Page 6 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 6
rag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 74
m s - a realiza! p r im i s t r ă p u n g e r e CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ
d e p e a d u c ţ iu n e a p r in c ip a lă Mobilizare generală a întregului potenţial 11.00 Iii pei
Telex
11,05 Film .
12,4C Cultivi
teratui
(Urmate din pag. 1) Birlădeanu şi Dumitru Bor- nia, vorbind, în numele con de forţe şi mijloace mecanizate şcoală
denciu, mecanicul Dorsl 0- structorilor din Retezat, Vio- 13.00 mină La sf:
borit de pe puternicul a- lari şi electricianul Constan rel Dănilă, directorul Gru 18,30 Septen
gregat. tin Dumbravă. Dar aceleaşi pului de şantiere - ne în (Urmare din pag. 1) e Cu maximă răspundere să fie urmă cvenim
Prezent în mijlocul con merite le au şi tovarăşii tăreşte convingerea că pu rită realizarea efectivelor şi a producţiei 18,50 1001 d
structorilor, pentru a lua lor din celelalte două tem munci mai bine în vii • Cantităţile de legume recoltate vor animaliere, asigurînd furajarea suplimen 19.00 Telejui
Foarte
19.20
parte la marea lor bucurie, schimburi: Petre Blăjan, tor, mobilizează întreg co fi preluate operativ şi valorificate potrivit tară a vacilor cu lapte şi o bună stare 19,40 Teleen
tovarăşul Radu Bălan, prim- Nicolae Ceauşel, Constan lectivul nostru de construc destinaţiilor stabilite. de întreţinere a lor pînă la intrarea în 20.10 A pat
secretar al Comitetului ju tin Popa, din brigada con tori în mărirea ritmurilor de perioada de stabulaţie. 20.20 momei
Film
deţean de partid, i-a feli dusă de inginerul Radu execuţie la toate lucrările în sectorul zootehnic — • în toate unităţile să fie terminate şi ui
citat călduros şi le-a urat Topai, Dorin Slutu, Mihai de pe amenajare, la creş grabnic modernizările şi pregătirea adă dul 24
Arena
noi succese în realizarea Păduraru, loan Vizitiu şi terea calităţii acestora, activitate fără răgaz posturilor în vederea iernării animale 21.20 Spcctai
tronsonului cuprins între Andrei Dăneasă, din schim pentru a preda, aşa cum lor. moristi
Valea Jurii şi Valea Mare, bul condus de inginerul ne-am angajat în faţa tova © Se impune urgentarea însiiozării fu 22.10 Telejui
ca şi a celorlalte importan Andrei Mihăilă. răşului Nicolae Ceauşescu, rajelor din cultură dublă, în special a © Cadrele care răspund de activitatea 22.20 Roman
te lucrări ce le au de e- Lucrările necesare rea secretarul general al parti florii-soarelui, în amestec cu cocenii, fo unităţilor agricole să asigure folosirea de pet
xecutat pe şantierele aces- lizării în bune condiţiuni a dului, cu prilejul recentei losind eu randament ridicat mijloacele deplină a potenţialului uman şi a mijloa
) tei mari hidrocentrale a străpungerii şi cele privind vizite făcute pe şantierul mecanizate. celor mecanizate în scopul înfăptuirii în
ţării. pregătirea penttu demon nostru - primele obiective • întreaga cantitate de otavă şi trifo- cele mai bune condiţii a sarcinilor de
...Dar cine sînt cei prin la termenele stabilite". lienole să -fie strînse şi depozitate fără plan aferente agriculturii judeţului nos
BUCUREŞ
a căror muncă, în condiţii tarea, revizia şi montarea pierderi. tru. dioprograini
maşinii de forat, în vede
de cele mai multe ori di rea atacării cu aceasta a ...Abia scăpaţi de emo G,30 La ord
ficile, s-a înaintat metru cu unui nou tronson, au fost ţiile provocate de acest gricultură;
metru prin inima muntelui, realizate de muncitorii lo examen al muncii şi nai; 8,00 R
finalizîndu-se pînă la această tului Valea Jurii, de la priceperii profesionale, la 8,10 Curie
9.00 Buletin
oră peste 11 000 metri la ieşirea din galerie, mem Audienţa
aducţiunea principală ? Sînt şantierul II. Insoţindu-I pe brii echipei care a efec Buletin d<
