Page 54 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 54
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 755
Awtocondiicere ® autoaprovizionare teritorială Sporirea producţiei de minereu
{Urmare din pag. 1) tru Nclega, Traian Mateş, producţia sectorului I este
La
Vorţa
se
asigurată.
Traian Păcuraru şi Kovacs
Iii mult de ia pămînt, mei mult de la oameni de lei pe lună. Oamenii şi-au depăşit sarcinile de execută lucrări dc cerce 11.00 luat fiica"
Telex
Ioan, care lună de lună
11,05 Film arlis
spre
extindere
sînt harnici, mă înţeleg
în
tare
bine cu ei. Pun umărul cu plan. nord-vest pentru verifica 11,55 CuJSjVvarca!
Ne-am restrîns, de a- rul şef al •unităţii. Pămîn- comunişti cu experienţă, nădejde. De un an nu a- Despre lucrările în per rea zonei mineralizate. Tot teraiurii <1
şcoală
eeastă dată, sfera dc in tul este bun, fertil, atît în destoinici, de la care ce vem nici o nemotivată în spectivă, vizînd cercetarea aici, I.P.E.G. Deva cerce 12,20 Toamna n
vestigaţie asupra modului locurile de şes, cît şi în rem — si ei oferă — me brigadă. Vrem să încheiem şi punerea în evidenţă a tează în adîncime, prin- clujeană
în care sint aplicate mă cele de deal. Dar orieît de reu mai mult, fiind exem anul pe primul loc". „Noi noi zone mineralizate, chiar tr-un puţ, mineralizaţiile 13.00 mină Pa sfirşit
surile cuprinse în hotărâ darnic ar fi pământul pen ple de urmat pentru toţi sîntem aproape gata cu şi a celor sărace în conţi polimetalice existente. Prin 15.00 Fotbal: F.'
rea adunării de dare de tru a-1 face să rodească ceilalţi „oameni ai ogoru noul circuit de transport nuturi utile — sarcină ex urmare, apreciem că exis F.C. Olt,
natul naţii
seamă si alegeri a organi mai mult şi mai bine el lui" din cooperativă. al minereului la puţ — presă subliniată de către tă o bună preocupare pe lfi,30 Aici unde
zaţiei de partid la una sin trebuie „ajutat". Prin conlucrarea perma preciza şeful de brigadă secretarul general al parti linia creşterii bazei de au rădăcin
gură — cea de la C.A.P. La C.A.P. Peştişu Mare, nentă între conducerea u- Marton Ferencz. Acum e- dului, tovarăşul Nicolae materii prime, pentru va taj
Peştişu Mare. Opţiunea nu intr-adevăr pămîntul este nităţii şi organizaţia de xecutăm finisarea. Urmea Ceauşescu, si la recenta lorificarea deplină a celor 18,35 Săptămina
18,50 1001 <le si
a fost întîmplătoare. Chiar „ajutat" să dea mai mult. partid, datorită atenţiei ce ză lucrările de racord". plenară a C.C. al P.C.R., puse în evidenţă. 10,00 Telejurnal
dacă este vorba despre o Astfel, cele 275 de hectare se acordă folosirii fiecărei Şeful schimbului, subingi- ne-a vorbit inginerul Emil Sarcini mari revin co ★ Sport
organizaţie de bază cu un teren arabil sînt lucrate palme de pămînt, la C.A.P. nerul Alexandru Făeran, Dafin, şeful compartimen lectivului dc la E.M. Cer- 19,30 Teleencicb
efectiv relativ redus — 50 corespunzător, cu simţ de Peştişu Mare se manifestă puţin necăjit pentru că tului geologi-topografi. tej, in paralel cu cele pro 20,05 Intîlnire ■
opereta
do membri de partid — şi răspundere. Argumentul cel o grijă deosebită faţă de „am pierdut două zile din — Planul fizic şi valoric prii, pentru sprijinirea 20,25 Film seria
care activează intr-o nucă mai puternic îl constituie protejarea suprafeţelor cul cauza capselor", aprecia, al lucrărilor geologice de constructorului — T.C.M.M. şi umbre"
dui 28
