Page 50 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 50
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Respectarea programului de lucru Exploatarea şi valorificarea
superioară a tot mai multe minereuri
nu este facultativă I (Urmare din pag. 1) a întreprinderii — î-n ve cîteva- dintre preocupările 15.00 T
15,05 ('
derea găsirii metodelor op actuale ale colectivelor de 15.30 L
time de recuperare a me muncă de la 1JVL Barza, în 15,45. E
r (Urmare din pag. 1) Şi atunci să ne mirăm că rul Ioan Ivan, economis cate în. substanţe utile. De talului. Este vorba despre scopul creşterii necontenite \ K
muncitorii îşi stabilesc pro ta Lidia Farcaş (care tre asemenea, este în fază de orizontul —490 Musariu, a producţiei de minereuri. 17.10 T II
17.50
gramul după cum le trece buia să supravegheze des cercetare, din punct de ve zăcământul Cireşata, Valea Ce ar mai trebui adăugat ? 13.00 ll
cestea, ca şi starea fiziolo prin cap ? Unii îl încep la făşurarea programului şi dere al preparării,. zona Îl
gică a animalelor îndrep şase, alţii la şapte şi sînt respectarea regulilor de din Dealul Brădişorului, Morii veche (filonul Fran Faptul că în perioada tre 20.00 T
cută: din acest an, un ac
tăţesc la pretenţii mai şi din cei care vin mai tîr- zooigienă), operatoarea îm- unde au fost. identificate cisca), zona. Mai’ia ş.a. A- cent deosebit s-a pus pc 20.20 A
mari. Oscilaţiile mari pe ziu sau nu vin deloc. sămînţătoare Aurelia Săl- minereuri sărace în metale,, ceeaşi preocupare am a- 20.30 C
zile la livrări nasc între cudeanu şi tehnicianul ve dar cu posibilităţi de ex vut-o şi Ia Brusturi-Lunc- recuperarea tuturor restan- ! 21.10 I-
bări în legătură cu mo La această oră aici încă terinar Iosif Groza. Nici ploatare globală. şoara, unde ne-am extins ţeJoc, pe îndeplinirea pla- j ll
nului la toţi indicatorii. !
cercetările în afara peri
P
dul de furajare a anima nu sînt puse la punct a- Gheorghe Suba, preşedinte Inginerul şef geolog, Gri- Andrei Kiszely, şeful ser 21.50 1
lelor. Este drept, com dăposturile pentru stabula- le C.A.P. — după cîte ne gore Verdeş, sublinia mă metrului actual: zona Me- 22.20 '!
plexul şi-a depăşit în 9 ţia de iarnă. spuneau îngrijitorii — nu: surile- luate în direcţia rişor. Dealul Runcului şi viciului producţie, sublinia
luni cu circa 2 la sută „Barometrul" cel mai se prea înghesuie să parti sporirii rezervelor de mi Piciorul Dobril. La Lunc- că la sortimentele fizice, - m
planul la fondul de stat, veridic al stărilor de lu cipe la program. nereuri : şoara a şi început de fapt, pe nouă luni şi o decadă, - h
dar producţia nu exprimă cruri din ferma îl consti în apropierea zăcământu planul a fost realizat
— Sînt asigurate toate
întocmai posibilităţile. tuie producţia de lapte : ★ proiectele de cercetare geo lui, execuţia unei uzine de astfel : la cupru, in pro Piti
prelucrare a minereurilor
C.A.P. BRETEA MURE- de la un efectiv de 207 Ieşiţi la păşunat cu ani logică a perimetrului mi puse în evidenţă aici, în porţie de 125 la sută. Ia tliopr
ŞANĂ. La ora 6,45 îngri vaci se mulg zilnic aproxi malele, îngrijitorii au pro nier Barza, a zonelor adia scopul, reducerii cheltuieli zinc — 112,1 Ia sută, ia . I. a o
jitorii Carol Paşcu şi Ga- mativ 130 litri ! ? fitat de ziua călduroasă şi cente în vederea stabilirii lor de valorificare» al eco sulf — 116 la sută, la: ben- j culm
3.00
rofiţa Devricean se chinu COMPLEXUL DE VACI au tras un pui de somn, potenţialului de rezerve. în nomisirii carburanţilor. în tonită activată — 187,3 la Curie
iau să... bage vacile în ILIA-BACEA. împreună timp în care animalele au acelaşi context se înscriu sută, iar la calcită — 112 Bulei
grajd. „De cîteva zile vi cu Fabiola Dan, lucrător distrus o parte din gardul urma cercetărilor între şi eforturile care se fac la sută. Aceste realizări p Uliii
Bulei
tele din grajdul nr. 2 dorm de serviciu pe complex, împrejmuitor al stadionu prinse pînă în prezent, am pentru recuperarea meta vor permite ea„ pînă la fi folch
afară, în padoc. Numai am urmărit cum s-a des lui. Or fi fost supărate că identificat noi rezerve, a- lelor din hălzile vechi, e- nele anului, restanţele la viata
alaltăieri s-a terminat be- făşurat programul, de la n-au fost selecţionate în flate acum. în studiu xistente în întreprindere: minereu extras să fie re tării;
tonarea din faţa ieslelor..." care nu s-au semnalat a- echipă ? Oricum, pagubele şi încercări de preparare cuperate, planul realizat II, 05
Pil bl
ne-au spus aceştia. In bateri. Inginerul Dimitrie le vor plăti tot îngrijito — în cadrul staţiei pilot Cele relevate sînt numai integral. de
grajdul nr. 3, la muls se Ioschici, directorul asocia rii. penti
afla doar Aurelia Oană. ţiei, ne-a asigurat că pre C.A.P. BRĂNIŞCA. To- Din
12,45
Florin Hamza, celălalt în gătirile pentru iernat vor vieă Manea,, noul preşedin Din activitatea organizaţiilor sindicale TV.
