Page 5 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 5
CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
V;- r ;v'i£
Mobilizare generală a întregului potenţial de
forţe şi miiloace mecanizate la însămînfarea
griului şi strîngerea ţări pierderi a recoltei!
De Io Comandamentul judeţean perstru
coordonarea activităţii din agricultura
Apreciind că există însemnate rezerve pentru intensificarea ritmului do lu
cru la însămînţarea griului si Ia strîngerea recoltei culturilor de toamnă, Coman
Un important succes al constructorilor de pe damentul judeţean pentru coordonarea activităţii din agricultură a indicat să fie
mobilizat întregul potenţial de forţe umane şi mijloace mecanizato, să se acţio
neze înlr-un spirit ferm de ordine şi disciplină pentru a realiza în cele mai bune
Amenajarea hidroenergetică Rîtt Mare-Retezat condiţii întregul volum de lucrări din campania agricolă de toamnă şi a în
făptui neabătut obiectivele cuprinse, în programul de autoconducerc şi auto-
aprovizionare teritorială.
Ieri s-a realizat prima străpungere Toate tractoarele şi semănătcrile - Participare masivă
şi operativitate la recoltări
folosite cu randament maxim
da pe aduefiunea principali » însămînţarea griului în epoca opti 9 Toţi locuitorii satelor, lucrătorii din
mă pe toate suprafeţele planificate im întreprinderi şi instituţii, elevii care par
întreaga atmosferă de la stîncă de cuţitele maşinii lui de 4 537 de metri din pune folosirea cu randament maxim a ticipă la strîngerea recoltei să acţioneze
lotul Valea Jurii Iţi sugera de forat în secţiune plină. tre Castel şi Valea Jurii - întregului parc de tractoare şi a semănă în spirit de ordine şi disciplină, pentru
că ’aîcf—va avea loc un e- ...Şi iată momentul mult prima străpungere de ps torilor, organizînd activitatea mecaniza a înmagazina grabnic şi fără nici o pier
veniment deosebit. Oame aşteptat. Mai întîi au că aducţiunea principală -, torilor în schimburi prelungite şi în două dere întreaga recoltă de porumb, sfeclă,
nii erau mai sobri, parcă zut citeva bucăţi de rocă, s-a efectuat cu succes". schimburi. cartofi, legume şi fructe.
mai încordaţi, doar în pri Apoi s-au desprins din pe Acesta a fost raportul suc © Semănatul se va efectua obligato ® Terenurile destinate însămînţărilor
viri li se citea nerăbdarea, retele de piatră citeva feţii cint, dar emoţionant, pe riu, sub directa supraveghere a specia de toamnă trebuie eliberate cu prioritate.
emoţia aşteptării, Se vor uriaşe. A urmat o prăbu care inginerul Alexandru liştilor din unităţi, care au datoria să ur © Se va intra din plin în toate lanurile
bea cu reţinere, aproape şire masivă, în spatele că mărească cu deosebită răspundere calita de porumb, ştiuleţii necopţi destinîndu-so
îrt şoaptă. La capătul u- reia, ca de după o corti Duducă, şeful lotului „ex tea lucrărilor, punînd accentul pe res producţiei de furaje, sub formă de pastă.
nei galerii ce înainta apro nă, a apărut, rotindu-se, cavaţii mecanice" l-a- pre pectarea densităţii şi a adîncimii.
ximativ 700 de metri în placa rotundă de oţel, cu zentat, cu mîndrie, la cî- ® Patul germinativ să fie pregătit gră- » Nu este îngăduit sub nici o formă să
inima muntelui, toţi cei cuţitele montate pe ea. teva minute după ce a co- dinăreşte, în toate unităţile se vor încheia mai rămînă produse ncstrînse (ştiuleţi
neculoşi) în tarlalele unde s-a făcut re
prezenţi măsurau scurgerea Un uraaa... prelung şi pu bine tarlalele, iar fertilizarea se va rea coltatul.
