Page 47 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 47
1 ® JOI, 14 OCTOMBRIE 1982 paq. 3
nedoara s-au desfăşurat
Zilele filmului patriotic pe
tema „Din trecutul.de lup UN JOC CE SE PUTEA
E5Z«B«Ega tă al poporului — de la
adevărul istoric la legen ÎNCHEIA... ALTFEL
(Urmare din pag. 1) o serie de scule, dispoziti Nicolae Ceauşescu - per dă", prilej de vizionare a
nlare unor filme ca : „Dacii", S-a întimplat zilele tre
: „Lumini ve, verificatoare, care asi fecţionări utilajelor, con-
— episodul gură productivităţi sporite struindu-le pe module, ast „Columna", „Ştefan cci cute in municipiul Hune
capacitatea de producţie a Mare", „Drumul oaselor" doara. Este ştiut că şan
utilajului minier. si înaltă calitate produse fel ca timpul de transport, tierele de construcţii nu
igram de lor. de montaj şi demontare in S Acţiuni cu filmul © ş.a. Numeroase manifestări
litico-idco- Intr-o perioadă scurtă, întreprinderea cinemato c u l t u r a l-educative, con sînt, nici pe departe,
aici au fost asimilate şf Etapa o doua de dezvol abataje a complexelor şi a grafică, în colaborare cu locuri de joacă pentru
•lodie Introduse în producţie com tare şi modernizare vizează, altor utilaje să fie redus studioul „Alexandru Sahia“ cursuri, mese rotunde, in copii. Dar se pare că Li
plexele mecanizate de susţi între altele, construirea u- cit mai mult posibil. terviuri cinematografice au nii părinţi... iau in joacă
cincinalii- nor noi hale şi ateliere, întreprinderea de utilaj a organizat la Petroşani, avut menirea să aprofun
nere şi tăiere a cărbunelui- L/upeni şi' Vulcan, cea de lucrurile serioase. Numai s
S.M.A. 1 şi S.M.A. 2, care standuri de probă, construc minier Petroşani se află, a- deze tematica filmelor. ® aşa se explică păţania
nisiune de torii de utilaj minier iiind şadar, la ora unor noi mu a 13-a ediţie a „Festivalu în sala de apel a între l
sportivă se comportă bine în pro preocupaţi în principal de lui filmului documentar micuţului I.M. în vîrstă de )
ieretului ducţie, combinele C.A. 1 şi taţii, la ora adevărului con Valea Jiului ’82“, prilej de prinderii miniere din Lo- 3 ani. Lăsat nesuprave
prograniu- C.A. 2, folosite cu bune re ridicarea nivelului tehnic şi firmat de realitatea socia prezentare a unor noi pro noa s-au proiectat filmele gheat, joaca lui putea să
zultate în întreprinderile mi calitativ al producţiei, asi listă a anilor noştri, care a- ducţii cinematografice gru „România — casa mea" şi se transforme intr-o ade
niere din bazinele carboni milarea în scurt timp şi a testă justeţea politicii parti pate pe teme cum ar fi : „România — pentru o lu vărată tragedie pentru fa
economică fere ale Văii Jiului şi Gor- elementelor de hidraulică, a dului nostru, atestă forţa „România — ţara socialis me fără arme". Asemenea milia sa. Un pas greşit şi
tă, lume jului, unele repere, suban- altor repere şi subansam- de acţiune şi de împlinire manifestări cu puternic băiatul a căzut intr-o
locuuientar samble, piese de schimb ble, să aducă — aşa cum a unui popor liber într-o mului şi a păcii", „Aspecte groapă, destul de adincă
studiourile ale politicii interne şi ex ecou în rîndul oamenilor
pentru acestea, precum şi le-a recomandat tovarăşul ţară liberă. terne a României socialis muncii hunedoreni vor pentru el, in care se acu
ific „Cor- te", „Sport pe 35 mm“, continua la toate întreprin mulase o mare cantitate
— episo- derile miniere din Valea de apă. Şansa lui a fost
sau „Filme premiate la Cu
pa de Cristal". La mai Jiului. • Pe marginea fil că tocmai atunci, prin a-
multe spectacole a partici mului „Alo, aterizează propiere, trecea, venind
cintecului. de la serviciu, tinărul Rotii
pat regizoarea Felicia Cer- străbunica", s-a organizat
năianu, care a lansat cu la Fabrica de confecţii din Reindold, muncitor la s
acest prilej ultimul său Vulcan o dezbatere pe te Combinatul siderurgic Hu
film „Ce facem pentru ma : „Familia — celulă de nedoara. Sesizind perico
(Urmare din pag. t) exclusivitate şi din păcate zultate cît mai bune. în ei ?“. © La cinematograful bază a societăţii noastre lul, acesta a sărit, lără să
I : 6,00 Ku- sînt destul de numeroase. acest sens — după cum re „Arta" din municipiul Hu socialiste". mai stea pe ginduri, in \
lineţii; 6,30 fu’-’ţalo. Ne dau fontă, dar apă. Datorită acestui gest
i în agri- Adevărul este că în ulti leva Victor Petroescu, se minunat, părinţii micuţului
idiojurnal ; nu x itotdeauna în ritmul mii ani au ieşit la pensie cretarul comitetului de LIW. mai pot spune şi as
•sei; 8,10 şi de calitatea solicitată de mulţi dintre oţelarii care partid de la oţelărie — Cenaclu! Flacăra— din nou în
ir; 0,00 Du- graficele de elaborare. La tăzi : ,,Avem un băiat".