localitate din componenţa recolta din acest an ' cele tivate de revărsarea apelor la rândul lui, că se lucrea cercetare la nivel do ex Deva — în vederea impul 21.20 Meridiane)
m un ici pi ului Hunedoara, 138 kg grîu la hectar ob Cernei. Astfel, cu spri ză bine, din ce în ce mai ploatare este realizat. Ză- sionării lucrărilor la Co şi cintecul
muzicai-(H
acest fapt impune nume ţinute peste producţia pla jinul unităţii patronatoa- bine. Am notat cu acest cămîntul de la Săcărîmb ran da-Hondol, al cărui ter 22,10 Telejurnal
roase sarcini izvorîte din nificată, porumbul boabe, re, I.C.S.H., odată cu în prilej şi ciţiva brigadieri a fost deschis în propor men de dare în exploatare 22.20 De dor şi
programul de autocondu- la recoltarea căruia se cheierea lucrărilor de în care merită evidenţiaţi : ţie de 80 la sută — filoa se apropie. Şi la acest o- nă — ron
cere şi autoaprovizionare lucra — şi unde sint esti diguire vor fi ferite de Szabo Alexandru, Anghel nele Magdalena şi Caroli- biectiv minerii fac eforturi teee (le f
teritorială, rezultatele ob mate importante depăşiri inundaţii 38 de hectare Nan, Petru Cărmăzan, Pe na. Deci, în următorii ani, pentru a fi la înălţime.
ţinute an de an în activi ale planului, excedentul din .cel mai fertil pămînt.
tatea de producţie o reco din balanţa furajeră. O altă acţiune importantă Kami
mandă de la sine. — Toate acestea ne-au pornită din iniţiativa or
Cum este si firesc, orga cerut eforturi mari, dar ganizaţiei de partid este PROGRAMUl
nizaţia de bază de aici care acum ne sînt răsplă aceea a creşterii suprafe dioprogramul
La ordinea z
este profund implicată în tite din plin, ne-a spus La- ţelor cultivate. în ultimii cultură ; 7,00
rezolvarea tuturor proble dislau Demeter, secretarul trei ani au fost redate în 8.00 Revista i
melor pe care le impune organizaţiei de bază a coo circuitul arabil peste 25 Curierul mc
producţia agricolă. De alt perativei. în frunte cu co de hectare, dintre care Buletin de ş<
dieiiţa
radio;
fel, în principal, hotărîrea muniştii, toţi membrii coo cinci numai în acest an, dc ştiri; 10,05
adunării generale dc dare prin defrişări, aratul fîne- rară radio; l
peratori au muncit cu pri ţelor slab productive, des tra dc m'
de seamă şi alegeri adop cepere la activităţile de fiinţarea drumurilor inuti iară „Oltul" :
tată în primăvara acestui curăţiri şi fertilizări a ce le. Toate acestea se consti de ştiri; 11,0.
an. vizează modalităţile lor 00 ha fineţe, reuşind tuie în argumente care de intr-un ghioz.O
blicitate ; 12,f
cele mai adecvate de ac să obţinem de pe această monstrează că o organiza ştiri ; 12,05 A
ţiune în scopul creşterii suprafaţă două coase. De ţie de partid, chiar cu un i2,35 Din com
producţiei agricole. pe cele 25 ha cultivate cu efectiv nu prea numeros, lui; 12,45 l
Radio-TV.;
— „Să obţinem cît mai plante furajere (borceag, atunci cind, prin membrii la 3 ; 14,55 V
mult de la pămînt" — a- loliurn, sfeclă) am obţinut săi, se implică plenar în cale ; 16,05 Ci
eeasta este deviza noas producţii bune. S-au evi respectarea angajamente menadă; 10,3H
preţi de mu;
tră, a tuturor celor care denţiat prin hărnicie şi lor asumate rezultatele ob 17.00 Buletin
muncim în cooperativa de promptitudine, cooperatorii ţinute nu pot fi decit foar Almanah son
le serii ; 20,0
producţie, ne spunea, zile Adam Rita, Berta Avra- te bune. 20,40 Protago
le acestea, ing. Ioan Fur mescu, Simion Moraru, l-clor; 22,00
ca, preşedintele şi ingine Claia Oargă, Iosif Nagy, MIRCEA DIACONU 22,30 Invita
23.00 Bulet
23,30—0,00 Nr
cai.
