Page 53 - Drumul_socialismului_1982_10

iiftiîiaktâ M. Hub»»»
SâHA CS V
V i z i t a d e l u c r u a t o v a r ă ş u l u i

Nicolae Ceauşescu în unităţi ale

industriei alimentare din Capitală

T o v a r ă ş u l Nicolae tă căldură de numeroşi oa­ a remarcat că spaţiile e-
Ceauşescu, secretar gene­ meni ai muncii de aici, xistente nu sînt suficiente,
ral al Partidului Comu­ care şi-au manifestat bucu­ iar unele nu sînt folosite
nist Român, preşedintele ria de a se întîlni cu con­ integral şi a cerut să fie
Republicii Socialiste Româ­ ducătorul partidului şi sta­ sporite capacităţile de de­
nia, a efectuat, în cursul tului. pozitare şi manipulare a
zilei de vineri, o vizită de La intrarea în întreprin­ griului şi făinii, astfel in­
lucru în unităţi producă­ dere, în cadrul unei ex­ cit să existe pex-manent
toare de pîine şi produse poziţii sînt px-ezentate nu­ cantităţi îndestulătoare, ca-
de panificaţie din Capi­ meroase sortimente reali­ re să satisfacă necesităţile
Anul XXXIV, nr. 7 755 SÎMBĂTA, 16 OCTOMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani tală. zate în cadrul unui schimb de pîine ale locuitorilor o-
Noua vizită de lucru în de experienţă, la care pai'- raşului. Secretarul general
întreprinderi ale industriei ticipă specialişti din Ca­ al partidului a arătat că
alimentare ilustrează cu pitală şi din judeţe, orga­ se impune de urgenţă, tre-
în spiritul cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi pregnanţă preocuparea sta­ nizat la indicaţiile secre­ cerca la modei'nizarea cup­
tornică a secretarului ge­ tarului general al partidu­ toarelor şi sporirea gradu­
neral al partidului pentru lui. Apx-eciind calitatea a-
iiotăfîrii plenarei C.C. al P.C.R. din 7-8 octombrie a.c. buna aprovizionare a cestor px’oduse, tovarăşul lui de mecanizare şi auto­
matizare a tuturor lucră-
populaţiei, pentru continua Nicolae Ceauşescu a indi­ rilor de preparare a alua­
îmbunătăţire a calităţii pro­ cat ca tehnologia utilizată
întregul colectiv este mobilizat pentru duselor destinate consuma­ pentru obţinerea celei mai tului, de inti'oducei-e şi
scoatere a pîinii din cup­
bune pîini să fie generali­
torilor, creşterea şi diver­
sificarea lor sortimentală. zată în întreaga reţea de toare. în acest sens, s-a
Primul obiectiv vizitat a fabrici de pîine din Ca­ indicat să se creeze vetre
fost una din cele mai vechi pitală. duble de coacere, care vor
şi cunoscute întreprinderi în discuţia cu specialiş­ permite sporirea pi’oduc-
Anul 1982, se apreciază intervenit pentru mai bu­ exemplar aşa- cum s-a in­ bucureştene profilate pe tii au fost abordate şi pro­ ţiei pe aceeaşi unitate de
la Exploatarea minieră na aprovizionare cu mate­ dicat la recenta plenară a producţia de pîine — „23 blemele legate de depozi­ timp, permiţîndu-se, în
Certej, a fost, cel puţin pî- riale a abatajelor, pentx-u C.C. al P.C.R., pentru în- August", situată în Calea tarea gi'îului şi făinii, pre­ paralel, realizarea unei
ni^îxţ _ prezent, un an cu evacuarea ritmică a mi­ tîmpinarea Conferinţei Na­ Plevnei. cum şi cele privitoare la importante economii de
rezumate bune în produc­ nereului extras. ţionale a partidului cu T o v a r ă ş u l Nicolae capacităţile de măcinat şi combustibil.
