Page 49 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 49
SSSS3 5 U
încheierea vizitei oficiale de prietenie
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
In R.P. Bulgaria
SOSIREA ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
ÎN CAPITALA Secretarul general al In timpul convorbirii s-a
T o v a r ă ş u l Nicolae Partidului Comunist Ro subliniat hotărîroa Româ
Ceauşescu, secretar general mân, preşedintele Republi niei şi Bulgariei de a ac
al Partidului Comunist Ro cii Socialiste România, to ţiona şi pe mai departe,
mân, preşedintele Republi varăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu celelalte ţări
cii Socialiste România, îm s-a întîlnit, în cursui dimi socialiste, cu forţele pro
preună cu tovarăşa Elena neţii de joi, cu secretarul gresiste antiimperiallste şi
Ceauşescu, s-au înapoiat general al Comitetului iubitoare de pace de pretu
Anu! XXXIV, nr. 7 754 VINERI, 15 OCTOMBRIE 1932 4 pagini - 50 bani
joi scara, în Capitală, du Central ai Partidului Co tindeni pentru continuarea
pă vizita oficială de prie munist Bulgar, preşedintele procesului destinderii, pen
tenie pe care au făcut-o în Consiliului de Stat al R.P. tru adoptarea unor măsuri
Republica Populară Bulga Bulgaria, tovarăşul Todor eficiente de dezarmare şi,
In spiritul ctivîntărn tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ria, la invitaţia tovarăşu Jivkov. Cu acest prilej, cei în primul rînd de dezar
lui Todor Jivkov, secretar doi conducători de partid mare nucleară, pentru pa
general al Comitetului şl de stat au examinat un ce, securitate şi colabora
fiotărîrii plenarei C.C, a! P.C.R. din 7-8 octombrie a.c. Central al Partidului Co cerc larg de probleme ale re în Europa şi în întrea
munist Bulgar, preşedinte actualităţii politice interna ga lume.
le Consiliului de Stat al ţionale. Un loc important întîlnirea s-a desfăşurat
Exploatarea şi valorifioarea superioară Republicii Populare Bulga în cadrul convorbirilor a într-o atmosferă de cordia
fost
problemelor
acordat
litate, de caldă prietenie şi
ria.
Ceremonia sosirii a avut din Balcani, transformării stimă reciprocă.
Joi după-amiază, la So
a tot luai mite minereuri loc la aeroportul Otopeni. acestei regiuni într-o zonă fia, s-au încheiat convor-
a bunel vecinătăţi, o zonă
Deasupra salonului oficial,
erau arborate drapelele a înţelegerii şi păcii, lipsi
partidului şi statului, care tă de arme nucleare. (Ccntinuare în pag a 4-a)
încadrau portretul tovară MITINGUL PRIETENIEI
. Se impune să se acţioneze cu mai şului Nicolae Ceauşescu.
La sosire, t o v a r ă ş u l BULGARO-ROMÂNE
multă fermitate în vederea desfăşurării cores Nicolae Ceauşescu şi tova
punzătoare a activităţii de cercetare, pentru răşa Elena Ceauşescu au Un moment deosebit în va“ din Sofia.
fost salutaţi de tovarăşii programul vizitei oficiale La miting au luat parte
soluţionarea mai rapidă a problemelor com Constantin Dăscălescu, Şte de prietenie pe care tova mii de oameni ai muncii
plexe necesitate de industria noastră socialistă fan Voitec, de alţi tovară-' răşul Nicolae Ceauşescu, din întreprinderile şi insti
din conducerea de partid secretar general al Parti tuţiile capitalei Bulgariei
— de materiale, de materii prime, de tehnolo şi de stat. dului Comunist Român, socialiste.
