Page 70 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 70
paq 1 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. I
Adunări de dare de seamă şi alegeri Iarna—un anotimp al producţiilor s c ă z u t e ? I3P”
în organizaţiile H T. C. Se repetă oare, la Com sfîrşitul l u n i i octombrie Aşadar, cel mai impor = rr
gPEILG
binatul siderurgic „Victo se vor pune în funcţiune tant lucru la această dată
ria" Călan, situaţia din cele două maşini (de in este asigurarea stocurilor. 11.00 Telex
izaree angajamentului organizaţiei iarna precedentă ? După trodus şi de scos mine La iarnă s-ar evita trans 11.05 Şcoala
portul anevoios pe cîteva
reu) din depozit. însă nu
stadiul în care sc află la
11,25 F ilm s
tun
şi
circuite de benzi, care şi
această dată pregătirile de
ciul 25
iarnă, s-ar părea că da ! acest lucru este cel mai în prezent sînt tot ca a- 12.30 Paşi de
important. Era nevoie ca
sarcină a fiecărui utecist Mai există însă două al maşinile să funcţioneze nul trecut, adică descope 10.00 Telex
10.05 Profesio
rite.
mai
cel
Desigur,
ori
ternative:
anotimpul
lului
rece să nu fie prea... rece, încă de la 1 septembrie. mult are de suferit uzina IC,25 Stadion
ori — ceea ce este de do — Puteam începe opera de furnale-aglomerare. Ia 17.00 Studiou:
Recent a avut loc adu organizaţiei. Do asemenea, pînă acum situaţia realiză rit şi trebuie să se insiste tă de ce trebuie să se ac 20.00 Telejurr
narea generală de dare de punerea în practică a mă rilor ? mai mult ca pînă acum — ţia de stocare a unei can ţioneze intens pentru aco 20,20 Actualii
mică
seamă şi alegeri a organi surilor prevăzute în hotă- — Ba da ! Şi în birou, să sc finalizeze lucrările tităţi de 300 000 tone mi perirea, închiderea şi în 20,10 Lume
zaţiei U.T.C. schimbul B2 rîrea adoptată la alegerile şi în adunările generale. ce condiţionează buna func nereu în depozit, pentru călzirea circuitelor dc benzi săracă
(secţia ţesătorie), din ca trecute a fost mereu ami Mai mult, în luna iulie ţionare a unui combinat dinspre gospodăria de ma 21.00 Meridia
drul Ţasătoriei de mătase na tă. am fost analizaţi şi în bi întreg pe timp de iarnă. traversarea anotimpului re- terii prime spre furnale. şi dans
Deva, prilej de a privi re La încheierea lucrărilor roul organizaţiei de partid, — Măsuri pentru închi 21.30 Serial <
pul uni
trospectiv şi în perspecti adunării, am purtat o chiar şi în comitetul de O lucrare de proporţii LA COMBINATUL derea circuitelor de benzi 22.00 Tclejurt
vă acţiunile specifice la scurtă discuţie cu Lenuţa partid al întreprinderii. este depozitul de omoge SIDERURGIC s-au luat încă din primă
care sînt angrenaţi cei 57 Popa, secretarul organiza — S-a schimbat situaţia nizare. în numeroasele a- „VICTORIA" CĂLAN vară — spunea inginerul
de membri ai acestei or ţiei U.T.C. după aceste analize ? nalize ce s-au făcut la Ştefan Şerban. Finalizarea ItAl
C.S.V. Călan, s-a arătat
ganizaţii. A fost o analiză — Cum au fost organi — Eu cred că da. S-a că ritmul de execuţie la lor se face însă mai greu.
în care am remarcat spi zate pînă acum acţiunile observat o mobilizare mai ce. Minereul nu se mai La unele lucrări nu s-a
ritul critic şi autocritic de in vederea îndeplinirii bună, numărul tinerilor acest obiectiv nu este co poate stoca — preciza di deschis nici pînă acum fi BUCUREŞ’.
care au dat dovadă, atit planului economic ? care şi-au realizat partea respunzător: constructorul rectorul adjunct al Centra nanţarea. dioprogramu
La ordinea
biroul, cit şi uteciştii în — Cred că defalca rea din angajamentul organi nu s-a mobilizat îndeajuns lei industriale siderurgice Evident, Ja Combinatul cultură; 7,0
cu forţa de muncă spre a
scrişi la cuvînt. Din mul planului economic la ac zaţiei a crescut. Ne-am în preda beneficiarului la Hunedoara, inginerul Şte siderurgic „Victoria" Că 8,00 Revista
titudinea de probleme su ţiunile finanţate pc fieca suşit criticile obiective ce termen investiţia. Pe de o fan Şerban. Timpul, rămas lan sînt încă multe lucrări Curierul m
puse dezbaterii am reţinut, re membru al organizaţiei, este prea scurt. pe care trebuie să le fina Buletin de
pundem ase
datorită discuţiilor vii pe fără a mai organiza acţiuni nc-au fost adresate, iar an parte. O altă cauză: nu Dar, ne mai întrebăm, lizeze constructorul. însă Buletin de
care le-a suscitat, pe aceea colective, nu a fost cea gajamentul luat privind erau (sau nu se găseau) unde anume să sc stoche în cadrul pregătirilor de zică popula
ze o asemenea cantitate ?