ţie, planul fiind îndeplinit — Cum aţi încheiat ce­ rezultate deosebite. „Avem Ceauşescu a fost întîmpi- de producere a pîinii. To­
ritmic lună de lună. Nu le nouă luni şi jumătate de executat lucrări de nat la sosire cu deosebi­ varăşul Nicolae Ceauşescu (Continuare în pag. a 4-a)
se poate spune că, în cele care au trecut din an ? producţie şi de investiţii ®®(9O®a®0®Oa0©O®OO®6>®C3OOOOOt?OO»<3>O(OO3JBaO6iaCO0<»©OO5JOOOGiC!l0O6)Q»oaiK>
nouă luni şi jumătate din — Cu rezultate bune. importante pentru dezvol­
an, aici nu s-au ivit ne­ Planul producţiei marfă a tarea activităţii extractive
ajunsuri care au îngreunat fost depăşit cu circa 900 000 — arăta Emanoil Muntoiu, Pe şantierele de locuinţe din Brad
munca minerilor, dimi- .şeful secţiei mină Certej.
nuîndu-le realizările. A- La metale, sarcinile sînt
cestea au fost însă înlătu­ zilnic depăşite. în conti­ Sînt necesare măsuri ferme pentru întărirea
rate printr-o mobilizare e- nuare, un accent prioritar
xemplară a colectivului, se va pune pe întronarea
sub conducerea organizaţi­ unei discipline ferme la ordinii şi disciplinei în muncă!
ilor de partid. toate punctele de lucru
Tovarăşul Gherasim Fe­ Redăm, în ordine crono­
lea, directorul exploatării, din subteran, în vederea logică şi cît mai exact,
a reliefat unele preocupări creşterii calităţii minereu­ constatările făcute — mai
lui extras şi a randamen­
în vederea îmbunătăţirii întîi incognito, iar apoi
activităţii de producţie, atît telor pe post, pe mecaniza­ „eu căx'ţile pe faţă" — pe
în subteran, cît şi la su­ rea operaţiilor care nece­ şantierul construcţiilor de
prafaţă. sită un volum mare de locuinţe din Brad. meni nu stătea... cu ex­ greutăţi în aprovizionarea
lucru. Avem condiţii bune
— S-a pus problema spo­ La blocul 33, din zona cepţia a doi instalatori cu panoui'i. Adică să le
ririi numărului de posturi să încheiem acest an cu numită „Ansamblul 188“, caxre mîncau tacticoşi nuci, trimită la timp şi conform
direct productive în sub­ Conferinţa Naţională rezultate remarcabile". cinci oameni din formaţia la umbră. Aflăm că sînt procesului de montaj.
teran. In urma analizelor a Partidului Comunist Şeful de brigadă Con­ lui Petru\Hercule montau coordonaţi de maisti'ul înainte de a ne declina
efectuate, am găsit o solu­ Român stantin Maxim, de la ori­ panourile ae prefabricate Ioan Olaru şi aparţin de identitatea, am urmărit
ţie avantajoasă. S-a intro­ zontul —160 m, direcţio­ la etajul doi. Constantin Şaivtierul nr. 6 instalaţii cum se desfăşoară activi­
dus o bandă pentru trans­ lei, al producţiei nete cu nala Magdalena-nord, ca­ Gligor, unul dintre ei, ne Deva. tatea la celălalt punct de
portul minereului de la 3.7 milioane lei, cu phi- re ocupă în prezent pri­ spune că se grăbesc. „Sîn- — Nu putem lucra, s-a lucru, situat în vecinăta­
-
fur' 'iar la uzina de pre- suri şi la sortimentele fi­ mul loc în cadrul întrece­ tem întârziaţi cu două zile terminat carbidul. A ple­ tea restaurantului „Perla
pa te, realizîndu-se ast­ zice : la plumb 5 tone, rii socialiste pe exploata­ faţă de grafice — din cau­ cat colegul nostru să aducă Cri.şului". La blocul 11,
0
fel o economie zilnică de cupru 3 tone, iar la sulf re, ne spunea că lunar îşi za panourilor care nu vin altul. Se întoarce imediat care trebuia px-edat în 30
15 posturi, pe care le-am 175 tone. Depăşiri realiza­ depăşeşte sarcinile cu a- la timp de la S.U.T. Deva I şi ne apucăm de lucru. septembrie a.c., erau co­
plasat în minereu. Evi­ te în~ condiţiile reducerii — şi atunci trebuie să re­ Dar nu s-au prea apu­ masaţi numeroşi munci­
dent, randamentele au cheltuielilor totale la 1000 proape 5 procente. „Toate cuperăm vremea pierdută. cat. După ce a venit carbi­ tori : zugravi, tîmplari,
crescut. în acelaşi timp lei producţie marfă cu 7,3 brigăzile de la investiţii au Blocul tx-ebuie predat pî- dul, au constatat că n-au mozaicari, instalatori ş.a.
