trov, a adresat tovarăşului cu care au călătorit înal
Ceauşescu o întreprind în Nicolae Ceauşescu, tovară ţii soli ai poporului român
hotărîrii plenarei C.C. al P.C.R. din 7-8 octombrie a.c. Republica Populară Bulga şei Elena Ceauşescu, tova a aterizat pe Stadionul .,9
11
ria. răşului Todor jivkov, în Septembrie .
Dimineaţă, înalţii soli ai numele celor peste două Primul secretar ai Comi
Oţelul de calitate se produce cu de tovarăşul Todor Jlvkov, mii de oameni ai muncii P.C.B., Tvan Panev, adre
tetului judeţean Plovdiv al
poporului român, însoţiţi
ce-şi desfăşoară activitatea
secretar general al Comite în aceste unităţi reprezen sează, în numele tuturor
©feluri de înaltă calitate! tului Central al Partidului tative de producţie şi cer oamenii r muncii din ju
Comunist Bulgar, preşedin
cetare, un salut cald, mun
tele Consiliului de Stat al citoresc, arătînd că între deţ, un cald bun venit tova
R.P. Bulgaria, au fost oas gul colectiv consideră vi răşului Nicolae Ceauşescu,
peţii oamenilor muncii de zita solilor poporului român tovarăşei Elena Ceauşescu,
„Este necesar să acordăm mai multă aten la Uzina şi Institutul de ca o mare cinste şi onoare. tovarăşului Todor Jivkov,
ţie pregătirii cadrelor, ridicării continue a pre maşini-unelte din Sofia. Mulţimea, adunată pe Pionieri bulgari oferă, îm
în faţa uzinei şi institu platoul de la intrare, poar bujoraţi de emoţia vîrstei,
gătirii lor profesionale. In mod deosebit atrag tului, în întâmpinarea tova tă portrete ale tovarăşului mari buchete de flori.
atenţia asupra necesităţii de a se lua toate răşului Nicolae Ceauşescu, Nicolae Ceauşescu, ale to-
a tovarăşei Elena Ceauşescu,
măsurile pentru asigurarea cadrelor necesare, a tovarăşului Todor Jivkov (Continuare în pag. a 4-a) {Cor.tinuare în pag a 4-u)
inclusiv de muncitori cu înaltă calificare../*.
NICOLAE CEAUŞESCU Soţreprmde?ea de utilaj minier Petroşanii
Conferinţa Naţională la ora unor noi mutatii
a Partidului Comunist nalului nr. 8 şi a lipsei u- giner, unde se produc de
materiale
refractare
reglările, datorită căror fe
nor
Român necesare înzldlril cuptoare nomene se pierd aproape In complexul angrenaj al impus aducerea la acelaşi care să se diminueze efor
lor, care au dus la multe zilnic cantităţi însemnate industriei hunedorene, în numitor, dacă se poate spu tul fizic al minerilor şi să
în cele nouă luni trecu ore de staţionare — subli de oţol7 treprinderea de utilaj mi ne aşa, şi a întreprinderii crească tot mai mult ran
te clin acest an, colectivul nia inginerul Antonie Po — Sînt mai multe cate nier Petroşani ocupă un loc de utilaj minier Petroşani. damentul in abataje.