)5 Răspun au dus faima Hunedoarei, s-au luat o serie de măsuri O intimplare din care
zi lor; 10,00 începutul acestei luni, de alţii ies în următorii ani, organizatorice menite să
10,Ou Mo- exemplu, datorită unei a- iar cei tineri care le-au ducă la întărirea discipli mulţi părinţi au de învă
10,1*; Cîn- varii la furnale, n-am pri luat locul nu se ridică la ţat...
e — muzi- nei tehnologice, la îmbu în cadrul noului tur judeţului nostru după
rniâncască; mit fontă în cantitatea ne nivelul lor, nu stăpînesc nătăţirea întregii activităţi. neu pe care îl întreprin următorul program : as
•entru arta cesară, elaborînd cu apro încă bine procesul tehno S-a întărit asistenţa tehni de în ţară, Cenaclul Fla tăzi, joi, . 14 octombrie, în
Buletin de ximativ 2 000 tone de oţel logic.
tem copiii că pe schimburi, prin nu căra al tineretului revo Deva — la Sala sporturi
Pu blicitatc; mai puţin. Ultima remarcă a prim- mirea în funcţiile de şef luţionar, organizat dc lor ; vineri, 15 octombrie,
ştiri; 12,0.» — Se întîmplă cam aşa topitorului Teodor Fiţu am secţie-schimb a unor ingi
olclorului ; — ne spunea Teodo-r Fiţu, auzit-o repetată, ca un lait C.C. al U.T.C. şi revista în Hunedoara — la Clu
imico-şfiin- motiv, de toţi cei cu care neri cu multă experienţă „Flacăra", condus de bul „Siderurgistul" şi
an premieră prim-topitor la cuptorul nr. în producţie şi trecerea în sîmbătă, 16 octombrie, în
i0 De Ia 1 5. Cînd avem fontă, nu vin am stat de vorbă în oţe- ture a unor maiştri de la poetul Adrian Păunescu, Petroşani — la Casa de
ufo univers trenurile la timp, cînd vin lărie. Se pare că s-a făcut va fi timp do trei zile
î de ştiri; simţită de mai mulţi ani sectorul mecano-energetic. oaspetele iubitorilor de cultură.
ile de V a- trenurile de turnare, n-a Alte măsuri vizează întă Toate cele trei specta Viitorii locatari ai celor
; 16,20 Sfa- vem fontă. Cum s-a întîm- şi acum este din ce in ce rirea disciplinei, asigura muzică şi poezie din ju- cole sînt programate de 58 de apartamente care
6,25 Româ plat chiar astăzi. Stăm du mai acută. Cei din vechea doţul nostru. se vor da in folosinţă, la
nie — fol- gardă părăsesc, treptat, rîn- rea unei mai bune aprovi la ora 18. Biletele au fost
:an; 16,40 pă tren de o oră. Ştiţi cît zionări cu fontă, fier vechi Membrii cenaclului, re- puse în vînzare în ce slirşitul acestei luni in
jmice; 17,00 ne costă această oră ? Din- durile oţelari-lor, iar oa şi utilaje de turnare, creş prezentanţii cci mai au- le trei municipii, prin blocurile 114 şi 115 din
; 17,05 Ra- tr-un foc am pierdut -10 meni care să le ia locul terea responsabilităţii fie torizaţi ai muzicii tinere, Orăştie au continuat, ală
lă; 17,30 Te tone de oţel ! Dacă apro nu prea sînt, sau cci care intermediul comitetelor
Snt, patria sînt n-au experienţa vîrst- căruia la locul său de vor susţine spectacole în U.T.C. din unităţile eco turi de ceilalţi cetăţeni,
rele serii ; vizionarea cu fontă, fier muncă. colo trei municipii ale nomice şi instituţii. acţiunile de muncă patrio
; 20,00 Ră vechi şi utilaje de turnare nicilor. tică in scopul înfrumuse
