Page 56 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 56
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 755 ® SÎMBAtA, 16 OCTOMBRIE 1982
Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu GRUPUL ÎNTREPRINDERILOR DE
GOSPODĂRIE COMUNALĂ Şl LOCATIVĂ
In unităţi ale industriei alimentare din Capitală HUNEDOARA - DEVA
Str. V. I. Lenin, nr. 6
(Urmare din pag. 1) Pe aceeaşi problematică zilor transportoare, redu- energie şi materii prime,
s-a axat dialogul de lucru cîndu-se astfel timpul de creşterea calităţii şi diver
Referindu-se în conti al secretarului general al încărcare şi, implicit, con sificării sortimentelor de ÎNCADREAZĂ URGENT:
nuare la problema gospo partidului şi la următorul sumul de energie. pîine şi a produselor de
dăririi judicioase a com obiectiv vizitat — între Ca de fiecare dată, cînd panificaţie. Secretarul ge ® lucrător gestionar (bărbat), specialitatea
bustibililor, secretarul ge prinderea de pîine şi bis se află în mijlocul colec neral al partidului a reco piese pentru instalaţii în construcţii.
neral al partidului a cerut cuiţi Bcrceni. tivelor de oameni ai mun mandat să se aibă în ve
să se ia măsuri pentru re T o v a r ă ş u l Nicolae cii, secretarul general al dere, totodată, crearea de încadrarea se face cu respectarea prevederi
cuperarea căldurii din Ceauşescu, vizitînd secţiile partidului a stat de vorbă secţii mici pentru experi lor Legii nr. 22/1969 şi Legii nr. 57/1974.
cuptoare şi reutilizarea ei de producţie, a apreciat cu muncitoarele aflate în mentarea de noi tehnolo
în alte scopuri. In aceeaşi dotările moderne existen schimb, s-a interesat de gii de fabricaţie, tehnologii
arie de preocupări se în te, care permit obţinerea condiţiile acestora de mun care să ţină cont de nece
scrie şi recomandarea da unei productivităţi sporite, că şi viaţă. sitatea folosirii raţionale a
tă de tovarăşul Nicolae paralel cu fabricarea unei în încheierea vizitei, to combustibililor, creşterea
Ceauşescu privind reduce plini de bună calitate. Se varăşul Nicolae Ceauşescu productivităţii muncii şi
cretarul general al parti calităţii pîinii.
rea duratei de coacere a dului a remarcat, însă, că a indicat conducerii Minis
produselor de panificaţie terului Agriculturii şi In Cei prezenţi s-au anga
fără deteriorarea calităţii există unele operaţiuni pe dustriei Alimentare să în jat ca, în spiritul orientă
fluxul tehnologic care se
şi gustului pîinii. tocmească un program de rilor date de tovarăşul
execută încă manual, care
Secretarul general al afectează eficienţa econo măsuri vizînd îmbunătăţi Nicolae Ceauşescu, să re
partidului a atras atenţia mică a întreprinderii. In rea aprovizionării cu pîine vadă programele existente
asupra necesităţii diversi acest sens, s-a cerut să se şi produse de panificaţie, şi să le aducă îmbunătăţi
ficării producţiei de pani ia măsuri pentru perfec atît a Capitalei, cît şi a ju rile necesare.
ficaţie, realizării de sorti ţionarea sistemelor de în deţelor ţării, în care să fie Oamenii muncii din a-
mente de calitate superi cărcare şi golire a cuptoa prevăzute spaţiile necesa ceastă întreprindere au fă
oară, care să satisfacă în relor şi să fie moderniza re depozitării griului şi făi cut, la plecare, tovarăşului ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ HUNEDOARA
condiţii cît mai bune ce te operaţiile de ştanţare nii, precum şi capacităţile Nicolae Ceauşescu o caldă cu sediul în comuna Teliuc, str. Minei, nr. 42
rinţele de consum ale şi crestare a pîinii, apre- necesare măcinării şi prepa manifestare de dragoste şi
populaţiei. ciindu-se că acest lucru va rării făinii. S-a arătat că stimă, i-au adresat calde A N U N J Ă _
La plecare, tovarăşul duce la o creştere şi mai programul va trebui să pu mulţumiri, urări de sănă
Nicolae Ceauşescu a fost mare a productivităţii nă accent pe îmbunătăţirea tate, de viaţă lungă, în
salutat cu puternice şi în muncii. S-a indicat, de a- procesului de fabricaţie, fruntea partidului şi sta în ziua de duminică, 17 octombrie î982,
delungi ovaţii şi aplauze. semenea, o sporire a ben reducerea consumurilor de tului nostru. între orele 9,00—13,00, vor fi restricţii în
traficul rutier pe drumul judeţean DJ 687 E
Hunedoara — Ghelari, datorită unor lucrări
tehnice în zona Uzinei de preparare Teliuc.
