Page 62 - Drumul_socialismului_1982_10

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 75

iporfrarife car© trebuie Produsei© pentru export — tot mai

sa cyuca ia eliminarea restantelor competitive pe piaţa externă
J,
(Urmare din pag. 1) •— Aproximativ 30 la su­ larg consum pentru fondul u,oo Telex
Uzarea planului tă din produsele realizate pieţei. Am fost prezenţi 11,05 1‘rotihii
SI 11.25 '.teatru
«f » teanu, şeful serviciului în 1982, faţă de anul tre­ cu mostre la Tîrgul inter­ ton Pa
desfacere-transport. Oa­ cut, sînt noi. Ce preocu­ naţional din Bucureşti, la a 2-a
Minerii din Ghelari au tîlnit. Dimpotrivă, indirect, gurele pierderi. Mai tre­ menii au învăţat să lucre­ pări aveţi pentru viitor ? alte expoziţii din străină­ 12.03 Orcliesl
încheiat cu bine cea de a conducerea exploatării, buie ţinut cont că pentru ze bine, au înţeles că fără — Pe lingă reperele de tate şi sperăm să ne vin­ popular
noua lună a anului, înde- crezînd că face o treabă o parte din echipele ce produse de calitate nu bază, mult solicitate la ex­ judcţ.eai
dem şi de această dată
lor ilin
plinindu-şi sarcinile de bună, a... alimentat aceste intrau duminica în subte­ putem fi competitivi. în port, cum sînt fitingurile, produsele în condiţii cît 12,30 Cincina
producţie ce le-au avut. stări de fapt. Prisma prin ran, compresoarele pentru momentul de faţă, în în­ diferite alte piese şi acce­ mai avantajoase. Atenţia 16.00 Telex
Păcat însă că asemenea care a fost privită pînă aeraj funcţionau la întrea­ treprinderea noasţj'ă, pro­ sorii pentru îmbinarea ţe­ va fi îndreptată mai de­ 16.03 Viata i
rezultate pot fi numărate acum activitatea de pro­ ga capacitate, de aseme­ ducţia destinată exportu­ vilor din P.V.C. etc. (la 16.25 Clubul
Cabinet
— de la începutul anului ducţie a dat o imagine e- nea, multe dintre utilaje­ lui este riguros organiza­ care contractele s-au du­ parte — aşa cum a indicat 17.00 nare p:
•— pe degetele unei singu­ ronată. în loc să se insis­ le din subteran. în plus, tă, existînd în continuare blat faţă de trimestrul III secretarul general al parti­ 17,33 Civica
re miinl. în aceste condi­ te pentru mai buna apro­ alte cheltuieli cu trans­ condiţii bune de onorare a.c.), şi la care, evident, dului, tovarăşul Nicolae 17,50 1 001 <1<
ţii, nu mai surprinde mi­ vizionare tehnico-materială portul minerilor spre locu­ exemplară a sarcinilor ca­ nu renunţăm, am conceput Ceauşescu, la plenara C.C. ÎS,00 închide:
lui
al P.C.R. din 7—8 octom­
nusul acumulat la produc­ a locurilor de muncă, pen­ rile de muncă (cursele în re ne revin. Preconizăm articole noi: umeraşe din brie a.c., ■— spre onorarea 20.00 Tclcjur
ţia de minereu de fior. în tru o coordonare tehnică convenţie Hunedoara — să încheiem ultimul tri­ material plastic, suporţi in termen a tuturor con­ clectora
cele trei trimestre s-au a- adecvată a lucrărilor, pen­ Ghelari sau altele, din zo­ pentru sticle şi fructe, tractelor, chiar devansarea 20,20 Actualii
20,35 Anchct;
cumulat nerealizări de a- tru înlăturarea încă din nele învecinate). mestru al anului cu o de­ scurgător pentru vase (c- lor, spre îmbunătăţirea ca­ întors
proape 30 000 tone de mi­ „faşă“ a unor neajunsuri, Poate că şi in această păşire la export - numai xecutate din materiale re­ amăgiri
Teatru
nereu. la Ghelari, în faţa unor lună am fi consemnat ace­ pe această perioadă — de cuperate), cîteva repere lităţii produselor care 21.00 de Val<
poartă marca întreprinde­
Cauzele ? Aceleaşi şi a- greutăţi, nu de netrecut, leaşi neîndepliniri, dacă peste un milion de lei. tehnice, alte bunuri de rii chimice Orăştie. 22.00 Teiejur
T
celeaşi probleme, perpetua­ brigăzile, factorii de răs­ de la nivelul conducerii
te de la începutul anului pundere se demobilizează întreprinderii miniere Hu­
şi chiar din anii prece­ uşor. Dai-, planul este plan, nedoara nu s-ar fi luat o
denţi : neasigurarea for­ serie de măsuri hotărîte. RAţ
ţei de muncă în aba­ Experienţa acumulată la
taje, deci neasigurarea E.M. Ohslar! Secţia minieră Teliuc (pe BUCUHE.Ş 1
numărului de posturi, care am prezentat-o cu cî- dioprogranu
absenţele nemotivate, sla­ teva zile în urmă în pagi­ La ordinea
ba întreţinere electro­ trebuie înfăptuit. S-a re­ nile ziarului nostru) a în­ cultură; 7,0
mecanică a utilajelor, func­ curs la o tehnică deloc de cercat să fie extinsă şi la 8.00 Revista
m
Curierul
ţionarea defectuoasă a invidiat: schimburile de Ghelari. Directorul între­ Buletin de
principalelor mijloace de duminică. încercîndu-se să prinderii, inginerul Vasile pundem ase
transport pe verticală — se recupereze unele mi­ Golda, face cîteva preci­ Buletin de
puţul nr. 3. nusuri din cursul săptămî- zări : , embluri ai
Surprind şi numeroasele nii, minerii intrau în şut — Consiliul oamenilor şurile Din ci
put
asigurări primite, atît din şi duminica, zi cînd, aşa muncii a luat unele mă­ Mioriţa; l.