ii O zi în- s-ar desfăşura ritmic, n-am Aspectul era de prevă
Bijuterii ţării urbei. Astlel, de pe
-5,00 Nou avea probleme. Dar aşa, zut. De aceea era bine să agenda lor de muncă re
lucrăm în salturi, pierdem fie luate din vreme mă ţinem citeva preocupări :
la calitate, neputînd ela suri hotărîte pentru pregă au fost reparate leagăne
bora, pe şarje marca dc o- tirea schimbului de oţelari. le, toboganele, celelalte
& w m ţel nrevă/ută în grafice, Aceasta rămîne în conti jocuri din patru locuri de
jem şi la cantitate.- Tot nuare o problemă de prim distracţie ale copiilor din
irea (ra atît de adevărat este şi ordin — subliniată, dc alt cartierele Pricaz şi Mure
ia graniţă faptul că nerespectarea dis fel cu putere, şi de tova şul ; a fost curăţat cana
•JEDOARA : ciplinei tehnologice, a in răşul Nicolae Ceauşescu, lul Morilor ; in parcul din
eriile I-II secretarul general al parti
anclra şi strucţiunilor de lucru con strada Libertăţii s-a trans
rrurgistul) ; duc la neajunsuri în pro dului, atît cu prilejul vi portat şi nivelat teren, au
ce (Arta); ducţie, la pierderi anor zitei de lucru făcută la Hu im f fK ' > - iost sădiţi pomi şi semă
laltimbancii male de oţel. Deseori, do nedoara, cît şi în cuvînta-
1 meu ve- nată iarbă. Oamenii O-
iile I-II (7 zarea fierului vechi şi a rea la plenara C.C. al răştiei în nici un chip nu
, U P E N I : fontei se face necorespun- P.C.R. din 7—8 octombrie vor să-şi dezmintă tradi
•ce (Cultu- zător şi oţelul, neputînd fi a.e. —, căreia conducerea ţia lor de buni gospodari.
: De la 9
:ul); LO- preluat de oalele de tur combinatului, organizaţia
i de foc nare, curge în vanele la de partid^de aici trebuie
1); PETRI- terale de zgură, blocîn- să-i acorde cea mai mare CE NU SE VEDE
artă (Mun-
ANI : Le- du-le. Bascularea liniei atenţie. DIN DRUM
Hian — se- mari de oţel (datorită ne- Comuniştii, toţi oţelarii
Retczatul); verificării atente a aceste de la secţia Siemens Mar
de la Bel- In vecinătatea incintei
îeriile I-II ia de către oţelari), perfo tin II îşi cunosc obligaţii zootehnice a C.A.P. Beriu
; GURA- rarea pragurilor şi rinelor le şi sînt hotărîţi să facă sint bălării care cresc in
însîngcra- (din cauza unei înzidiri de totul pentru creşterea pro voie şi gropi in care băl
ORĂŞTIE : ducţiei de oţel, pentru a
Iria); Bon slabă calitate) sînt alte ne Copilăria fericită a micilor şoimi ai patriei de Ia grădiniţa cu program prelungit teşte apa. Nu departe de
ţi ; OEOA- reguli care duc la pierderi întîmpina Conferinţa Na din Vulcan, în compania jucăriilor şi a „tovarăşei* educatoare Lucia Goga. iermă, ascunsă după niş
e de zbor dc oţel. Ele ne aparţin, în ţională a partidului cu re Foto : CRISTIAN ŞTEFAN te copaci, se allă o can
ă) ; HA-
3 (Dacia) ; - I titate mare de fier vechi
i curaju- provenit, probabil, de la
: Imigranţi secţia S.M.A. Cooperato
g de cul- Conducere concretă, nu general, a Toate forţele — la efectuarea
: Escadro- rii din Beriu ar trebui să
îurători — Iacă ordine şi în jurul fer
; ILTA : mei zootehnice, nu numai
); GHE- lucrărilor din campania agricolă!
(IWin erul). in incinta acesteia.