grijitor de la acelaşi grajd,, fi terminate în cîteva zile. te al cooperativei agricole, 15.00
Săptămîna
4—9,
octombrie
mulgea vacile afară, în Ieri, de la cele 132 de a participat la programul a-.G: a reprezentaţi o perioadă- in rîndui tuturor oamenilor s-a- constitui/?-' v 'h>un reuşit Bule
cora
schimb dc ej£" rienţă, folosi
muncii dirr întreprindere.
padoc. Despre spălatul u- vaci în lactaţie s-au muls din zootehnie la brigada de fructuoasă activitate pen o Vizitele la domiciliul celor tor pentru toii participanţii. 16,20
gerelor cu apă caldă, par 565 litri de lapte. din Boz. Aici animalele tru- organizaţiile sindicale oră care lipsesc nemotivat de la « Clubul' „Sidcrurgistul" din Rep<
că nici nu auziseră... C.A.P. ILLA. Programul sînt adăpostite noaptea în şeneşti şi- municipale din ju lucru sau. a celor aflaţi în Hunedoara a găzduit, zilele du f
nostru:
medicale
prezentăm,
Vă
concedii
deţul
trecute, o consfătuire de lu
— iată o
te <
Trecuse de 7 cînd a sosit a început după... bunul grajduri, la Brănişca însă succint, cîteva din cele mai acţiune cu deosebită eficienţă cru desfăşurată sub generi tin
la ferma zootehnică şi in plac al îngrijitorilor. Cei sînt ţinute afară. semnificative acţiuni : în reducerea numărului bol cul „Cartea la. locul de mun patr
Consiliul
de:
Organizată
că'".
(sau
organizarea
Consiliu
închipuiţi
In
ginera Florica Henţ, şefa mai conştiincioşi — Octa- Ieri dimineaţă, Aron lui a municipal al sindicatelor navilor obişnuiţi", cum li „bol judeţean aii sindicatelor in co ciori
navi
19,35
se
fermei. „Eu fac naveta la vian Toader, Ileana Şer- Henţ, şeful de fermă, a so din. Petroşani şi a ziarului mai spune):, al celor ce absen laborare cu gazeta „Munca", teloi
Fornădia. Doar cu trenul ban, Fabiana Căleam,, Ma- sit la Boz pe la şapte şi un local' „Steagul roşu", Ia între tează de la lucru. Numai în la manifestare au participat cult
acesta pot ajunge la pro- ria Gîta şi Sinziana Dane sfert, întrucît face naveta prinderea minieră Dîlja s-a cursul săptămînii trecute, bibliotecari din unităţi econo Rad
tr-o
membrii
sociale
comisiilor
mice şi instituţii din judeţ.
desfăşurat „Judecata muncito
gram...“. Şi acest lucru se — au venit la timp, adică din Deva. Tot la ora aceea' rească". In sala de apel, în din cadrul organizaţiilor sin •. „Reducerea cheltuielilor mul
simte. îl simt îngrijitorii, la 5,30'- Alţii, cum au fost a venit la lucru şi Măriuţa. prezenţa colegilor de muncă dicale de la întreprinderile materiale— imperativ major în stop
care muncesc după cum îi Mana. Codrean,, Floarea Nicoară, tehniciană însă- din schimb-, 12 „absentomani" miniere din Valea Jiului au unitatea noastră" a fost te
au fost puşi în discuţia colec
®
taie capul. In ziua raidu Draia. şi' Paulina Bîrsan mînţătoare. Ioan Bodea, tivului. Critlcile aspre formu efectuat peste 300 asemenea ma consfătuirii desfăşurată la forr
mecanică
vizite.