I.M. Orăştie, atelierul reclu ciori. Echipa tie lăcătuşi men
tori condusă de Ioan Chcrecheş şi maistrul Lazăr Iîaniban
nou
de
tip
CAMPANIA DI se consultă asupra montării unui Foto: VIRGIL ONOIU reduetor
R.H.-74S.
DEVA : Tn
La arături — Realizarea modernizărilor şi INVESTIŢIILE tria) ; incid-
(A r t a) ;
Waterloo —
(Flacăra);
ritmuri de pregătirea de iarnă a internii] t i
Cobra se ir
Campionii <'
lucru tot maî adăposturilor de animale Sînt necesare măsuri ferme PETROŞANI
(Unirea) ; t
cin Sam —
susiinute! le socialiste trebuie desfă din demolări,, tot de către acelaşi . timp se cere şi pentru întărirea ordinii şi Noiembrie) ;
în toate unităţile agrico
ţă până la 1 noiembrie. In
Cobra se îi
personalul muncitor de la
ral) ; VULC
şurată o activitate tot mai G.I.G.C.L., căruia îi mul realizarea unei locuinţe co la 5 (LIH
(Urmare din pag. I) susţinută pentru finaliza ţumeşte din toată inima. respunzătoare pentru cio disciplinei în muncă! NEA : Ti’:
ben (Mine
rea cit mai grabnică a lu Importante lucrări s-au bani. SA : Cei
crărilor de modernizări şi realizat şi la C.A.P. Veţel Se impune luarea de mă (Urmore din pag. 1) zare a activităţii. Dar se (Muncitorcs
rel Cornea şi Nicolae Coz- pentru pregătirea cores cu ajutorul dat de Şantie suri în vederea terminării pare că acest lucru tre Destinaţia
moi. Un ajutor preţios dau punzătoare a adăposturilor cît mai urgente a lucrări tremur. Materiale, de dife buie făcut în întreg şan tezatul) ; I
ra (lin la
cooperatorilor din Aurel în vederea iernatului ani rul Energomontaj Mintia. lor dc modernizare şi ame rite categorii, împrăştiate, tierul, incepînd chiar cu (Steaua roş
Vlaicu cei 45 de oameni malelor. Asemenea acţiuni S-au construit fînare, silo najare a grajdului pentru multe degradate, toate re cadrele de conducere. învingătoru
de la O.J.T. Geoagiu-Băi sînt în plină desfăşurare zuri de suprafaţă, platfor tineret bovin de la ferma levând lipsa celei- mai ele — într-adevăr — subli ner fiul (F
şi cooperativa comunală de şi în unităţile Consiliului me de gunoi, şopron pen mixtă 5 a I.A.S. Mintia. mentare griji faţă de or nia, la încheierea raidului GiU-BAJ :
periculoşi
producţie, achiziţii şi des unic agroindustrial Deva. tru atelaje şi pentru cân Totodată, trebuie rezolvată dine şi bună gospodărire, nostru, tovarăşul Ionel ra) ; HAT
tarul bascul si instalaţia
facerea mărfurilor, care Şi, aşa cum am constatat de tocat furaje, garduri de cit mai repede alimenta lipsă de răspundere în Vlad, prim-secretar al Co la dragoste
BRAZI:
sînt zilnic prezenţi la mun cu prilejul raidului-anche- împrejmuire, alei de fura rea cu apă la adăposturile mînuirea şi gestionarea lor. mitetului orăşenesc de cel ! ; C.