gii, de introducere în producţie a progresului Pe aeroport se aflau, de preşedintele Republicii So Participanţii la miting au
asemenea, numeroşi locui cialiste România. îm întîmpinat pe tovarăşul
tehnic", tori ai Capitalei, care au în- preună cu tovarăşa Elena Nicolae Ceauşescu, pc to
tîmplnat pe tovarăşul Ceauşescu, a efectuat-o varăşa Elena Ceauşescu, pe
Nicolae Ceauşescu şi pe în R. P. Bulgaria, la tovarăşul Todor Jivkov cu
Conferinţa Naţională NICOLAE CEAUŞESCU tovarăşa Elena Ceauşescu invitaţia tovarăşului Todor deosebită căldură, cu senti
a Partidului Comunist cu multă bucurie şi însu Jivkov, secretar genera! al mente de dragoste si sti
Român fleţire. Comitetului Central al mă, cu intensă bucurie, ex
ţii în subteran, la extrage la concluzia că este nece T o v a r ă ş u l Nicolae Partidului Comunist Bul presie a satisfacţiei deose
— In acest an — releva rea unor cantităţi de mi sar, acolo unde se pretea Ceauşescu şi tovarăşa Elena gar, preşedintele Consiliu bite faţă de rezultatele
Nicolae Lungu, directorul nereuri peste cotele stabi ză, să trecem cu mai mult Ceauşescu au răspuns cu lui de Stat al R.P. Bulga fructuoase ale noului dia
întreprinderii miniere Bar lite. Minerii de Ia Barza curaj la aplicarea meto prietenie manifestărilor pli ria, l-a constituit mitingul log la nivel înalt româno-
bulgar.
bulgaro-române,
prieteniei
za —, colectivul nostru de sîrvt decişi să răspundă delor de exploatare de ne de căldură ale bucureş- organizat joi la Palatul
muncă a acţionat cu mai prin fapte chemării secre mare productivitate. Aceas tenilor veniţi să-i întîmpi- (Cor.tinuare in pag. o 4-a)
multă hotărîre şi răspun tarului general al partidu ta şi în ideea valorificării ne. Culturii „Ludmila Jivko-
dere pentru a depăşi greu lui, t o v a r ă ş u l Nicolae depline a zonelor minera
tăţile ivite în producţie, Ceauşescu, adresate cu lizate cu conţinuturi scă
pentru a obţine realizări prilejul vizitei de lucru în zute în metale. Mă refer Respectarea programului de lucru
la fel de bune ca şi în judeţul nostru, de a spori la metodele de exploata
anii trecuţi. După un în producţia de minereuri, să re cu înmagazinare şi sab nu este facultativă S
ceput anevoios (perioada materializeze neabătut ori otaje, ca o primă măsură.
entările date la recenta Apoi, urmează să ne dez
primului trimestru al a- plenară a C.C. al P.C.R., voltăm în orizonturile su
nului i.n.), ne-am in să încheie anul cu planul perioare de la Musariu şi BRIGADA DE REPORTERI programul de lucru erau
tensificai eforturile şi, realizat exemplar, la toţi IN FERMELE ZOOTEHNICE numai îngrijitorii. E drept,
treptat, realizările au în Valea Morii, în scopul pu trecuse la prima oră pe a-
indicatorii. nerii în exploatare a zăcă colo şi preşedintele C.A.P.
ceput să se amplifice, res — Concret, ce se între mintelor filoniere mai Aurel Luca. Şefa de fermă
tanţele să fie tot mai mici. prinde pentru materializa mari, cu conţinuturi ridi- Felicia Negrilă a sosit pe
Măsurile tehnico-organiza- rea acestei sarcini impor Ieri dimineaţa, brigada de reporteri a ziarului la 7,30. Eugenia Priş spu
torice stabilite Ia nivelul tante ? L. CRIŞAN „Drumul socialismului" a fost prezentă în linele fer nea că mulge 16—17 litri
sectoarelor productive au — Ne-am analizat toate me zootehnice din consiliile unice agroindustriale Uia la mulsoarea de dimineaţă
dus la înviorarea activită posibilităţile şi am ajuns (Continuore în pag. a 2*a) şi Deva, undo a urmărit modul cum se desfăşoară
programul de lucru, respectarea regulilor de zoo- de la 13 vaci. Aici, un lot
igienă, efectuarea mulsului, participarea cadrelor cu de animale este o zi în
atribuţii de conducere Ia buna organizare şi desfăşu grija unor oameni, în altă
rare a activităţii în acest important sector de produc zi în grija altora. Ieremia
Dezvoltarea ecemiaico-ssciafă a {arii în 1983 ţie al agriculturii judeţului nostru, care trebuie să-şi Dane, de la grajdul nr. 2
aducă o contribuţie tot mai însemnată Ia înfăptuirea mulge 36 de vaci din 40
principiilor autoconducerii şi autoaprovizionării. Ia şi obţine de la ele în jur
tă, pe scurt, aspectele semnificative înlîlnite. de 200 1 lapte marfă. Joia
na şi Suta dau şi cîte 20
litri de lapte. „Dar eu sînt
C.A.P. IIARAU. De la lui potenţial al fermei. toată ziua după ele. Bat cu
îngrijitorii Maria şi Nico Igiena mulsului lasă văcuţele mele toate • locu
lae Leahu, Cornel Lepă mult de dorit. în grajduri
dat, Victoria Tondea, toa nu s-a făcut curăţenie, gu rile unde bănuiesc că s-ar
na şi Vasile Braitor, am noiul stă după iesle. Dar găsi ceva mai mult şi mai
aflat că ei mulg 94 de vaci cine să vadă aceste lucruri bun de păscut. Alţii nu fac
şi obţin zilnic pînă la 300 şi să facă ordine dacă şe aşa“.
