Page 69 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 69
JMMtertWR iaA. 'i ‘v.i«A £>**»
r
\^ŞAJA Di UCWJS.
Au început adunările electorale
pentru depunerea de candidaturi
Campania electorală în localităţilor apropiata Con tind români, maghiari,
vederea alegerilor de de ferinţă Naţională a parti germani şi alte naţionali
putaţi de la 21 noiembrie dului şi cea de a 35-a a- tăţi, muncitori, ţărani sau
a.c. a intrat într-o fază niversare a proclamării intelectuali, bărbaţi şi fe
nouă — depunerea candi Republicii. mei, t i n e r i şi vîrstnici,
daturilor. Ieri, în judeţul candidaţii de denutaţi au
nostru, au avut loc prime o trăsătură comună : ce
le adunări electorale de diferite planuri aie vi iii
depunere a candidaturilor politice, economice si so
pentru o serie de circum ciale ei sîrit oameni anga
scripţii electorale munici jaţi cu toate forţele şi cu
pale, orăşeneşti şi comu toată convingerea în în
nale. făptuirea neabătută a
Depunerile de candida . MIM prevederilor Congresului
turi se desfăşoară în at al XJI-lea, a Programu
lui
mosfera de angajare de IN CONSILIILE p a r t i d u l u i de
plină a tuturor oamenilor pipiLâiyj făurire a societăţii socia
muncii şi cetăţenilor la în liste multilateral dezvolta
te şi de înaintare a Româ
făptuirea politicii partidu
lui, a indicaţiilor date de
i hiwmabh mim si m m m partidului i Nicolae niei spre comunism. Ei
sînt animaţi de o mare
secretarul general al parti
M [ffiSll I. i m m Ceauşescu, cu ocazia me cetăţenilor ap'arţlnînd tu ta de a răspunde încrede
responsabilitate civică, ga
tovarăşul
dului,
din
rîndul
Desemnaţi
rii alegătorilor, de a în
morabilei vizite de lucru
în judeţul nostru, pentru a turor organizaţiilor Fron deplini cu pasiune aceas
întîmpina cu noi succese tului Democraţiei şi Uni tă nobilă misiune de acti
Eforturile minerilor din Luosni sînf îndreptate în muncă, în dezvoltarea tăţii Socialiste, reprezen- vist obştesc.
sure obţinerea unor producţii sporite de cărbune j Cu deplina încrede şi adeziune la politica
internă şi externă a partidului şi statului nostru
Sînt elocvente, la mina producţia, Alexandru Blaj, — Ce probleme deosebi
Lupeni, eforturile tehnice nu scăpăm din vedere să te ridică reciclarea utila La Deva s-au depus can Bine cunoscuţi în cir Ormindean, Ga vrii Tă
.şi de mobilizare a întregu intensificăm ritmul aces jelor la care v-aţl referit ? didaturile pentru circum cumscripţiile pentru care tar, Andrei Szekeiy şi alţii.