s-au luat măsuri pentru lei şi a celor materiale cu lucrări pregătite în avans nă la sfîrşitul anului". oxigen (?)... Mulţi lucrau, dar şi mulţi
completarea echipelor de 37.7 lei. pentru două luni. Se mun­ La blocul 27 se lucra la Inginerul Avram Gair- stăteau. Unii la soare, unii
întreţinere, revizii şi repa­ ceşte bine, dar se şi câşti­ elevaţii. Ceilalţi oameni cea, şeful acestui punct de la umbră, alţii... la bere
raţii la utilajele din dota­ în acest ultim trimestru gă. Am dus acasă şi 7 000 din formaţia lui Petru lucru, asigură că va fina­ în grădina restaurant. în
re, indicele de utilizare a al anului, în faţa harnicu­ Iiei’cule, în- frunte cu aces­ liza la termen obiectivul jurul blocului ca după cu-
utilajelor din carieră cres- lui colectiv de la Certej LIVIU BRAICA ta, pregăteau cofrajele pe care-1 are în lucru. Cu MIRCEA LEPADATU
cîfid din septembrie cu 10 stau sarcini mobilizatoare, pentru tux-narea betonului. o condiţie. Cei de la S.U.T.
la sută. De asemenea, s-a care trebuie materializate (Continuare în pag. a 2-a) Se muncea din plin, ni­ Deva să nu le mai producă (Continuare în pag. a 2-a)

SUCCESE
i CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNA Dimensiuni ale prezentului DE PRESTIGIU

Angajamentul realiză­
La arături — ritmuri de lucru socialist la Sarmizegeiusa rii sarcinilor înscrise în
planul economic la ac­
Leagăn de istorie mile­ rieniate prioritar spre va- vine. Aici s-au înfiinţat o ţiunile finanţate repre­
tot mai susfinute! nară, Sarmizegetasa cu­ loriiicarea cu eficienţă ridi­fermă specializată pentru zintă, pentru fiecare or­
noaşte azi dimensiunile Îm­ cată a potenţialului agricol, creşterea nutriilor şi o cres­ ganizaţie U.T.C., una
In. raidul-anchetă între- Romos — am reuşit să fa- plinirilor socialiste, aseme­in special a condiţiilor pen­ cătorie de raţe, punindu-se dintre „pietrele de în­
pi-ins pi'in mai multe uni­ cexn ogoare de toamnă pe nea tuturor localităţilor pa­tru dezvoltarea sectorului totodată bazele dezvoltării cercare" a hărniciei,
tăţi agricole cooperatiste aproape 5.00 ha din cele triei, împliniri generate de zootehnic, finind seama că pisciculturii. dăruirii şi elanului în
din Consiliul unic agro­ 650 ha stabilite. Lucrăm înscrierea fermă pe drumul Sintetizind aportul comu­ muncă. Printr-o bună
industrial Gcoagiu am con­ cu o viteză zilnică de 100 înfăptuirii neabătute a po­ nei la autoaprovizionare, coordonare a tuturor ac­
statat că s-au luat măsuri ha. Acest fapt ne va per­ liticii partidului şi statului mmm tovarăşa Voleria Secan, se­ tivităţilor, răspunzînd
şi se acţionează cu forţe mite ca în cîteva zile să nostru. Pe această vatră cretarul comitetului comu­ exemplar chemărilor
sporite la eliberarea tere­ tei'minăm arătui-ile de de istorie - vizitată in fie­ luceafăr lansate de comitetele
nului şi la efectuarea o- toamnă. La elibex-area te­ care an de mii de turişti nal de partid, ne-a spus U.T.C., organizaţiile de
că livrările însumează în
