Page 65 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 65
Vizita ie lucru a tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VÂ!
lisoSie Csanşescu în unităţi
economico-sociale din Capitală
S O C I A L I S M U L ral ai Partidului Comunist nitate de creaţie tehnică. prototipuri.
a
r
t o
v
triale de profil în această
ă
l
Nicolae
sute de oameni ai muncii
ş
u
activitate complexă.
din această puternică u-
Ceffiu.şescu, secretar gene
A fost vizitată secţia de
în centrul noului dialog
Român,
preşedintele
Re
Conducătorul
partidului
publicii Socialiste Româ
nia, a făcut, marţi dimi de lucru al secretarului şi statului nostru a apre
general al partidului cu
AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA neaţa, o vizită de iucru în cercetătorii, proiectanţii şi ciat activitatea institutului
mari întreprinderi şi uni ceilalţi oameni ai muncii şi a r e c o m a n d a t să
tăţi de cercetare şi pro care realizează maşini- fie luate /nasuri pentru
iectare, precum şi la obiec unelte din ce în ce mai dezvoltarea capacităţii de
tive sociale din Capitală. moderne, mai perfecţio microproducţie, pentru
Anul XXXIV, nr. 7 758 MIERCURI, 20 OCTOMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani Conducătorul partidului nate, s-au situat măsurile sporirea fabricării de ma
şi statului nostru a fost tehnico-organizatorice luate şini agregat şi maşini-u
însoţit de tovarăşa Elena pentru sporirea şi diversi nelte speciale pe actualele
Ceauşescu, de tovarăşii ficarea producţiei, îmbună spaţii, grăbirea punerii în
funcţiune
tăţirea gradului de pre
obiectivelor
a
Constantin Dăscălescu şi
IN IVIM» OiUlSffll HOiLE A PARTIDULUI cizie şi de fiabilitate a prevăzute pentru acest an.
Gheorghe Pană.
Pretutindeni, tovarăşul lor, creşterea competitivi Felicitînd colectivul institu
tăţii în confruntările de
Nicolae Ceauşescu a fost pe pieţele externe. tului pentru nivelul tehnic,
întîmpinat cu căldură şi performanţele şi competi
Apreciind realizările de
bucurie, reîntîlnirea cu pînă acum, secretarul ge tivitatea produselor uea-
lizate, a cerut să se con
conducătorul partidului şi
,Vom recupera restanţele la producţia fizică, statului constituind pentru neral al partidului a ară tinue acţiunea de promo
vare la export a maşini-
tat că se impune accele
cei ce lucrează în aceste
unităţi de producţie şi de rarea înfăptuirii progra lor-unelte speciale şi a ma
realizate
agregat
şinilor
melor privind proiectarea
vom încheia ani cu depăşiri de pfaif cercetare un fericit prilej şi fabricarea maşinilor-u- pe baza cercetărilor pro
de a-i exprima, direct, vi
brant, profunda dragoste, nelte agregat şi speciale şi prii.
stimă şi recunoştinţă pen a cerut să se constituie, în continuare, tovarăşul
„Este necesar să se acorde o atenţie deosebită, de către toate ministe tru atenţia manifestată faţă în acest scop, colective de Nicolae Ceauşescu, tovarăşa
Elena Ceauşescu, ceilalţi
rele şi toate unităţile economice, realizării în cele mal bune condiţii a de munca şi preocupările cercetare — proiectare —
lor, pentru sprijinul per tovarăşi din conducerea
planului de producţie fizică, de producţie marfă vîndută şi încasată, de manent acordat activităţii producţie pentru fiecare tip partidului şi statului au
producţie netă". lor, pentru oi-ientările şi ce se execută în institut vizitat hala de strunguri
NICOLAE CEAUŞESCU indicaţiile date, care con sau în colaborare cu carusel a întreprinderii de
stituie pentru ei un mobi întreprinderile producă maşini-unelte şi agregate.