„Săptămîna păcii“ şedintele R.P.D. Coreene, şi _______________________ k________________________________
Manuel Pinto Da Costa,
BONN 15 (Agerpres). — vîntul la una din manifes preşedintele Mişcării de E-
„Ţara noastră nu trebuie tări, cunoscutul om de îiberare din Sao Tome şi
să devină o pistă de lan ştiinţă vest-german, Alfred m NICOSIA. - La Nico Principe, preşedintele Re CETĂŢENI !
publicii Democratice Sao
sare a noilor rachete nu Mechtersheimer a subliniat sia au început convorbirile Tome şi Principe, care se
cleare americane cu rază că hotărîrea N.A.T.O. de oficiale dintre Spyros Ky- află într-o vizită oficială în
medie de acţiune !“. Sub amplasare a rachetelor nu prianou, preşedintele Ci capitala coreeană, anunţă Predînd sticlele şi borcanele goale magazi
această lozincă, în oraşul cleare blochează drumul prului, şi Erich Honecker, agenţia ACTC. nelor alimentare şi de legume-fructe
spre obţinerea unei depli secretar general al C.C. al
bavarez Amberg s-a des Cu prilejul acestei vizite,
ne dezarmări în Europa. P.S.U.G., preşedintele Con menţionează agenţia cita
făşurat o „săptămînă a pă © la schimb ;
Manifestaţii similare au siliului de Stat al R.D. Ger tă, la Phenian a fost sem
cii", din iniţiativa organi avut loc şi în alte oraşe mane, aflat într-o vizită ofi nată o convenţie privind © contra marfă ;
zaţiilor sindicale şi de ti din landul Rhenanja de cială în Cipru. După cum cooperarea economică şi
neret din oraş. Luînd cu- Nord-Wcstfalia. precizează agenţia ADN, tehnică. între guvernele © numerar
sînt examinate aspecte ale R.P.D. Coreene şi R.D. Sao
colaborării dintre cele două Tome şi Principe. contribuiţi la reintroducerea în circuitul eco
Pregătiri pentru negocierea ţări, precum şi probleme
internaţionale actuale, în ® BRUXELLES. - La Bru nomic a unor însemnate resurse materiale
datoriei externe special ale luptei pentru xelles, cele 10 ţări membre
asigurarea păcii. Spyros Ky- ale Pieţei comune nu au
prianou şi Erich Honecker reuşit să ajungă la un a-
LA PAZ 15 (Agerpres). iniţial de şeful statului co — relevă ADN - şi-au ex cord asupra unei înţelegeri
— O reuniune la nivel lumbian, Belisario Betan- care să rezolve divergen
înalt va av.ea loc „cît mai cour, se referă la o dato primat convingerea că toc ţele C.E.E.-S.U.A. privind
mai în actuala situaţie in
eurînd posibil" la La Paz, rie externă evaluată la ternaţională, îngrijorătoare exporturile vest-europene
în vederea pregătirii în co 285 miliarde dolari. şi agitată, dialogul politic de oţel pe piaţa nord-ame-
mun a negocierii datoriei La reuniune şi-au anun şi paşii activi în direcţia ricană, au declarat surse
externe a unor state lati- ţat deja participarea re extinderii colaborării şi pro comunitare citate de agen
no-amerieane, a declarat prezentanţi ai Perului, E- movării păcii prezintă o im ţia France Presse.
cuadorului. Columbiei, Bo „Cei zece" au convenit
preşedintele Boliviei, Her- portantă de prim rang.
liviei şi Nicaraguăi. ESI PHENIAN. - La Phe să amîne pentru 18 octom
nan Sîles Zuazo.
Potrivit preşedintelui bo nian a avut loc o nouă brie data adoptării hotărî-
Negocierea în comun ce livian, dobînzile asupra a- rundă de convorbiri între rii cu privire la procedura
urmează să aibă loc cu cestei datorii externe se Kim Ir Sen, secretar gene necesară acceptării acestor
Fondul Monetar Interna ridică zilnic la 140 milioa ral al C. C. al Partidului propuneri, menţionează sur
ţional (F.M.I.), propusă ne dolari. Muncii din Coreea, pre sa citată.
e _ e — » _ © _» o »s. s _®_ 0_ ® _ e _ a _ « _ © _ « » — ® — ®
Ziua mondială a alimentaţiei
»
în fiecare an, la 16 oc afectate de fenomenul sub generate de existenţa feno de „bogaţi", prin perpe
tombrie, se organizează, nutriţiei, dintre care -apro menului subdezvoltării pe tuarea sistemului de mo-
sub egida F.A.O., „Ziua ximativ jumătate trăiesc uriaşe întinderi ale plane nocultură în ţările în curs-
mondială a alimentaţiei" în Asia, continentul cu tei, a împărţirii arbitrare de dezvoltare.