lui potenţial productiv al tor lucrări, pentru ca pe — Este important pentru scripţiile electorale muni au fost propuşi să candi „Sînt multe motivele —
întreprinderii, în vederea toată perioada trimestrului noi ca fiecare reciclare să cipale nr. 13 şi nr. 19. deze, cei trei candidaţi au spunea Gheorghe Pogan —
creşterii extracţiei de căr IV să putem asigura o di se încheie cu o experienţă Tovarăşul Minlcă . Nea- fost apreciaţi de către a- care mă fac să susţin can
bune cocsificabil, pentru rijare corespunzătoare a pozitivă. Şi nu putem vorbi goe — vicepreşedinte al legătorii participanţi la a- didaturile prezentate de
a întîmpina cu realizări intrării şi Ieşirii din func despre o experienţă bună Consiliului municipal ai dunarea electorală ca buni Frontul Democraţiei şi U-
deosebite Conferinţa Na ţie a abatajelor. dacă nu obţinem optimi Frontului Democraţiei şi cetăţeni, devotaţi politicii nităţii Socialiste la aceas
ţională a partidului şi a zarea lucrării, adică scur Unităţii Socialiste a pre partidului nostru, dăruiţi tă adunare, pentru alegeri
35-a aniversare a procla tarea termenului de de zentat candidaţii de depu intereselor cetăţenilor mu le de la 21 noiembrie. Este
mării Republicii. Intensi montare, transport şl mon taţi : tovarăşul Leru Circo, nicipiului. de ajuns însă să priveşti
ficarea preocupărilor de a- tare, pe acest circuit fiind pentru circumscripţia e- în susţinerea candidatu explozia urbanistică pe
ceastă natură a făcut po înscrise şi reviziile necesa leetorală nr. 13, iar pen rilor propuse au luat eu- care a cunoscut-o munici
sibil ca în ultimele săptâ- re. în general, programele tru circumscripţia electo vlntul în cadrul adunării, piu! Deva în ultimii ani
mîni pe graficul realizări elaborate pentru recicla rală nr. 19, tovarăşii Tu- alegătorii Gheorghe Po t. CIOCLEI
lor fizice să fie înscrise rea utilajelor au fost -res dor Bivolaru şi Petru Brea- gan, Tiberiu Bardan, Cor
cele mai mari cifre din în pectate, Iar reintrarea în zu. nel Bogariu, Alexandru
funcţie a acestora s-a fă
delungata activitate a u- cut cu cîte o economie de
nităţii: de 6 800, 7 000 şi timp.
chiar de 7 200 tone de O scurtă trecere în re
cărbune extrase într-o sin
vistă a activităţii sectoa
gură zi ■— fapt ce denotă relor de producţie, făcută
că în abataje se acţionea de interlocutor, a scos în
ză stăruitor pentru ca mi — Aţi înregistrat în mai evidenţă faptul că în fie
na să dea pe deplin măsu multe zile niveluri de pro care colectiv, cadrele de
ra experienţei acumulate ducţie record. De ce ase bază — minerii, maiştrii,
în domeniul mecanizării, menea realizări nu au fost inginerii, tehnicienii, mun
în aplicarea tehnologiilor obţinute zi de zi'? citorii poli calificaţi — se
preocupă cu multă răs
moderne de extracţie. — Se resimte faptul că pundere de aplicarea mă
Dar, cu toate aceste ci avem trei complexe me surilor tehnice cu efect
fre „record" înscrise pe canizate în diferite faze
grafic, conducerea minei, de demontare, transport şi direct asupra nivelului pro
inginerii şi tehnicienii sec montare la noi locuri de ducţiei fizice. Sectorul I a
soluţionat recent adapta
toarelor de producţie şi muncă. Odată ce aceste
conducătorii formaţiilor de lucrări de ., reciclare" — rea unei combine de tă
cum le denumim noi — iere la condiţiile exploa
lucru nu socotesc epuiza vor fi încheiate, capacita
te toate posibilităţile de tării pe înclinare, iar sec
tea de producţie a între torul III a asigurat recu
creştere în continuare a prinderii va spori în mod perarea unor pregătiri în-
realizărilor fizice. considerabil, iar media !OAM MUSTAŢĂ
— Deşi sîntem în avans realizărilor zilnice se va
eu pregătirile — nc-a de situa în mod constant la
clarat inginerul şef cu peste 7 000 de tone. IContinuore în pag. a 2-a)
Producţia de lapte — barometrul
a c t i v i t ă ţ i i d i n f e r m e l e d e a n i m a l e
mele zile după ec am in că bună a animalelor şi în
în dimineaţa zilei de ieri, brigada „Fulger" a zia trodus vacile în grajduri, producţia de lapte. De la
rului nostru, împreună cu specialişti de Ia Direcţia clar acum producţia a cele 185 vaci care se mulg
generală pentru agricultură şi industrie alimentară a crescut iar. se livrează zilnic la fon
fost din nou prezentă în fermele de animale din con Această unitate are un dul de stat peste 400 l.