lizator şi însufleţitor pro toare. Tovarăşul Nicolae Remarcînd faptul că noua
gram de muncă. Ceauşescu a insistat, în şi moderna hală de fabri
Directorul întreprinde nic. Am dat în plus faţă Afirmaţiile directorului acelaşi timp, asupra ne caţie asigură condiţii pen
rii de lianţi Deva, ing. Va- de plan o producţie marfă se confirmă în secţii şi a- Sosirea t o v a r ă ş u l u i tru realizarea unui volum
cesităţii dezvoltării capa
side Deac, cumpăneşte lu de 8 milioane lei, peste teliere, sînt susţinute de Nicolae Ceauşescu la In cităţii de cercetare-proiec- mai mare de produse, to
stitutul de cercetare ştiin
crurile cu calm şi obiec 37 000 tone ciment şi 200 fapte concrete de muncă. varăşul Nicolae Ceauşescu
tivitate. Nu se lansează în. „Greutăţile din anii tre ţifică şi inginerie tehnolo tare prin antrenarea tutu a cerut conducerii ministe-
afirmaţii exagerate. Cu cuţi ne-au fost învăţătură, gică pentru maşini-unelte ror specialiştilor din ca
noaşte bine întreprinderea, experienţa acumulată ne-a şi agregate a fost salutată drul institutului şi din
colectivul, sarcinile şi răs mobilizat la activitate mai cu deosebită căldură de unităţile centralei indus (Continuare în pag. a 4-a)
punderile ce revin cimen- temeinică, mai bine orga
tiştilor, atît în realizarea nizată şi, trebuie să recu
producţiei fizice destinate noaştem cu satisfacţie, mai
beneficiarilor interni, cît fructuoasă — spunea ing. Eveniment de însemnătate deosebită
şi în onorarea prevederilor Sergiu Ghizelea, şeful ate
de plan la export. lierului mori-făină. Rezul
— Se ştie — ne spune tatele bune de pînă acum în viaţa social-politică a ţării
la început — am demarat ne îndreptăţesc să credem
cam anevoios în acest an, că vom încheia anul cu
ca urmare a unor dere planul realizat integral, că La 21 noiembrie a.c. vor de ordin gospodăresc-edili- să marcheze o şi mai pu
glări în aprovizionarea cu vom demara promiţător în avea loc alegerile de de tar, a problemelor de auto- ternică afirmare a răs
combustibil şi asigurarea 1983. în acest sens facem putaţi pentru consiliile aprovizionare, pentru în- punderii patriotice a fie
necesarului de energie e- tone ipsos, am livrat su pregătiri intense: curăţăm populare municipale, oră cărui cetăţean pentru în
lectrică. La un moment plimentar la export aproa silozurile de calcar, verifi şeneşti şi comunale. făptuirea întocmai a pre
dat. înregistram nereali- căm starea tehnică a uti Alegerile de deputaţi din vederilor celui de al XTT-
zări de 9G 000 tone ciment. pe 2 000 tone ciment. Co lajelor, reparăm instalaţii acest an — eveniment po lea Congres al partidului.
Din trimestrul al II-lea lectivul s-a schimbat con le auxiliare, îneît să pu litic cu profunde semnifi Din consultarea deputaţi
însă am început să ne re siderabil în bine faţă de tem funcţiona la capaci caţii în viaţa socială a ţă lor consiliilor populare cu
anii trecuţi, lucrează mai
dresăm activitatea, să în ordonat, cu mai multă dă tate şi în afara orelor de rii — se desfăşoară sub BloieBEflbB'BS cetăţenii asupra a ceea ce
deplinim ritmic planul, să vîrf. Avem meseriaşi buni, semnul marilor împliniri s-a realizat în legislatura
recuperăm lună de lună ruire şi responsabilitate. cum sînt Viorel Tăuţan, socialiste, în atmosfera de , ALEGERI care se încheie trebuie să
din restanţe. Este adevărat însă că şi Dumitru Chimerel, Con muncă intensă şi creaţie rezulte concluzii practice,
— Cum aţi încheiat tri condiţiile de muncă şi so stantin Cotae, Cornel- Das generată de apropiata im CONSILIILE soluţii eficiente pentru
mestrul al III-lea ? ciale în întreprindere sînt căl- şi alţii şi credem că Conferinţă Naţională a sporirea participării ma
— A fost cel mai rod mult îmbunătăţite. treaba va merge din ce partidului şi de sărbători POPULARE selor la înfăptuirea sarci
în ce mai bine". „Este e- rea celei, de-a 35-a aniver nilor privind autoconduce-
videntă şi creşterea pre sări a proclamării Repu rea şi autogestiunea econo-
DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ gătirii profesionale a oa blicii. mico-financiară a localită-
menilor. întărirea ordinii
Aşa cum arăta tovară
A ŢĂRII ÎN 1983 şi disciplinei în muncă, şul Nicolae Ceauşescu, se tărirea legăturilor dintre
ceea ce ne dă garanţia am cretarul general al parti consiliile populare şl oa (Continuare în pag. a 2-aJ
plificării realizărilor de dului, „Trebuie să folosim menii muncii, în vederea
pînă acum“ — a ţinut să participării active a mase
campania electorală, ale
adauge maistrul Ton Dîr- gerile, pentru îmbunătăţi lor populare la soluţiona
lea. rea tuturor problemelor © nouă cantină —
DUMITRU GHEONEA rea activităţii consiliilor dezvoltării noastre econo-
populare, pentru soluţio mico-sociale“. restaurant Sa lupeni
narea în condiţii mai bu Pregătirea şi desfăşura
(Continuare în pag. a 2-a) ne a diferitelor probleme rea alegerilor trebuie deci La Lupeni a fost dat
în folosinţă un nou o-
biectiv social: cantina-
restaurant cu o capa
citate de peste 200 de
CAMPANIA AGRICOLA 01 TOAMNA locuri, destinată îndeo
t sebi muncitorilor con
'
structori care înalţă e-
dificiile amplasate în
Eliberarea terenului şi efectuarea arăturilor - noul centru civic al o-
raşului.