goai'elor. La tăiatul şi renului folosim două com­ din fără şi de peste hota­ in constelaţia acesf an aproape 200 tone tineret din municipiile,
transportul cocenilor se fo­ cereale, 200 tone cartofi, oraşele şi comunele ju­
losesc din plin forţele şi bine E 281 şi zece C.S.U. re - locuitorii comunei dau 2 250 hl lapte, 62 tone car­ deţului întîmpină Con­
mijloacele mecanice care care sînt desei’vite de 15 expresie obiectivelor con­ ne şi alte produse. ferinţa Naţională a
turate cu clarviziune de
x-ecoltează şi însilozează tractoare cu cîte două re- partid, de secretarul său partidului cu realizări
In strînsă corelaţie cu a-
coceni şi culturi duble. moi'3. general, tovarăşul Nicolae suprafaţa pajiştilor natu­ ceste rezultate, s-a ridicat deosebito. Astfel, orga­
rale ocupă peste 3 000 hec­
Pentru a se obţine ritmuri Aceste formaţii luci'au la Ceauşescu, privind dezvol­tare. Cu sprijinul acordat permanent nivelul de trai nizaţiile U.T.C. au de­
de lucru sporite la ax-ături recoltat şi însilozat coceni tarea economico-socială im­ de stat, cooperativa agrico­ material şi spiritual al lo­ păşit substanţial anga­
s-au organizat schimburi şi c.ultui-i duble la C.A.P. petuoasă a tuturor localită­ cuitorilor comunei. Mutaţiile jamentele asumate in
cadrul întrecerii ulecis-
prelungite şi de noapte, Romoşel, Aurel Vlaicu şi lă şi-a sporit an de an pu­
ţilor patriei şi sporirea con­terea economică, ajungînd ce s-au petrecut în viaţa te, la acţiunile de mun­
lucrîndu-se grupat, cu un Gcoagiu, elibexând zilnic tribuţiei acestora la mate­ ca valoarea avuţiei obşteşti comunei şi a oamenilor işi că patriotică finanţate,
nuxnăr mare de tractoare cîte 4 0 de ba. La Romo­ rializarea principiilor auto- să depăşească 20 de mi­ găsesc expresie concretă in după cum urmează:
la lumina farurilor. ( conducerii şi autoaprovizio- municipiul Hunedoara
şel,,'lucrau cu două com­ lioane lei. Accentul a fost cele peste 130 de locuinţe
—• Asigurînd fx-ont de lu­ nării teritoriale, în consens — 103 la sută, oraşul
bine Petru Ciorogar şi Pe­ şi este pus în continuare nou construite sau moder­
cru în avans pentru trac- cu obiectivele stabilite de pe sporirea producţiei la nizate in ultimii ani. De a- Brad — 120 la sută, co­
toax-e şi oi-ganizînd munca tru Cozn?-''*, Iar la transport Plenara C.C. al P.C.R. din toate culturile şi în secto­ semenea, aici a fost con- munele Uia — 154 Ia
şi pe timp de noapte — ne Teffdor Olea, Aurel Ciu- 7-8 octombrie a.c. sută, Dobra — 160 Ia
spunea inginei'ul Virgil ccan, Emil Casandx-ea, Au- Sub conducerea organi­ rul zootehnic, care cuprin­ NICOLAE TÎRCOB sută, Băiţa — 182 la su­
tă, Brănişca — 228 la
Tudan, directorul S.M.A., zaţiei de partid, eforturile de, pe comună, mai mult sută, Certej — 259 la
N. locuitorilor comunei sînt o- de 1 300 bovine şi 6 000 o- (Continuare în pag. a 3-al
BAD1U
întîl-nit în cîmp acolo unde sută.
lucrau tractoarele la C.A.P. (Centinuaxe in pag. a 2-a) V........__________ J