timpului, nu după ceasu ternic, izbucnit din zeci de MIRCEA LEPĂDATU liza uniform, pe întreaga suprafaţă. » Atenţie deosebită se cere la înregis
rile de pe mină, ci după piepturi, consfinţea reuşita. o Organizarea judicioasă a muncii în trarea corectă a producţiei la toate cul
reverberaţiile amplificate în „Străpungerea tronsonu {Continuate în pag a 2~a) cadrul secţiilor şi formaţiilor de mecani turile, evitării sustragerilor şi răminerii
zare, remedierea cu operativitate a ori peste noapte a producţiei în cîmp.
cărei defecţiuni, asigurarea frontului de o în concordanţă cu sarcinile din pro
lucru corespunzător şi urmărirea realiză gramul de autoconducerc şi auloaprovizio-
rii zilnice a vitezelor stabilite pe fiecare nare teritorială se va asigura o sortare
utilaj sînt condiţii decisive pentru ca se şi insilozare corespunzătoare a cartofilor
mănatul griului să fie realizat pe toate şi legumelor pentru buna aprovizionare
suprafeţele, pînă la Sfîrşitul primei de a populaţiei.
cade a lunii octombrie a.c., pregătind ast « Concomitent cu urgentarea recoltă
fel baze temeinice recoltei anului viitor. rilor, în special la porumb, să fie ono
© Pe măsură ce se încheie semănatul, rate integral prevederile la fondul de stat.
trebuie efectuate ogoare de toamnă pe
toate suprafeţele planificate. (Continuare în pag. a 2-a)
lefi locuitorii satelor pe
ÎN ZIARUL DE AZI: *
© Pregătirile pentru iar cfmp, la cules si semănaţi
nă trebuie accelerate
•a Cum folosim, cum în ■s
griji m locuinţele pe
care statul ni ie-a pus feri. brigada „Fulger" a ziarului nostru s-a de-
Ia dispoziţie plasat în unităţi din Consiliul unic agroindustrial
$> Cartea, Scena, Ecra Brad. urmărind modul cum este organizată şi se
nul desfăşoară activitatea în cîmp la executarea lueră-
iilor de toamnă.
% Semna)
® Fotbal
» 24 ORE PE GLOB : La culesul — Azi — ne spunea Au-
— Î n t r e v e d e r i a l e porumbului — i,l Kadulov, secretarul co
t o v a r ă ş u l u i Nicu mitetului de partid al coo
Ceauşescu cu condu forţe sporite perativei — terminăm cu
cerea Departamentu lesul porumbului la briga
lui de Stat Ţăranii cooperatori din da din Zdrapţi şi acţionăm
— Demisia guvernului Brad. Mesteacăn, Ţebea, eu toate forţele şi la bri
lui Hclmut Schmidt. Vaţa de Jos, Lunca şi gada Crişeior. în această
Moment impresionant pe aducţiunea principală a Ame — Telex Zdrapţi, ca şi din alte u~ săptămînă, terminăm lu
najării hidroenergetice Rîu Mare-Retezat! Constructorii ra — Agendă energetică. nităţi, lucrează cu hărni crarea. între cei care sînt
portează cu mîndrie realizarea primei străpungeri pe un
tronson de peste 4,!S km, _______________Foto: V1RG1L ONOIIJ______ cie la strînsul recoltei. la cules, îi amintesc pe
— Lucrăm la cules în Avram Almăşan, Ioan Al-
a Marele premiu la „A-
laiul Munţilor". Ansamblul f Corul „Freamătul admcultii** — îa semicentenar BRIGADA „FUIGER" PE OGOARE
folcloric „Pădureanca" al
Căminului cultural Dăbî-
ca (Topliţa), care a repre
zentat judeţul nostru la brigada Mălăieşti — ne măşan, Gheorghe Duma,
Festivalul in tar judeţean Noroc hun! spunea Mircea Oprişa, pre Maria Matei, Silvia Adă-
„Alaiul Munţilor", organi şedinte şi inginer şef al muş şi Aron Matei.