După deschiderea fru
intr-un timp cit mai scurt mosului local al canti
nei, cu linie de auto
Eliberarea terenului de derea încheierii grabnice ha, la Jeledinţi 215, iar la servire şi pentru ali
PRODUCŢIA NETA AGRICOLĂ
cocenii de porumb şi e- a lucrărilor din campania Mărtineşti 161 ha. mentaţia publică, nu
Potrivit prevederilor proiectului Pianului de dezvoltare fectuarea arăturilor adinei agricolă de toamnă. Au Lucrarea este mult ră meroşi consumatori au
a agriculturii şi industriei alimentare pe anul 1983, pro de toamnă sînt lucrări fost eliberate suprafeţe în masă în urmă la unităţile avut cuvinte de apre
ducţia globală agricolă urmează să crească cu 5,1—5,6 prioritare în toate unităţi semnate şi la cooperative agricole din Ocoliş — unde ciere pentru această
la sută, iar producţia n'etă agricolă cu peste 6 la sută. le aparţinînd Consiliului le agricole din Mărtineşti s-au arat doar cinci din nouă realizare, care con
Realizarea acestor obiective impune măsuri hotărîte în unic agroindustrial Orăş- — 100 ha, Orăştioara de cele o sută de hectare ce tribuie direct Ia îmbu
scopul folosirii cu randament ridicat a bazei tehnico-ma- tie. Referindu-ne la prima Sus — 70 ha, Pricaz — 55 trebuie arate — Orăştioa nătăţirea standardului
teriale, sporirii recoltei medii la toate culturile, creşterii lucrare, menţionăm că ea ha şi Beriu — 50 ha. ra de Jos — 10 ha din 98, de viaţă al locuitorilor
efectivelor şi producţiei animaliere, realizării programelor s-a încheiat la C.A.P. O- Paralel cu tăierea coce Sibişel — 10 ha din 86. din această zonă a ora
speciale de dezvoltare a pisciculturii, apiculturii şi serici răştie, dar merită eviden nilor, se acţionează şi pen Suprafeţe mari de arat şului.
culturii, a creşterii iepurilor de casă şi extinderii culturii ţiate şi unităţile din Dînc, tru efectuarea arăturilor sînt şi la C.A.P. Turdaş, Tot aici. în aceste zile,
ciupercilor. Jeledinţi, Mărtineşti şi adinei dc toamnă. Pînă în Pricaz, Căstău şi altele, vor fi deschise alte două
Important de relevat este faptul că numai pa această Turdaş, unde au fost mari prezent, cele mai mari su ceea ce impune să se a- unităţi de alimentaţie
bază se poate asigura obţinerea unor cantităţi tot mai suprafeţe cultivate cu po prafeţe arate se află la corde mai multă atenţie publică: o patiserie şi
mari de produse agroalimentare, în conformitate cu pre rumb, din care s-au elibe C.A.P. Jeledinţi, Dînc şi acestei lucrări. Se impune un l a b o r a t o r pentru
vederile programelor de autoconducere şi autoaprovizio- rat deja 180, 170 şi, res Mărtineşti, dar ceea ce s-a ca toate tractoarele să fie preparate reci, ampla
nare teritorială. Creşterea mai accentuată a producţiei pectiv, 105 ha. Acest fapt arat aici pînă acum — utilizate zilnic, cu randa sate în spaţii corespun
nete agricole decît a producţiei globale evidenţiază ne relevă seriozitatea şi hăr 40—50 ha — este puţin fa ment sporit l.a efectuarea zătoare cerinţelor unui
cesitatea ca o atenţie deosebită să fie acordată redu nicia cu care acţionează ţă de suprafaţa ce a fost arăturilor. comerţ modern, civili
cerii cheltuielilor materiale, consiliile de conducere din cultivată cu porumb. La zat.
unităţile amintite în ve Dînc trebuie să se are 270 TRAIAN BONDOR