de la Oţelăria Siemens pa, şef secţle-schimb la gorii de cauze. De exemplu, distinct, prin importanţa pe Vizitind uzina in noiembrie începută sub semnul an
Martin II, din Combinatul O.S.M. II —, în semestrul datorită prea deselor staţio care o are pentru dezvol 1977 şi in august 1979, se- gajării plenare a intregulu-
siderurgic Hunedoara, a al II-lca situaţia s-a schim nări accidentale, depăşirii tarea ţi modernizarea pro colectiv, extinderea I.U.M
rămas dator economiei na bat. Am primit atît fontă, orelor de staţionare în re ducţiei de cărbune din Va Petroşani, prevăzută a se
ţionale cu o însemnată eît şi fier vechi în canti paraţii curente sau la cald lea Jiului. Nu trebuie nea im m m realiza in două etape, se
cantitate clo oţel. Sînt mi tăţi suficiente. Totuşi nu a cuptoarelor, timpul efec părat să ne întoarcem prea materializează cu succes
nusuri acumulate încă din am reuşit să recuperăm tiv de lucru a fost în cele mult in timp, la fostele A- luceafăr La vizita de lucru pe care
primele două luni ale a- restanţele, iar în ultimele 9 luni cu 5 la sută măi teliere centrale Petroşani tovarăşul Nicolae Ceauşescu
nului şi amplificate în lu două luni am înregistrat mic decît cel planificat, iar - extrem do modeste ca in constelaţia a efectuat-o din nou, in a-
nile iunie, august şi sep- alte minusuri. Cauzele sînt datorita neasigurării unui spaţiu şi dotare şt cu con cest an, in luna septembrie,
tombr multiple, unele de natură profil corespunzător al cup diţii de lucru precare - PATRIEI in această puternică unita
— Dacă nerealizările din externă, dar foarte multe toarelor, îneît ele să poată pentru a vedea mutaţiile te constructoare de utilaj
semestrul I al anului s-ar ţin direct de modul în ca prelua încărcătura maxi radicale pe care le-a cu cretarul general al partidu minier din judeţ şi din ţa :
putea justifica, într-o oare re este organizată activita mă, şi a depăşirii frecven noscut .unitatea in anii con lui, t o v a r ă ş u l Nicolae ră, oamenii muncii de aic
care măsură, prin aprovi tea, cum se desfăşoară şi te a procentului admis de strucţiei socialiste şl cu Ceauşescu, a dat indicaţii au fost in măsură să rapor
zionarea necorespunzătoare se respectă procesul tehno pierderi de metal, nu s^a deosebire de 17 ani încoa preţioase privind extinderea teze că recomandările ce
eu fontă, datorită opririi logic în oţelărie. realizat nici greutatea me ce, de la Congresul at IX- şi modernizarea întreprinde le-au fost date prind viaţă
în reparaţie capitală a fur — Concret, tovarăşe in~ die planificată pe şarjă, ea lea al partidul dl. cu fiecare zi, etapa I de
fiind cu cinci tone mal mi Dezvoltarea fără prece rii, construirea unor noi ca dezvoltare s-a încheiat cu
că. Numai acest lilcru re dent a industriei carbonife pacităţi, echipate cu ma bune rezultate şi s-a trecut
DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ prezintă un minus de 3 000 re, necesitatea creşterii ca şini şi instalaţii moderne, in la cea de a doua etapă,
A TĂRII IN 1983 tone într-o lună. Mai avem pacităţilor de producţie şi care să se poată realiza o după finalizarea căreia în
necazuri şi cu cei de la mecanizarea pe scară largă gamă largă de utilaje mi treprinderea îşi va tripla
a lucrărilor miniere, cărora niere, adaptate la specifi DUMITRU GHEONEA
MIRCEA LEPADATU conducerea partidului le a- cul zăcămintelor de cărbu
cordă a mare atenţie, au ne din Valea Jiului, prin {Continuare în pag. a 3-a)
{Continuare în pag. a 3-a)
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI
POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
Toate forfeie — la efectuarea în temeiul dispoziţiilor art. 46, alin. 2, şl ale
art. 60 din Legea nr. 57/1968 de organizare şl func
lucrărilor pe ogoare! ţionare a consiliilor populare,
Marţi seara, la C.A.P. pînă seara tîrziu in unitate, D E C I D E :
Nădăştie, culesul porum ajutînd la organizarea şi
bului a fost încheiat, iar coordonarea muncii. Art. unic — Convoacă Consiliu] popular al ju
terenul eliberat în între — Astăzi — ne spunea deţului Hunedoara în sesiunea a zecea din cea de a
gime. în ziua respectivă, interlocutorul — toată su opta legislatură pentru ziua de 16 octombrie 1982.