(Urmare din pag. 1J tivele agricole din Valea
wmaa Cooperativa agricolă de nă parte din recolta de la cîţiva kilometri distan Sîngiorgiului, Boşorod, Bre FIECARE
«PREŞ producţie din Ribiţa dis porumb strînsă peste zi a ţă una de alta. Analizînd situaţia elibe tea Română şi altele elibe
«WWW5SIH pune de însemnate rezerve rămas „depozitată" cî-teva Rezultatul controlului şi rarea terenului este răma CU ANTENA SA
pentru a-şi spori contribu nopţi consecutiv Sn... la îndrumării efectuate la rării terenului de coceni să in urmă.
gerii din ţia la realizarea programu nuri. Rău este că nici pre general este faptul că nu se pot evidenţia cooperati Unităţile din Consiliul Sint unii locatari griju
lui de autoconducere şi şedintele C.A.P. Nicolae s-a strîns în întregime re vele agricole din Strei, unic agroindustrial Călan lii care, deşi au antenă
. HO, 4, 39. autoaprovizionare terito Jula nu se ocupă cu răs colta din lanurile de po Gînţaga, Ruşi ş.a., unde a- trebuie să predea la fon colectivă pe bloc, nu con
rială. Dar datorită unor rumb. Din „neatenţie" unii proape tot terenul ce a dul de stat 1 279 tone po cep să nu aibă fiecare...
fost cultivat cu porumb
33, 20, 34, lipsuri în conducerea ac cooperatori cum sînt Tă- este liber. La C.A.P. Gîn rumb, din care au fost du antena sa. Ce „reuşesc’
tivităţii şi organizarea nase Manea şi Lucia Dan ţaga, porumbul s-a cules se la baza de recepţie şi aceşti întreprinzători ? Cu
i : 1 018 086 muncii, desfăşurarea lucră au cules doar parţial ştiu- cu coceni cu tot, urmînd la F.N.C. cu ceva peste 500 antenele lor ciuruie hi-
rilor din campania agrico leţii de pe suprafeţele re droizolaţia teraselor blo
lă de toamnă nu se ridică partizate, iar Tănase Clej să fie depănuşat la sediul tone. C.A.P. Strei a pre curilor care - atenţie ! —
sesbsssb punderea cuvenită dc con şi Dionisie Cazan au lăsat unităţii, ceea ce a permis dat pînă acum 110 tone,
la nivelul cerut. nu sînt terase circulabile.
ducerea activităţii la strîn- grămezi întregi de ştiuleţi să se treacă la arat. Marţi, C.A.P. Sîncrai 57 de tone.
Cu toate că în raza co gerea recoltei. Aşa se ex acoperiţi cu coceni, de Apa ce se infiltrează lace
munei există o singură şapte tractoare, sub condu Importante sînt şi canti mari neplăceri celor de
U>rie. Vrc- cooperativă agricolă, argu plică de ce în după-amia- unde exista oricînd posibi cerea lui Constantin Se- tăţile predate de C.A.P. la ultimul etaj. De ce nu
ir,stabilă, mentele invocate de pri za zilei de 12 octombrie litatea ca aceştia să fie crieru, inginerul şef al u- Ba tiz, Bretea Strei, Bretea facem opinie împotriva
rădea pre- a.c., el n-a fost prezent pe sustraşi. nităţii, au arat de dimi Română şi altele. Celelal acestor stricători ? Sint în
formă de marul Nicolae Rorrtan pri Tată o situaţie care în
rit vor a- vind preocuparea persona la niciuna din tarlalele neaţa pînă seara tîrziu. La te unităţi — cum sînt cele această situaţie, între al
de aversă. lă pentru buna organizare unde se culegea porum deamnă la serioase reflec C.A.P. Vîlcele, culesul ma din Valea Sîngiorgiului, tele, blocurile AB V, AB
moderat ţii pe primarul comunei şi 18, £ 21, F 5, A 5, A 5/2,
mperaturl- a muncii, controlul şi în bul, lăsînd totul in seama preşedintele C.A.P., factori nual al porumbului şi eli Boşorod etc. — au predat
i cuprinse drumarea lucrărilor în brigadierei Sabina Stan- berarea de coceni au mers cantităţi foarte mici, iar A 3 din cartierul Gojdu,
le, iar ce- ce trebuie să se implice cu 75 din Micro 15, 17, 18,
16 şi 19 eîmp, asigurarea unui spi ciu care, singură, nu a pu întreaga răspundere în con lent şi a fost introdusă în C.A.P. Gînţaga n-a adus la 19, 21 şi 24 din strada
mala cea- rit ferm de ordine şi dis tut cuprinde şi supra ducerea concretă, nu la lan o combină de recoltat bază nici un ştiulete de
i zona de ciplină în unitate nu au veghea mersul recoltării în general, a întregii activi Liliacului - toate din
i. (Meteo- la volanul căreia se află oarece încă nu s-a trecut Deva.
acoperirea necesară, ţinînd tarlalele „Vale" şl „Cără tăţi ce se desfăşoară în a- Stan Pană, mecanic la la depănusarea porumbu
seama de faptul că o bu mizi", acestea fiind situate ceastă unitate. S.M.A. Călan. La coopera lui.