siliile unice agroindustriale Simeria şi Geoagiu, unde efectiv matcă bun, nutre Familiile îngrijitorilor Sil
a urmărit cum este organizată şi se desfăşoară acti ţuri pentru întreaga pe viu Danciu şi Dumitru La-
vitatea in ferme, cum se derulează programul de rioadă dc stabulaţie, adă zăr mulg de la loturile lor
muls, cum sînt hrănite şi îngrijite vitele, ce produc posturi bune pentru iernat 140 şi, respectiv 125 1 lap
ţie de lapte se obţine şi cit se livrează Ia fondul de şi îngrijitori harnici şi te pe zi. Această unitate
stat, care este contribuţia fiecărei unităţi la înfăp pricepuţi. are asigurate furaje pen
tuirea programului de autoaprovizionare teritorială, C’.A.F. IÎĂCTA. întîini.m tru perioada de stabulaţie,
precum şi modul de participare a factorilor de răs la programul din ferma dc iar adăposturile sînt pre
pundere Ia activităţilo zilnice din fermele zootehnice, animale pe preşedintele gătite în mod corespunză
cum este asigurată baza furajeră şi sînt pregătite a- cooperativei Ioan Barb şi tor pentru iernatul vite
dăposturile pentru iernatul animalelor. Iată aspectele şeful fermei Pavel Petro- lor.
semnificative întîinile. vici. îngrijitorii şi per C.A.P. SIMBRIA. Ferma
sonalul sanitar-veterinar zootehnică dispune de a-
dăposturi moderne dotate
C.A.P. SÎNTANDREI.
Programul de muls se des eu instalaţii do muls şi
dc evacuare a dejecţiilor.
făşoară normal. Toţi în
grijitorii sînt la datorie. Mulţi dintre oamenii ce
Mulsul se face în condiţii muncesc aici sînt localnici
igienice corespunzătoare. Diferenţierile la producţie ceau cu toţii prezenţi la şi dovedesc hărnicie, evi-
Timpul friguros a impus se datoresc stadiilor dife datorie. Mulsul se termi denţiindu-sc Ana Şofrorv,
introducerea animalelor în rite de lactaţie în care se nase şi se făcea curăţenie. Toader Iulian, Mnria Ru-
grajduri. Vitele primesc află vacile, cît şi hranei. Animalele au primit un su si Alexandru Geanău.
suplimentar la iesle un Cinci au mînearc mai mul tain din coceni tocaţi şi Cu toate acestea, activita
tain din. coceni de po tă şi mai bună si produc morcovi furajeri. Apoi pi tea fermei nu se ridică la
rumb tocaţi. Bălan Costel ţia creşte. la ora 8 vacile au fost înălţimea sarcinilor ce se
mulge zilnic 40—46 1 lap — La nivelul întregii scoase la păşune. în adă pun in zootehnie. Produc
te de la 12 vaci, Ludovica ferme — ne spunea Gheor posturi domnea ordinea şi ţia de. lapte este mică —
Dan între 45—50 .1 de la ghe Sîncrăian, şeful de curăţenia. îngrijitorii hră se mulg abia 300 1 pe zi
C.S. Hunedoara. Slrungăria (la cilindri nr. 2. Strungarul 10 vaci. Ilie Totoî 70 1 de fermă — livrăm zilnic la nesc şi îngrijesc bine ani dc la 170 dc vaci.
Alexandru Petrice lucrează ia o maşină de frezat. Execută la 20 vaci, iar Leonica fondul de stat 0501 lapte. malele. Această grijă se
cilindrii pentru oţeluri beton pentru construcţii.
Muntean 40 1 de la 10 vaci. A fost o scădere în pri reflectă în starea fiziologi {ContinoQte iu pag o 2-a)