că în unitate şi lucrează tă făcut prin mai multe u- din brigăzile Căinel şi Be- „Enigmă" situaţiei de partid, primarul oraşului şarpelui <<
ia strânsul recoltelor şi e- nităţi, lucrările de moder jare. Amenajări şi moder jan ale C.A.P. Şoimuş. Ac scrise am dezlegat-o după Brad —, deşi constructorii ră); SIMEl
liberarea terenului. nizări s-au realizat, de a- ţiuni mai susţinute trebuie ţistlil (Mur;
nizări şi pregătiri s-au în ce l-am descoperit pe mais au lucrat mai bine- în a- şerif extro
între mecanizatorii care cheiat în unele cooperati întreprinse pentru termi trul Dumitru Codiiă, şeful cest an, totuşi ceea ce lip na).
au lucrat şi lucrează ve agricole, în altele sînt Obiective prioritare narea noilor saivane pen punctului de lucru. Cind seşte şantierului este or
noaptea la efectuarea o- pe terminate, dar sînt şi tru oi la Bîrsău, Hărău şi l-am găsit noi (în jurul o- dinea, disciplina şi buna
goarelor, directorul S.M.A. unele rămîneri în urmă. in zootehnie Popeşti, cît şi pentru ame rei 13,45), omul care avea organizare a muncii, în
a ţinut să-i evidenţie Am văzut, la ferma zoo najarea corespunzătoare a obligaţia şi responsabilita cepând dc la nivelul maiş ®iawimn
ze pe Dorel Boca, Mi- tehnică a C.A.P. Hărău, semenea, la C.A.P. Leşnic celor existente la Deva, tea să coordoneze activita trilor pînă la şeful de şan Rezultate
hai Leontin, Nicolae A- unde consiliul de conduce (fînare, silozuri, alei dc Brănişca, Veţel şi Şoimuş. tea la aceste obiective, să tier. Dacă astăzi lucrările 15 oetombi
vrămuţ, Ioan Pintea, Ilâe re, sprijinit de G.LG.C.L., a furajare, alimentări cu Timpul este înaintat şi controleze zecile de oameni de alimentare cu apă a o- Extr. 1 :
Constantin, Lazăr Ioan, acţionat din vreme şi s-a apă, reparaţii la adăpos trebuie depuse toate efor din subordine şi să asigu raşului, cele de la poşta 78, 45, 21.
Extr. a I
Ioan Ştefan, Aurel Core- turi), la C.A.P. Deva, Şoi- turile în vederea termină re buna desfăşurare a nouă, cit şi de la unele 36. 03, 39,
nea, Ioan Tigu, Gheorghe preocupat permanent pen muş, Cristur, Bîrcea. Este rii tuturor lucrărilor dc muncii în şantier, se afla, blocuri de locuinţe sînt în lei. Fond de
Paraschiv, de Ia Pişchinţi tru terminarea la timp a de remarcat şi ajutorul modernizări, reparaţii şi practic, în imposibilitatea târziate, vina aparţine în
şi Romoşel, Trif Gligor, lucrărilor cuprinse în pro substanţial dat cooperati amenajări, aşa incit să se de a face acest lucru. De cea mai mare măsură con
gramul pe acest an, că
Ioan Giurgiu, Inel Aron, s-au obţinut rezultate bu vei agricole din Banpotoc, asigure spaţii de cazare ce ? Din cauza unei stări structorilor, incepînd cu
Ioan Moga, Nicolae Mara, de către colectivul de corespunzătoare, călduroa avansate de ebrietate. Nu şeful de şantier, inginerul
ne. Astfel, s-au făcut re
Traian Popa, la Geoagiu, paraţii şi întreţineri la muncă al Secţiei de pre se, cu surse de apă care ne-am mai mirat deci că Ioan lenei, oare nu s-au Timpul
Simion Nasta, Zeii Her- magazii şi depozitele de lucrare a deşeurilor meta să nu îngheţe în timpul pe şantier domneşte indis mobilizat suficient, au tă azi, 10