mineri, mecanici, lăcătuşi, şeful lotului, maistrul Ga- tuat străpungerea au fost Revista li
10,40 Orche:
electricieni, maiştri şi ingi vril Nuţaş, om cu 22 de înconjuraţi de cei mai ti ansamblului
neri de la lotul „excavaţii ani vechime pe multe şan neri cetăţeni ai colectivu sodia româi
mecanice", condus de tî- tiere hidroenergetice ale lui muncitoresc din Rete 11.00 Buletii
Un univers
nărul inginer Alexandru ţării, avem prilejul să-i zat. Erau fiii şi fiicele lor, dan; 11,35 1
Duducă. Ieri, cei care se cunoaştem pe unii dintre astăzi pionieri, dar în mod Buletin de
aflau la datorie, pregătind cei care-şi înscriu, prin sigur viitori constructori pe cultural ; li
folclorul
ra
evenimentul mult aşteptat fapte de muncă, numele in viitoarele şantiere ale ţării, premieră I
— străpungerea tronsonului epopeea de lumină din veniţi să le ofere flori şi De la 1 la
dintre Castel şi Valea Ju Retezat. Se numesc Gheor cravate roşii cu tricolor, să lăţi muzica
rii —, erau cei din schim ghe Marinaş, Petre Giuber- preia cu un ceas mai de tin de ştiri
nele
cîntec
bul I al maşinii de forat nea, Dumitru Mereuţă, Teo vreme ştafeta vredniciei şi uşoară; 18,(
în secţiune plină. Adică dor Munteanu, Mihai Ma- demnităţii muncitoreşti. Aşa 20.00 Radi
Pregătirea terenului pentru semănat are o importanţă deosebită în
inginerul Radu Tulai, şeful rineac, Ion Bivolaru şi Şte s-a încheiat unul din im recolte bogate la hectar. Mecanizatorii Iosif Tir, Loghin Afanasie, Sorin obţinerea de şi Sport ; 22,3
23,
Şonfclean
dans ;
schimbului, maistrul loan Vă- fan Pantoc şi au acelaşi portantele succese înscrise Iosif Vinţi, lucrînd pe ogoarele C.A.P. Bîrsău, îşi dau tot interesul să facă lucrări de ştiri; 23,3(
caru, operatorul maşinii, numitor comun: meseriaşi de ctitorii viitoarei cetăţi bună calitate. muzical.
minerul şef Nicolae llies- de înaltă clasă. de lumină de pe Rîu Mare-
cu, ortacii săi Gheorghe „Această reuşită - subli Retezat.
Toii locuitorii satelor pe cîmp,
Pregătirile pentru iarnă Io cules şi semănat! 1 iar dar (I
DEVA : I
la Pana de
HUNEDOAR
rea-soarclui. în cadrul con
trebuie accelerate! (Urmare din pag. 1) prafaţă. La Cărăstău, Ri siliului unic acţionează de săbii (F
biţa şi Vaţa de Jos însă,
(Siderurgisti
centrate la arat, pregăti s-au semănat suprafeţe re trei formaţii specializate, spartă (Art;
rea terenului şi semănatul duse, iar la Birtin, Zdrapţi conduse de loan Bota, loan la Bella Vis
Iarna nu bate la uşă, Pentru trimestrul al IV- tinuă înlocuirea geamuri griului. I-am întîlnit lu şi Brad, lucrarea abia a (Constructoi
dar pregătirile pentru ea lea.au rămas necontractaţi lor sparte, s-au reparat crînd în cîmp pe mecani început. în multe unităţi Lean şi Nicolae Gorcea. ŞANI : Pric
Aceste formaţii au înche
Calculatorul
sînt în actualitate. în ce 10 000 de rulmenţi. podurile şi liniile de ma zatorii Teodor Pană, Va- este front de lucru, dar se iat recoltarea şi însilozarea (7 Noicmbr
măsură sîntcţi pregătiţi să Redacţia : Pe lingă asi nevră in vederea desfăşu sile Melţiş, Constantin Cio- impune o mai bună diri culturilor duble ia Asocţ" Trei oam<
o întîmpinaţi ? Iată răs gurarea bazei materiale a rării corespunzătoare a banu şi loan Avram, Fili- jare a forte'or mecanice' ţia din Birtin, C.A.P. Vala (Cultural);
punsurile primite la U- planului, care deţine un transportului C.F.I., sîn- mon Leahu şi Nicolae Cos- gela merge
(Luceafărul)
zina de utilaj minier şi re rol hotărîtor în pregătirea tem spre finalizare cu in tina — la Brad, Emil Tu- Grăbeşte-te
paraţii Crişcior : temeinică a producţiei stalaţiile de alimentare cu doran şi Traian Orb — la rul) ; ANII*
naţia
Iosif Mateş, tehnician planificate pentru această combustibil, apă industria Mesteacăn, Vasile Haş, Si- toresc); Mahi
UI
principal, biroul aprovi perioadă, deosebit de im lă şi potabilă a sectoare mion Moţoc şi loan Mar dafirul gi?