partea directorului exploa­ cum e normal, la mină suri, considerăm oportune. ştiri; 11,05
tării, inginerul Ioan Topli- trebuiau făcute alte lu­ Nu se mai putea continua oierilor; 12
ceanu, cît şi a secretaru­ crări — intervenţii la uti­ în felul acesta activitatea ştiri; 12,05 ]
toţi turiştii
lui comitetului de partid, lajele din subteran, verifi­ la E.M. Ghelari. Am re­ moara folcl
maistrul Nicolae Dristaru, cări la $uţ etc. La înce­ partizat toate cadrele teh- vanpremieră
care de fiecare dată cînd put se recuperau unele nico-inginereşti cu răspun­ De la 1 la
am analizat la faţa locu­ restanţe, dar cu timpul a- deri precise pe locuri de curioşilor;
lui cauzele nerealizării ceasta a devenit o prac­ muncă, pe sectoare de pro­ de ştiri; 1
Laurenţiu
producţiei, s-au angajat că, tică. Numai că acest ,.pa- ducţie. Sînt create condi­ Tesătoria de mătase Deva. Secţia finisaj-apret. Comunista Olga Filimon, cu price­ Sfatul medi
prin măsurile ce se vor ravan“ al neritmicităţii din ţii pentru a se renunţa la pere şi conştiinciozitate, urmăreşte fluxul tehnologic. Foto : VIRGSL ONOIU zică uşoară
lua, se vor recupera res­ cursul săptămânii, la un practica neeficientă a lu­ natc econoi
tanţele. Trei sferturi de moment a devenit străve­ crului de duminică. Acest letin de şt
ca noastră;
an au trecut şi acele mă­ ziu. Ce se recupera dumi­ fapt impune o îmbunătă­ Frunzarele ite făcute acum, muzicale; 1
suri n-au mai ajuns din nica, se pierdea imediat, ţire a stării disciplinare în 19,15 Agrici
dosare în abataje. Ca do­ în zilele următoare — lu­ exploatare, o creştere a iarnă! Ia Z; 20,(
vadă, din 48 de brigăzi, nea, marţea şi miercurea. responsabilităţii fiecărui nu 20,10 Memi
cite îşi desfăşoară activi­ Forţa de muncă nu mai om al muncii. Şi ce cre­ Consiliul unic agroindus­ românesc; ;
23,00
oră;
tatea in subteran, 29 sînt avea randamentul scontat. dem noi că am rezolvat cu în acest an, organele a- semenea măsuri pentru a- cale; 23,30-
sul) plan. Ba, iti acele zile, numărul bune rezultate la E.M. Ghe­ gricole judeţene au stabi­ sigurarea stocurilor supli­ trial Deva. muzical.