de
întreprinderea
lui, îngrijitoarele Ileana au venit, după ora 7, iar secretarul comitetului de late de cei înscrişi la cuvînt, o Joi, 7 octombrie a.c;, la material rulant din Simeria. lital
Ştefan şi Ileana Filipescu Mana Pbtrnteu nu ajunsese partid pe C.A.P., prezent măsurile organizatorice şi întreprinderea minieră Hune Au participat 40 de oameni ai cele
1
„îşi făcuseră iute treaba' încă la lucru Ia- 7,30. Cu şi el ieri dimineaţă la administrative luate împotri doara a avut loc o masă ro muncii dc la atelierul nr. 0 pop
întreprinderii,
al
tundă cu tema „Creşterea: ro
discuţiile
va celor care; prin. practicile
şi plecaseră la tîrg, la toată bunăvoinţa şi răb programul din zootehnie lor, aduc prejudicii in reali lului grupelor sindicale ca purtate vizînd: cele mai bune For
ceti
ilia... darea noastră pînă la ple aprecia că, intr-adevăr, în zarea sarcinilor de producţie sesiune deschisă între două căi şi metode de acţiune în poli
generale":
La ora 8 l-am întîlnit şi care (ora 7,40) n-am întîl fermă este mult haos şi a- şi, în acelaşi' timp, pătează adunări organizatori Au parti vederea economisirii materii nici
cipat
grupă
de
pe Ioan Hui, preşedintele nit în sectorul zootehnic cest fapt i se datoreşte, în prestigiul colectivului! mine sindicală,, conducători ai- pro lor prime şi materialelor la caş.
resc dc aici au ca scop. în
In ti
cooperativei agricole. La nici o persoană din con tărirea ordinii şi disciplinei ceselor de producţie. Acţiunea fiecare loc de muncă. cui
întrebarea „Cine trebuia ducerea cooperativei şi a principal, şefului de fer
să fie astăzi prezent la fermei, nici măcar a ce mă care nu se ocupă sufi Cenaclul „Flacăra^ la Deva
cient de îndeplinirea atri
programul de grajd ?“,. lor care au obligaţia pro buţiilor ce-i revin.
după multă vreme şi-a a- fesională de- a participa în ce priveşte furajele,
mintit: „Contabila" ! „Şi-a zilnic la programul de în cîmp mai sînt mari can
amintit", deoarece planifi grajd. Ne referim la şeful
carea serviciilor dispăruse fermei zootehnice, ingine tităţi ce trebuie transpor
fără urmă de mai mult tate la fermă.
timp...
C.A.P. SIRBI. Pînă la o- Din aspectele relatate se desprinde concluzia că
ra 7, nimeni din conduce potenţialul de producţie al fermelor zootehnice nu:
rea cooperativei nu era este nici pe departe pus în valoare, împunîndu-sa
prezent la programul de măsuri energice din partea consiliilor unice agroin
grajd. Preşedintele unită dustriale, a organelor locale de partid şi de stat,
ţii, Gheorghe Pop, care precum şi a conducerilor unităţilor agricole şi ferme
este şi operator însămînţă- lor în scopul sporirii producţiei de fapte destinate
tor, a ajuns la fermă la o- fondului de stat şi înlăturări» restanţelor ce s-au a-
ra 7. Tot a fost bine, de cumulat Ia livrări. De asemenea, anotimpul rece obli
oarece şeful fermei zoo gă Ia acţiuni hotărite pentru finalizarea grabnică a
tehnice, inginerul Gheor lucrărilor de pregătire a adăposturilor în vederea ier-
ghe Jurca — despre care nării animalelor, pentru asigurarea bazei furajere în
se spune că-şi face servi cantităţile şi sortimentele stabilite, punerea în stare
ciul între două trenuri — de funcţionare a alimentărilor cu apă şi instalaţiilor
nu sosise nici pînă la ora de preparare a nutreţurilor, a celor de muls şi de
opt. N-a venit nici cel de evacuare a dejecţiilor.
la circumscripţia veterina
ră» deşi sînt aici destule
animale bolnave. N-au Brigada de reporteri :
fost de găsit nici repre I. CIOCLEI, N. BADiU, TR. SONDOR,
zentanţii C.U.A.S.C.-ului. M. LEPĂDATU, M. DIACONU
Educaţie patriotică la înalta
Fapte nu vorbe se aşteaptă ele la constructori
temperatură a vremii contemporane
(Urmare din pag. tj sul pe loc. Acum mal a- trafo şl altele. Un volum mină de ajutor constructo
vem de făeu.t cîteva. ten mare de operaţii,. după rului. Unele lucrări — sta Cum altfel s-ar putea tru patrie, partid şi popor.