zionare : Părerea mea este portantă este şi crearea u- lor productive, cu izolarea ţian — la Zdrapţi, Pavel tul) ; BR
că la producţia de bază nor condiţii de lucru opti reţelelor exterioare de con Başa, loan Muntea şi Do- romantice
şic) ; ORAî:
pentru perioada de iarnă me în toate secţiile şi a- ducte si a aparatelor de ru Todea — la Lunca Mo şarpelui
nu sînt necazuri. Profilcle te’.ierele, care să asigure contracurent din punctul ţilor, Petru Betea, loan rinţi de
grele, mijlocii, tablele sînt o activitate corespunzătoa termic. Mai avem însă Pup şi Sorin Marc — la căra) ; i
Un echipaj
asigurate la nivelurile a- re pe timp friguros. Din destule de pus la punct. Cărăstău, Mircea Cimpoaie pore (Cas
cordate de centrală, care acest punct de vedere ce Dar cea mai presantă este şi loan Trifa — la Ribiţa HAŢEG : L
sînt însă sub nevoile rea măsuri s-au întreprins ? procurarea uleiului hidrau ş.a. Ana Bereze.ştean, bri dineuri (D
le ale producţiei întreprin Ing. Viorel Poenar, şef lic M-38, destinat utilaje gadieră la C.A.P. Ţetaea, Unii de prin Ribiţa : Duelul; C
Luchian (C;
derii. Sperăm să găsim în- compartiment mecano-e- lor de bază, utilizate la ne-a spus : — Mai aşteptăm sau ieşim şi noi Ia cules ? ! SIMERIA :
Desen de V. MIHAILESCU
ţelc'gere la baza judeţea nergetic : Concomitent cu producţia vagoneţilor, cît — Din suprafaţa p’ani- riile I-II (J
Punga eu
nă de aprovizionare, să realizarea planului pregă şi a pieselor de schimb ficată, am semănat deja de Jos şi Lunca — unităţi na).
rezolvăm la timp şi a- tirile de iarnă se situează p e n t r u motostivuitoare aproape 80 la sută şi în şi organizarea lucrului în unde s-au însilozat între
ceastă problemă. In ce în centrul atenţiei colec (pompe hidraulice, baterii, maximum trei zile vom două schimburi şi pe timp 100 şi 400 tone — şi acum
de noapte.
priveşte alte materiale, si tivului nostru. Ne aflăm în anvelope). încheia şi această lucrare. acţionează la cooperativele " li O l
tuaţia se prezintă astfel : toiul lor. Ce s-a făcut pînă loan Opri.şa, directorul Stadiul avansat la însă- din Birtin şi Mesteacăn.