mentare de furaje îşi ia
Aşa cum rezultă din da­
Cine-i de vină ? Cum de absenţelor nemotivate creş­ lari a fost desfiinţarea u~ lit pe consilii unice agro­ tele centralizate la consi­
s-a putut ajunge într-o tea şi el. Oamenii veneau nor verigi intermediare în­ industriale şi unităţi agri­ orice bun gospodar. Să ve­ liul unic, situaţia realiză­
asemenea situaţie ? Firesc, şi-şi luau recuperări, mo- tre conducerea întreprin­ cole socialiste, în funcţie dem cît de grijulii, de rii frunzarelor pe unităţi, :CINI
cadrele de conducere, ca­ tivînd că au lucrat dumi­ derii şi cele două sectoare de numărul de oi cu care prevăzători şi de gospodari
drele tehnieo-inginereşti nica. Se descompletau e- de producţie. se intră la iernat, sarcini sînt deţinătorii de oi din se prezenta cu cîteva zile
concrete privind realizarea
în- urmă, astfel:
care, in locul lamentărilor chipele, planul zilei nu se Desigur, măsurile luate DEVA: Tt
şi justificărilor, ar fi tre­ mai realiza. în plus, da­ de această dată au fost de frunzare. Aceasta, în riile l-II (
buit să stăvilească de la torită activităţii dc pro­ mult mai ferme. Pulsul re­ scopul de a suplini defici­ C.A.P. U/M Cantitatea Cantitatea Ic alb al p
HUNEDOAV
bun început actele de in­ ducţie de duminică, nici virimentului bate şi la tul dc furaje la unele uni­ planificată realizată seriile I-II
disciplină. Indisciplina este la utilaje nu se mai fă­ Ghelari. Ceea ce s-a obţi­ tăţi, cît şi pentru a se face Banpotoc tone 60 10 liniştea
una dintre cauzele prin­ ceau reviziile şi reparaţii­ nut în ultima lună a tri­ economie dc fin şi a crea Bîrsău 60 10 Pe cer vr;
<A -u); Un
cipale ale nerealizării sar­ le în cele mai bune con­ mestrului trei trebuie să în acest fel stocuri de nu­ Brănişca 100 25 (C iislructo
cinilor de producţie la diţii. Acestea ajungeau să se realizeze în fiecare din treţ care să asigure hrana Deva 5? 140 ŞA'NI : Vo!
E.M. Ghelari. Fermitate cedeze în timpul săplămî- lunile următoare. oilor în caz de desprimă- Hărău 80 — mr. (Unirct
în stăvilirea actelor de in­ nii, cînd extracţia era în vărare tîrzie, aşa cum s-a 10 NiJiembrie)
40
90
disciplină n-am prea în- toi. Şi dacă ar fi fost sin­ DORIN CORPADE întîmplat în acest an. A- Popeşti 100 30 mintiri (Ct
CA.N : Broi
Şoîmuş
_ « _ « Veţel 1> 100 20 teafărul);
genda lui (
riile 1-11 (
XHI 8S1§ Iată deci că din cantita­ rea frunzarelor, acestea nu TRILA: C.
1 CAMPANIA tea total stabilită de către o să se poată face deloc ANINOASA
turiseşte
s
A' -, ■< * s - - " ' . #§t organele agricole judeţe­ după căderea brumei. Frun­ moaşă (Mu
Fun
CÂNI:
v.VvZ./. .‘•/«■/.•.iwiv.ş ne, de 730 tone, nu s-au za şi aşa a început să cadă. tezatul); B
realizat decît 145 tone, a- Se impune, pînă nu se celor (Stea
Trebuie accelerat ritmul Ia culesul şi preluarea legumelor şi fructelor! dică nici un sfert. Aceas­ scutură toată frunza, ca RAŞTIE : i
toţi cei care poartă răspun­
tă sarcină stabilită pe con­
dar nu-ţl
derea
siliu şi pe unităţi — aşa
pentru
realizarea
(Patria);
(Urmate din pag. 1) 2 940 kg, -In data de 11 — buie strînsă şi pusă la a- nu s-au aşteptat la aşa cum s-a subliniat în re­ frunzarelor să fie... scutu­ leţllor pol
HAŢEG:
E
7 800 kg, ca în ziua de 12 dăpost în cel mai scurt ceva, recoltările de toam­ petate rînduri de către raţi în mod serios şi să fie rilor zbur
mas ne spunea: „Avem să nu preia nimic, iar în timp posibil. nă prinzîndu-i nepregătiţi. Comandamentul judeţean treziţi la realitate. Asigu­ BRAZI: Ir
produse frumoase. Stăm 13 trecuse de ora 12 şi nu Culesul cunoaşte un Păcat însă că din cauza pentru coordonarea activi­ rarea hranei animalelor în niţă; CAL
cu ele în cîmp şi aştep­ venise nici o maşină. ritm intens şi la ferma le­ întârzierilor la preluare re­ tăţii din agricultură — timpul iernii nu-i o ches­ de ani (Ct
SIMERIA:
tăm". La recoltat varză Poposim .şi la ferma Sta­ gumicolă a C.A.P. Dobra. colta se depreciază. este minimă. Dar după tiune care poate fi lăsată re (Mureşti
lucrau Elisabeta Jurj, Mar­ ţiunii de cercetări şi pro­ Pînă la ora actuală unita­ Cauza ce o invocă C.L.F. cum se vede, îndeplinirea in voia sorţii. Acum, şi nu de acasă (
gareta Albrecth, Ecalerina ducţie pomicolă Geoagiu. tea a livrat produse în va­ Ilia pentru a justifica u- ei este neglijată. Nu se la iarnă, trebuie să fie
Hofman, Valeria Dînşo- Aici se muncea cu aproa­ loare de 1 milion de lei, nele întîrzieri în prelua­ depun eforturi şi strădanii procurate furajele de care
rean, iar mecanizatorul pe 150 de oameni la cule­ constînd, în principal, din rea legumelor este lipsa pentru a se realiza canti­ arc nevoie fiecare unitate !