aproape 400 de muncitori flarea satului este mobili ora 9, cu următorul proiect al ordinii de zi:
PRODUCŢIA NETA
de la Combinatul siderur zată la culesul porumbului
O creştere însemnată — de itul viitor reclamă Îndeplini gic Călan şi un mare nu şi la eliberarea terenului 1. Raport privind preocuparea Comitetului exe
3 la sută •— va marea in rea constantă a indicatorilor măr de elevi de la liceul de coceni. în tarlaua de
anul 1983, faţă de acest an, fizici, in sorUmentaţia sta cutiv al Consiliului popular al judeţului Hunedoara,
producţia netă. Este impor bilită şl de calitate superi din oraş, aflaţi în practică, la Plopi, la recoltarea po a comitetelor şl birourilor executive ale consiliilor
tant de reţinut această cifră oară, în condiţiile reducerii s-au prezentat la tarlaua rumbului şl la tăierea co populare municipale, orăşeneşti şi comunale, precum
deoarece producţia netă re pe toate căile a costurilor cu porumb şi au început cenilor lucrau peste 120
prezintă indicatorul esenţial de producţie, » consumuri şi a unităţilor subordonate pentru recuperarea şi
al noului mecanism econo- lor de materii prime, mate să culeagă, să încarce re de cooperatori. Pînă acum
mico-fiuanciar, pe ale cărui riale, combustibil şl energie, colta în maşini pentru a la C.A.P. Bretea Strei s-a valorificarea resurselor materiale rcfolosibile, în a-
principii trebuie aşezată în conferind înaltă eficienţă în fi dusă la baza de recep terminat culesul porumbu plicarea Decretului nr. 465/1979.
treaga activitate a întreprin tregii activităţi economice.
derilor. Subliniind această Sarcini importante în creş ţie, să taie cocenii. în lui de pe suprafaţa de 125
necesitate, la recenta plena terea producţiei nete revin fruntea acestei acţiuni s-au ha, iar 80 de ha au fost e- Preşedinte, Secretar,
ră a C.C. al P.C.R., secreta şi colectivelor de muncă hu- situat Viorel Păcuraru, liberate de coceni. RADU BĂLAN NICOLAE STANCULESCU
rul general al partidului, to nedorene — din minerit şi
varăşul Nicolae Ceauşcscu, siderurgie, din energetică şi primarul oraşului, activiş La Cooperativa agricolă
releva : „Este necesar să se chimie, din industria fores tii Comitetului orăşenesc de producţie Bretea Româ
acorde o atenţie deosebită, tieră şi a materialelor de de partid şi lucrătorii con nă se culege porumbul de
de către toate ministerele \şi construcţii, de pe şantiere şi siliului popular, care au pe ultimele suprafeţe, se Economii importante
unităţile economice, realiză din transporturi, din toate
rii in cele mai bune condiţii celelalte sectoare de activi iniţiat şi coordonat, de efectuează arături de
a planului de producţie fizi tate. Şi există condiţii, dis altfel, participarea la a- toamnă, se pregăteşte ier- Oamenii muncii de la în denţiat brigăzile conduse
că, de producţie marfă vin- ponibilităţi tehnice, materia ceastă acţiune. narea animalelor. Mecani treprinderea minieră Bar de Todor Foier şi Mi hai
dulă şi încasată, de produc le şi umane ca procentul de
ţie netă". creştere stabilit să fin în Ioan Gelu Buzdugan, zatorii Ioan Lazea, Ioan za au obţinut în nouă luni, Negoci — de la sectorul
Realizarea planului produc făptuit şi în industria jude vicepreşedintele biroului Gherghinoiu şi Ioan Mi- importante economii : 103,8 Valea Morii, Gheorghe Jur-
ţiei nete în toate întreprin ţului nostru. Ele trebuie in executiv al Consiliului hăilescu lucrau la însilo- la sută la combustibil şi ca .şi Sabin Jurca — de ia
derile şi Ia nivelul economi să folosite din plin, eu con
ei naţionale, asigurarea în secvenţă, hotărîre şi înaltă popular al comunei Bretea Zftfc. energie electrică, 100,9 la sectorul Valea Arsului, Ni
făptuirii procentului de responsabilitate muncitoreas Română, răspunde de TRAIAN BONDQR sută lemn de mină, 105,8 colae Ghiaţă şi Nieu Blada
creştere prevăzut pentru a- că, revoluţionară. C.A.P. Bretea Strei şi se la sută la fier vechi, 129,5 — de la sectorul Musariu
află, de dimineaţa devreme {Continuare în pag. a 3-a5 la sută la cupru. S-au evi II.