zat la Sibiu, in cadrul ma C.A.P. Brad — de unde Am întîlnit la cules
nifestărilor cultural-educa- Astăzi, ia Petrila» e săr Cheorghe Munteanu, Con cu arta adevărată, pene
tive „Cibinium — *82", a bătoare. Se aniversează 50 stantin Popescu, Dumitru trantă, vin spre bucuria de recoltăm producţia de pe mulţi cooperatori şi la
obţinut un succes deose patru hectare. Sint la mun C.A.P. Ţebea, Cărăstău,
bit: Marele premiu al fes i i de ani de existenţă a for Hanganu, Francisc Deme- azi oameni care greu îşi că 120 de oameni şi elevi
tivalului. © Prin muncă maţiei corale „Freamătul ter, Viorel Pirja, Mihai Ss- vor stăpini emoţia. Lucre- de la şcolile generale din Vaţa de Jos. La Ribiţa, în
patriotică. Tinerii hunedo- adincutuiPrestigiul, auto rianu, Aurel Beleanu, Con ţia Borza va veni aducind timp ce Sabina Gorcea,
reni au colectat 10 000 tona ritatea, audienţa, ci şti gate stantin Oblea, Marin Ho- in suflet „Dragostea de oraş. Mai avem de recol Iulică Traian, Gheorghe
metale feroase. 40 tone hîr- tat producţia de pe 11 ha Golda, Teodor Clej şi alţii,
tle, 80 000 bucăţi ambalaje de acest cor al minerilor reica, Oprea Gogoşanu şl neam", denumirea de a- şi încheiem, pînă luni, cu in frunte eu brigadiera
de sticlă, 1,5 tone materia in viaţa spirituală a loca mulţi ortaci de-ai lor, toţi cum o jumătate de veac a lesul porumbului. Ţin să Sabina Stanciu, erau la
le textile, ceea ce înseamnă lităţii, iac ca sărbătoarea cei care, ani de-a rindul, formaţiei corale petrilene,
realizarea, pînă la această subliniez că ne-am achitat cules, Ioan Uibar, Miron
dată, a 84 la sută din pla de azi să nu fie doar a au scos „la ziuă" abnega cind, împreună cu alte 12 integral obligaţiile la fon Vişa, Dan Florea si Iuşco
Schimb de experienţă. în i | întregului oraş. ţia şi dăruirea de pe Fron tinere şi 13 bărbaţi - prin dul de stat. Ştefan aşteaptă mereu in
membrilor formaţiei, ci a
economic
a
anual,
nul
turile de cărbune, şi, im-
tre care şi soţul ei - au
organizarea Consiliului ju Vin spre ea, cu inimile bogăţindu-le cu talentul reuşit să organizeze primul — Din suprafaţa culti vitaţii.
deţean al organizaţiei pio vată cu porumb, am cules
nierilor. la Petrila a avut deschise, mineri şi gospo artistic, s-au străduit să-şi cor ţărănesc din partea lo recolta de pe mai mult însămînţarea
loc un reuşit schimb de dine, învăţători şi construc împlinească menirea de a cului. Cit de îndepărtată de 40 la sută — ne spu
experienţă pe tema mun tori, copii şi vîrstnici, dor înnobila ginduri, de a în este vremea de atunci, cind grabnică a griului
cii şi activităţii caselor pe locui „Nedeii din Po nea Ioan Laza, preşedin
pionierilor şi a şoimilor nici de a li părtaşi la frumuseţa suflete, de a for tele C.A.P. Lunca Moţilor.
patriei, la oare au partici bucuria cintecului coral, ma caractere, Vin spre săr iana Miresei“ jandarmii au Evidenţiez participarea la Toate forţele disponibile
pat cadre didactice din ti- I ! ale cărui rosturi educative, bătoare şi profesorul Titu destrămat cu brutalitate
nităţile similare alo jude mobilizatoare, au întrecut Gheroiu, şi învăţătorul Ma grupul coral, dar, dragos- muncă a cooperatorilor lo- din consiliu au fost con-
ţului. sif Loliş, Avram Laza. Sa
demult pe cele ale incintă- tei Aribăşoiu, şi inginerul bin Loiiş, Ioan Giigor şi Brigada ..Fulger" :
rii şi destinderii. Ion Onolrel, pentru care LUC1A L1C1U alţii. Singurul din sat ca NICOLAE BADIU,
Vin spre sărbătoare şi ei, „Freamătul adincutui“ în re nu vrea să se alinieze TRAIAN BONDOR
minerii Ion Jurca, ton Bişa, seamnă acordul de suflet (Continuam în pag. a 3-aî celorlalţi oameni este Mi-
ron Laza. (Continuam în pag. a 2-a)