tnan, Ioan Jurj şi alţii la lice din Simeria, aparţi- iernii, — adică fermele ciplina şi dezordinea, că răgănat mult lucrările. Ne Vremea s
furaje, s-au construit noi zootehnice să dispună de blocul 11 n-a putut fi pre cazuri avem şi cu munci Cerul va
Romos. La C.A.P. Cigmău, silozuri, iar adăposturile nînd C.S.H. Cu participa mult nort
unde eliberarea terenului de animale au fost moder rea acestui colectiv s-au toate dotările cerute de dat la termen, iar blocul torii de la/Şantierul nr. 6 a inter va
este pe terminate, Avram nizate, au fost amenajate construit aici fînare, un practicarea unei zootehnii 16 (care are termen de pre Deva. Nu sînt disciplinaţi, ploi şi a
ploaie. Vî
dare la finele Junii decem
execută lucrări de slabă
moderne, eficiente. Orga
Dandea, Ioan Ilieş şi Ni maternităţi şi creşe pentru şopron, boxe pentru depo nele locale de partid şi de brie a.c.) este mult întâr calitate, cu mari întîrzieri, derat, cu
colae Stanciu au făcut viţei, s-au pus la punct in zitarea cartofilor de să stat, consiliul unic agro ziat faţă de grafice. Ne-am deoarece nu sînt suficient 35—-15 ltn
ogoare pe aproape jumăta stalaţiile de alimentare cu mânţă, uşi şi s-au realizat industrial, colectivele în mirat cum conducerea Şan de bine coordonaţi şi con nord-vest.
minime v
te din suprafaţa planifica apă şi de evacuare a gu lucrări curente de întreţi sărcinate cu realizarea a- tierului nr. 4 Brad, orga trolaţi. Comitetul orăşe tre 4 şi
tă. Trebuie intensificată noiului. Aceste lucrări s-au nere şi reparaţii la anexele cestor lucrări trebuie să nizaţia de partid de aici nesc de partid este hotă- maxime
grade.
munca la eliberarea tere făcut cu sprijinul efectiv şi gospodăreşti, precum şi urmărească stadiul în ca se complac într-o aseme rît ca, incepînd cu aceste La mui
nului de coceni la C.A.P. permanent al G.I.G.C.L. gardul împrejmuitor. Tot re sc află ele, să analizeze nea stare do lucruri (du zile, să ia cele mai ferme răci trei
Aurel Vlaicu şi Romoşel. Deva. S-au construit şi lo cu sprijinul acestui colec periodic cît s-a făcut, cît pă cîte am aflat nu este măsuri pentru întărirea or mai mul
Există posibilităţi reale ca cuinţe pentru îngrijitori, tiv s-au pregătit fer a mai rămas şi să ia mă prima oară cind se semna dinii şi disciplinei pe şan rar voi
se de pi
ogoarele de toamnă să fie realizate — cum ne spu mele şi stîlpii pentru noul suri care să ducă la apro lează astfel de abateri de tier, pentru mobilizarea Vintul v;
gata la timp şi în bune nea tovarăşul Traian Ur saivan cu o capacitate dc pierea termenelor stabilite la disciplina muncii), nu constructorilor în vederea ficări d(
din nord
condiţiuni şi trebuie fă sari, preşedintele coopera 1000 oi. Lucrările la sai prin graficele de execuţie. intervin energic pentru în finalizării la termen a tu teorolog
cut totul pentru realizarea tivei — în mod voluntar van trebuie accelerate însă tronarea ordinii şi discipli turor obiectivelor aferente Pronccm
«cestui deziderat major. şi cu materiale recuperate pentru a fi dat in folosin N. ZAMFIR nei, pentru bună organi acestui an.