cuieli şi... atît. într-o săptă- cum se vede; care necesi ţia de compresoare — au defini ceea ce ieri seara, De slavă istoriei contem
multe de realizat, n-am vă tă: timp şi forţă, de muncă. fost preluate integral şi ter
zut nici un constructor, în mînă sîntem gata. Vor fi ele terminate la minate de beneficiar, în la Sala sporturilor din porane pe care o făurim.
afară de patru electricieni — Partea de construcţii vederea urgentării punerii Deva, la fel ca în toate De manifestare a înăl- t>
din echipa lui lori Mozacu şi montaj — reliefa ingi timp ? Iată altă părere : în funcţiune a obiectivului. prilejurile, au făcut mem ţătoarelor sentimente de *
(Trustul de. instalaţii-mon- nerul principal Doru Bra- — Noi avem necazuri cu brii Cenaclului Flacăra ■dragoste de ţară şi neam, c
taj Braşov), care de două ia, de la. serviciul plan, proiectele pentru instalaţii Utilajele sînt asigurate în al tineretului revoluţio de pace şi libertate. Sen- c
săptămîni se chinuie cu dezvoltare, investiţii, este le de răcire — spunea totalitate, iar spre sfîrşitul nar, organizat de C.C. al timente în a căror atît [
instalarea unui pod rulant lunii urmează să sosească U.T.C. şi revista „Flacă de frumoasă exprimare un s
de cinci tone forţă. Pe an specialişti din străinătate ra", condus de poetul mare merit îi revine poe- r
samblu, deci, activitatea care, împreună cu cei din Adrian Păunescu 7 tu-1 ui Adrian Păunescu, !
constructorului, poate fi a- întreprindere, să înceapă Sala s-a dovedit neîn- spiritul acestui minunat c
preciată. drept satisfăcă montajul şi punerea în căpătoare. Sutele de spec cenaclu, cel care reuşeşte
toare. Ritmurile actuale de funeţiune. Timpul este scurt tatori, în majoritatea lor să facă din fiecare spec- i
lucru nu dau însă garan rămasă; in urmă cu aproxi- maistrul, instalator Gheor şi lucrări mal sînt multe. tator un adevărat actor, '
ţia CA pînă !ă 3,0 Qctpjîl&rie xpajv o tonă' ds zile, Tre ghe Stancu. Din iunie aş Printr-o organizare bună tineri, pe care dragostea un participant activ,, efec- ’
(noul termen stabilit de buie terminate ventilaţiile, teptăm proiectantul (Insti a activităţii şi o concentra de ţară şi neam, de mu tiv şi afectiv la manifes- j
constructor) obiectivul va lucrările de instalaţii. şi tutul de inginerie tehnolo re corespunzătoare de .for zică şi poezip, de bine şi ţările organizate. Ore de
putea fi predat. utilităţi (aer comprimat, gică şi proiectări în indus ţe specializate, printr-un frumos i-a adus într-un neuitat în compania lui
— Tbată vâra — aprecia apă, curent electric), fini tria chimică Bucureşti) să. interes sporit din partea nou dialog cu tot ceea ee Mirc'ca Vi'ntîlă,. Nicu Ali-
maistrul principal Ştefan sajele exterioare, instala vină la faţa locului. Pînă constructorului şi a bene are mai reprezentativ mu fantis,. Vali Sterian, Vio-
Bengh'ea, din partea Gru ţiile de curenţi slabi — pe în prezent însă n-a apărut. ficiarului pentru clarifica zica tînără, poezia patrio rel Soeaei’u, Vasile Şei-
pului de şantiere Alba Iu- care' 1b realizează între Dacă lămurim şi această rea tuturor neajunsurilor tică de înaltă ţinută, şi caru, Ducu Bertzi,. Ion
1
13a — ne-am confruntat cu prinderea „Teleconstrucţia" problemă, nu mai avem nici care încă mai persistă, in
o acută lipsă- de forţă' de Bucureşti în cursul acestui o grija. într-o lună înche stalaţia de poliuretani şi calitate au trăit q seară Hagiu,, Ştefan Hruşcă... a
muncă. Apoi au fost mo trimestru — ele' mt condi iem toate lucrările care' ne teirmoplaste de la. „Chimi de neuitat. Au fost ore lui Adrian. Păunescu-, a
dificate unele proiecte şi, ţionează punerea în func revin. ca" Orăştie va putea fi de ardere la cea mai celorlalţi tineri talentaţi
uite aşa, zilele au trecut ţiune dar trebuie finaliza Cit s-a pu-tut, colectivul finalizată pînă la sfîrşitul înaltă temperatură. Pen din acest matur cenaclu.
!
ibr rioi am- căriri bâfflt pa te' — luminatoarele', postul de la I.C. Orăştie a d at o acestei luni.
;