la nisipuri pentru turnă la această oră ? S-au re uzinei : Concluzionînd, aş mînţarea griului se dato- Recoltarea Activitatea se desfăşoară
Rezultatele
torie (360 tone) vom în vizuit toate instalaţiile de preciza că există o preocu reşte muncii harnice a me şi însilozarea în bune condiţiuni. Ing. octombrie 1
cheia aprovizionarea în alimentare cu energie e- pare serioasă din partea canizatorilor Horia Cim Florian Tomuş, directorul
prima parte a trimestrului iectrică, traseele de cab.’.e, noastră, a tuturor pentru poaie, Cantemir Filip .şi culturilor furajere S.M.A. Baia de Criş, sub Extr. I : 1
IV, fondanţii necesari sînt eazanele de încălzire pen a întîmpina iarna cit mai llie Berezeştean. O lucrare de maximă linia că forţele de care 81, 30, 3, 75
deja în stocuri, ne mai tre tru secţia a 111-a (unde bine, pentru a ne realiza într-un stadiu avansat importanţă pentru asigu dispune unitatea fae fală Extr. a II
buie 300 mp sticlă pentru căutăm o soluţie de mo în continuare planul la cu semănatul sc află şi rarea hranei animalelor cerinţelor şi că în urmă 17, 21, 67, 1
completarea geamurilor de dernizare, de creştere a toa.te sortimentele prevă Fond de (
toarele zile se va încheia
la halele de producţie şi randamentelor acestora), zute. Colegii au arătat în C.A.P. Rişca, unde s-a este însilozarea culturilor si aco.ns‘3 ItierT— 'ei.
duble de porumb şi floa-
realizat jumătate din su
circa 60 tone lemn de foc, s-au revizuit şi reparat o ce stadiu ne aflăm, aşa că
pentru care nu am primit bună parte dintre maşini- este necesar să accelerăm
repartiţie. Necazuri vom ie-unelte, agregatele şi u- pregătirile pentru că iarna
avea cu rulmenţii pentru tilajele din dotarea uzinei, este aproape.
utilajul minier, seria 32210 s-au reparat acoperişurile Timpul p
şi cu unsoarea Rul-100. halelor. De asemenea, con LIVIU BRAICA azi, 2 octon
me răcoroa
noaptea şi
rul va fi v
Competiţia hărniciei întrecerea ce se desfăşoa rar noros,
ră între sectoarele între
slabe pe ale
prinderii s-au situat, în or sufla slab
Transpunerea în practi Ia parametrii proiectaţi a dine, sectorul Valea Arsu intensificări
nă la 60 lin'
că a măsurilor şi propune utilajelor, prin reducerea lui — şef sector ing. Teo sud-est. Ter
rilor făcute de comunişti timpului de staţionare a dor Ursoi, sectorul electro nime vor fi
în cadrul adunărilor gene acestora s-a reuşit obţine mecanic — şef sector ing. 8 şi 11 grad
xime între ]
rale de partid şi-au de rea unor semnificative de Nicolae Man, sectorul Mu- dc. Local,
monstrat, încă o dată, via păşiri Ia indicatorii de ba sariu I — şef sector ing. ţa şi seara.
bilitatea. Concentrîndu-şi ză ai producţiei. Astfel, Nicolae Roşea. Pentru ni
eforturile în direcţia res planul la volumul de pre întrecerea nu este consi zile : Vrei
noaptea şi
pectării angajamentelor gătiri miniere s-a realizat derată ca fiind încheiată. cerul variat
Şi celelalte sectoare pot —
asumate în întrecerea so în proporţie de 178,7 la ploi slabe,
râturile min
cialistă, oamenii muncii sută, producţia netă indus şi doresc — să se numere prinse între
la bilanţul sfîrşitului de
de la întreprinderea mi trială — 105 la sută, pro an printre „premianţi”. A- iar cele ma
nieră Barza au obţinut im ductivitatea muncii — ceastă competiţie în hăr şi 20 grad
ceaţă locală
portante succese după în 105,7 Ia sută, beneficiul ob nicie va avea darul, prin La munte
cheierea a nouă luni din ţinut — 149,4 Ia sută, vo creşterea continua a pro roasă, cu c
acest an. Printr-o mai bu lumul de deschideri mi ducţiei, să sporească pres I.A.S. Mintia, ferma Deva-Cristur. Peste 300 cje elevi ai liceului nr, 4 au cules, Vor cădea
late. (Metc
nă organizare a activităţii niere — 101,7 la sută. tigiul cîştigat prin muncă încărcat şi transportat porumb de pe tarlaua „Bărăgan". Foto: VIRGIL ONOIU viciu: Lian;
în subteran, prin folosirea Pe primele trei locuri în de minerii brădeni.