■— manifestare care are populaţia pea mai densă. a lumii în ţări bogate şi în spiritul politicii sale
drept scop conştientizarea Ceea ce este şi mai grav, ţări sărace — consecinţă constructive, de largă
opiniei publice asupra na fenomenul seceră, anual, directă a politicii imperia cooperare internaţională,
turii şi dimensiunilor pro peste 20 milioane de oa liste, colonialiste şi neo- România socialistă s-a a-
blemelor alimentare mon meni, în majoritate copii. colonialiste, a vechilor re firmat ca un factor dina © Familia Popa, nepoţii A-
diale, precum şi de a întări Statisticile atestă că 25 la laţii de inegalitate, domi mic în cadrul F.A.O. şi al vram şi Ioan, cu adincă du
solidaritatea naţională şi sută dintre copiii lumii naţie şi asuprire. Lumea altor instituţii specializa rere, anunţă încetarea din via
internaţională în ampla mor înainte de a împlini produce astăzi cu 10 la su te ale O.N.U., prin contri ţă a celei care a fost
acţiune de combatere a vîx-sta de 4 ani, din cauza tă mai multe alimente de buţii proprii şi iniţiative VlNZARI POPA ANA
foametei, malnutriţiei şi malnutriţiei şi a bolilor. cît necesarul ei, dar ali apreciate, vizînd soluţiona 8 Vînd Dacia 1300. Deva, te în virstă de 80 ani.
sărăciei. Deşi ne aflăm în Iar această tragedie se pe mentele devin tot mai rea problemelor alimenta lefon 17508. (4155) Inmormîntarea va avea loo
o Vind dormitor cu furnir
secolul cel mai prolific din trece în timp ce pentru mult o armă strategică în re mondiale, pornind de la nuc. Deva, strada Ion Crean mîine, lf octombrie, la cimi
punct de vedere material, înarmări se cheltuiesc în mîinile celor mai bogaţi. convingerea că aceasta gă 60. (4154). tirul din Cbişcădaga.
ştiinţific şi cultural, o ma lume peste 600 miliarde In această situaţie, ţările este indisolubil legată de ANIVERSARE
O Cu ocazia zilei de naştere
re parte a omenirii se de dolari pe an; o sumă sărace din Africa, Asia şi lichidarea subdezvoltării şi şi pensionării, soţia Cornelia, O Colegii de muncă de
confruntă cu grave pro mult mai mică decît cea America Latină sînt nevoi a împărţirii lumii în ţări copiii Felieia şi Ioan felicită la I.C.S.M.I., depozitul de
bleme de alimentaţie. Po irosită de cursa nesăbuită te să importe 70—80 mi bogate şi sărace, de edifi pe Ioan Nimu, urîndu-i „La mobilă Deva, anunţă cu
trivit statisticilor oficiale a înarmărilor în numai lioane tone cereale pe an, carea unei noi ordini eco mulţi ant !“. (4133) E S E adîncă durere încetarea din
C
E
D
difuzate de O.N.U. şi de patru zile, ar putea salva în condiţiile în care ma nomice internaţionale, ho- o Soţia, copiii şi nepoţii, viaţă a celui care a fost
BODEA ARON,
organizaţii internaţionale de la foamete 200 milioa nevrele de culise ale com tărîtoare pentru mersul cu adîncă durere anunţă în
neguvernamentale, în lume ne de cppii ! paniilor transnaţionale ac înainte al întregii omeniri. cetarea din viaţă a scumpului un bun coleg şi prieten.
Transmitem sincere condo
lor soţ, tată şi bunic MO-
există, în prezent, peste Realităţile dramatice din centuează dependenţa ali TORGA NICOLAE. Familia în leanţe familiei îndoliate.
800 milioane de persoane domeniul alimentaţiei sînt mentară a „săracilor" faţă M. G. durerată. (c. 2)
COLFGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob.
Preţul abonamentelor t lunar — 13 lei ; trimestrial — 39 lei ; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 30 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane t 11275, 11585, 12157. Telex ; 72288. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari 44065
TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257
din întreprinderi şi instituţii.