litri lapte. Producţia zilni ful fermei, tovarăşul I. Pas- COMPLEXUL CIIIMIN-
că din această lună a os cu, vine la program după DIA. Nimic de reproşat în
cilat între 400—700 litri, ora 8 ? ! privinţa condiţiilor dc a-
C.A.P. ŞOIMUŞ. N-am a-
H9B0 1383 ceea ce dovedeşte existen juns la grajd la o oră exa dăpostire şi furajare. A-
ţa unor neajunsuri în pri
vinţa valorificării întregu gerat de matinală, dar la {Conlinuare in pag. o 2-a)
RETRIBUŢIA MEDIE REALA VENITURILE REALE ALE
A PERSONALULUI MUNCITOR. ŢĂRĂNIMII.
Fapte nu vorbe se aşteaptă de la censtfsietori
Ţelul suprem al politicii partidului şi stimulîndu-i pe cei care lucrează în a-
statului nostru — creşterea continuă a gricultură la o activitate mai dinamică tembrie a.c., conform gra
nivelului de trai material şi spiritual al şi mai fructuoasă. La ora actuală, cea mai nă parte sînt asigurate în
tuturor celor ce muncesc, ridicarea bu Acestei griji permanente a partidului arzătoare problemă pentru prezent pe valută. Deci, cu ficului de punere în func
năstării generale a întregului popor — şi statului pentru ridicarea nivelului do colectivul de la întreprin cît va intra mai repede în ţiune. La sfîrşitul lunii
se înfăptuieşte cu consecvenţă. Această trai al celor ce muncesc trebuie să i se mai însă,, cînd am scris
ultima
dată
despre
a-
realitate pregnantă este reflectată de răspundă prin noi şi remarcabile fapte cest obiectiv, şeful şantie
creşterea an de an a veniturilor popu de muncă. în fabrici şi uzine, pe şan INVESTIŢIILE rului. Kiraly Ştefan, ne
laţiei de Ia oraşe şi sate, înfăptuindu-so spunea că s-a angajat să
astfel neabătut hotărîrile Congresului al tiere, în întreprinderi şi instituţii, In încheie lucrările pînă la
XH-lea al partidului. activitatea complexă şi atît de impor finele lunii august. Vorbe
Edificatoare din acest- punct de vede tantă din agricultură, este necesar să La instalaţia de poliuretani .Şi termoplaste
re sînt şi cifrelo date recent publicităţii, se depună eforturi stăruitoare, conjuga de la „Chimica" Orăştie spuse în vînt. Pentru că,
la încheierea plenarei C.C. al P.C.R. te, pentru îndeplinirea prevederilor de lată, sîntein în octombrie
Ele prevăd că. Ia sfîrşitul anului 198!), plan, în scopul sporirii contribuţiei la şi încă mai sînt multe de
retribuţia medie reală a personalului creşterea venitului naţional, a nivelu derea chimică Orăştie este producţie acest important făcut. Este adevărat, acum
muncitor va fi cu 4 la sută mai mare lui do trai al tuturor şi al fiecăruia. finalizarea noii investiţii obiectiv, cu atît întreprin se lucrează ceva mai a-
faţă de 1980 — ultimul an al cincinalu Cu asemenea hotărîre şi convingere — instalaţia de poliurctani derea va face economii lert la finisaje exterioare.
lui precedent. In aceeaşi perioadă, ve să abordăm mobilizatoarele sarcini de şi termoplaste. Aici urmea mai mari de valută. La interioare, deşi mai sînt
niturile reale ale ţărănimii vor creşte plan din col de al treilea an al cincina ză să se execute peste 150 Constructorul — Grupul
mai accentuat — cu circa 10 la sută, lului calităţii şi eficienţei economice. de subansamble aferente de şantiere Alba lulia — LIVIU BRAICA
noului autoturism românesc trebuia să predea benefi
„Oltcit", dintre care o bu ciarului lucrarea Ia 30 sep ţContinuais în pag. a