Gheorghe Ioana şi coope­ sul merelor şi strugurilor. 46 tone legume verdeţuri, mijloacelor de tra&gport. tăţi cît mai mari de frun­ N. ZAMFIR
zare. Tot amînînd realiza­
ratoarele Marfa Vaidean, Această fermă a livrat pî­ 147 tone varză timpurie şi Centrul de legume şi fruc­
Timpul
Rica Galvan, Otilia Ioana nă acum peste 1 400 tone de vară, 110 tone castra­ te solicită în fiecare zi o azi, 19 o
şi Florica Pascu plantau mere şi 50 tone struguri, veţi, 44 tone fasole păstăi, anumită capacitate de Vreme în
ultimul din cele 7 ha pla­ în cel mult 8 zile se ter­ 14 tone varză roşie ş.a. transport, în funcţie de so­ să, cu cer:
nificate cu ceapă. mină culesul la struguri, în momentul de faţă coo­ licitările fermelor legumi­ tul va sul
iar la mere în două. Şi peratorii ce muncesc aici cole, dar sînt multe zile sud-est. T
Ajungem şi la ferma 5 — conduşi dc brigadierul nimă va f
pomicolă din Romoşel. To­ aici sînt greutăţi cu pre­ cînd I.T.S.A.I.A. sau coloa­ 1 şi 4 gra
ximă între
varăşul Ioan Cristea, şeful luarea merelor. Ar trebui Ioan Şindea - lucrează la na I.T.A. din localitate nu Dimineaţa,
de fermă, ne spune că dis­ să se preia zilnic 100 tone. recoltarea ardeilor, go- poate asigura decît jumă­ duce ceaţă
pune dc forţe şi poate să Nu se iau însă mai mult goşarilor şi vinetelor. Am­ tate din ceea ce s-a co­
La munţi
dea z.ilnic 10 tone de mere. de 70 tone. Au fost zile balaje sînt suficiente, lu­ mandat. Faptul îşi are ex­ moaşă, oi
crul merge bine, numai
cînd nu s-au luat decit
plicaţia în aceea că în
Au fost preluate pînă a- Vin tul va
cîte 25—35 tone. Aşa s-a că se înregistrează şi aici campania agricolă de toam­
licări de fi
cum 60 tone. Mai sînt de întîmplat în zilele de 11, mari întîrzieri în ce pri­ nă mijloacele de transport sud-est şi
adunat pe atîtea. Nu sînt 12 şi 13 octombrie. veşte preluarea produselor sînt foarte solicitate în a-
lăzi. Merele se culeg şi Această stare de lucruri de către C.L.F. Ilia. Au grioultură,' dar oricum Pentru u
sc pun pe jos. C.L.F. s-a nu mai poate dăinui. Se fost cazuri cînd ceea ce trebuie găsite soluţii pen­ zile ; Vr< (
treptată.
angajat să preia zilnic 6-7 impune luarea unor mă­ s-a recoltat într-o zi, n-a tru ca tot ceea ce au pro­ noros şi
tone. Nu preia de multe suri care să asigure rit­ fost preluat în seara zilei dus în această toamnă gră­ ploi. Vinti
ori nici jumătate. în une­ muri înalte de lucru la re­ respective, ci a doua zi, dinile de legume şi cele derat, cu j
porare. Tc
le zile, nimic. Iată cum coltări şi preluări. Timpul recolta rămînînd în cîmp pomicole să fie preluat şi mu va 1
au evoluat preluările în nu aşteaptă. Acest lucru peste noapte. pus la dispoziţia popu­ 3 şl 8 gra
ximă între
perioada 1—13 octombrie, trebuie să-l înţeleagă şi — în acest an •— ne laţiei, într-un termen cît (Meteorolo.
în ziua de I s-a preluat conducerea C.L.F. Orăştie. spunea Ioan Şindea — am mai scurt pentru a fi evi­ Alexandrin
C.A.P. Dobra. imagine do la recoltarea şi însilozarea
3 200 kg, în-6 •— 4 000 kg, Toată producţia de legu­ avut recolte bune şi pro­ tată deprecierea produse­ culturilor duble de porumb şi floarea-soarellti.
în 8 — 3 500 kg, în 9 •— me, fructe şi struguri tre­ babil beneficiarii noştri lor.