a participării tinerilor la mai bună soluţie. în aceas realizarea integrală a pla unele din mecanismele ori în spaţiul depozitului se iarnă şi cei ce-şi desfăşoa că uşoară;
subansamblele ce echipau
acţiunile de realizare a tă situaţie, tineri ca Mir- nului la acţiunile finanţa maşina de introdus mine află stocat aglomerat mă ră activitatea pe noua plat corale; li,0i
ştiri; 11,05
planului economic la ac cea Iacob, Aurora Popa, te va fi îndeplinit. Dorini reu în depozit. „Acum sînt runt şi cocs mărunt. Prin formă din Călan au multe Soarelui; i:
ţiunile finanţate. Narcisa Sita şi-au realizat să întîmpinăm Conferinţa proiect a fost amplasată de făcut. Pornind chiar cu ştiri; 12,05
asigurarea stocului * l
ulciorului;
Darea de seamă a pre sarcina stabilită încă din şi nu există motive să sta necorespunzător evacuarea materii prime. Inginera. C elmico-ştiin
zentat o realitate în con vară, alţii, cum ar fi Flo- Naţională a partidului nu ţioneze lucrările" — apre aglomeratului ce se retur- Clement Marinescu, direc ( ' anpremieri
trast cu posibilităţile şi rica Tatov, Ana Bidian, mai cu rezultate bune şi cia inginerul Pamfil Cu- nează de la furnal. în plus, torul uzinei furnale-aglo De la A Ia
ambiţiile acestui harnic Sonia Dobre au uitat de foarte bune în întreaga tcanu, de la serviciul in spaţiul de depozitare a merare, a precizat că sto univers 20; l
de
ştiri;
colectiv, unul dintre ani ea. în felul acesta, înde . noastră activitate, atit în vestiţii al combinatului. mai fost redus şi prin am curile de materii sînt mici, coral; 10,20
matorii întrecerii socialis plinirea sarcinii ce ne-am plasarea, de ultimă oră, a iar la calcar abia dacă se lui; 1G,25 l
te din secţie, un colectiv asumat-o a rămas la apre cea de producţie, cit şi în De la constructor pri unor iazuri de decantare face faţă de pe o zi pe poran; 10,10
cu rezultate deosebite în cierea fiecărui tînăr în cea de organizaţie. mim de asemenea asigu pentru degrevarea decan- alta. conomicc; 1
ştiri;
17,05
producţie. Realizarea în parte. Pentru a evita o a- rări — care de această toarelor radiale dc la fur Anul trecut, din cauza socială; 18, i
proporţie de numai 50 la semcnca stare de lucruri, MIRCEA DIACONII dată sînt certe — că la nale. numeroaselor infiltraţii a 19,45 Radio*
diocenaclu;
sută a planului economic ne-am propus, pentru vii apelor pluviale în galeriile tr-o oră;
al organizaţiei este o si tor, ca acţiunile de mun cu benzi, s-au întâmpinat muzicale; 2
tuaţie deloc mulţumitoa că patriotică să fie orga mari greutăţi. Fenomenul stop muzici
re. Astfel au considerat nizate în colectiv. Numai de îngheţ al apelor în ga
actualul stadiu al îndepli aşa vom avea cadrul mo leriile de benzi trebuie
nirii acestei sarcini, loan bilizator şi stimulator ne prevenit încă de pe acum, :|]»n
Dachin, Manuela Şerban, cesar. punîndu-se în funcţiune
Dorina Iacob şi ceilalţi — Nu s-a mai analizat — şi acolo unde este cazul
DEVA:
vorbitori. Şi nu s-au rezu recondiţionîndu-se — toate (Patria); 1
mat doar la o simplă con pompele din zonele cu in ben (Arta)
statare. Ei au analizat cau Brigada condusă de filtraţii... R A: Wat
zele care au generat-o, au Ghcorglic Stoica (în cen Aşadar, la C.S.V. Călan I-II (Flăcăi
propus soluţii pentru eli tru), de la sectorul V inves trebuie luate măsuri ur galben
Toate mi
minarea ei pînă la sfîrşi- tiţii al I.M. Dilja, împreu gente de pregătire a pro mai mie U
tul anului. ducţiei anului viitor. Iarna ŞANI: Toal
nă cu ortacii Nicolac Filip, plă numai
S-a subliniat faptul că Costin Paveliuc, Gheorglie încă nu şi-a trimis solia. în t lin ir ea
Mai este timp să se inter
principala cauză a rămâne Vrâbioru şi Traian Puşcă. LUPENI:
rii în urmă o constituie vină pentru ca efectele a- cin Sam
(Cultural);
tratarea superficială, slaba Foto : CRISTIAN ŞTEFAN cestui anotimp să fie dimi ghiţilorul c
nuate la minimum posibil.
atenţie acordată acestei fărul); LOT
probleme de către biroul DORIN CORPADE 5 (Minerul)
bra se înt
rcsc); UI
«
• — o — e - e — o — ® — ® — ® — a — « n - o - ^ursă (Ret
ontamara
Producţia de lapte — barometrul minerilor di ZA: In cc
Steaua ro?
rilor (Mim
ză chiar depăşiri, hotărîte
activităţii din fermele de animale IUrmait din pag 1) sa contribuie la recupera Atenţie la
(Patria);
tirziate şi a reintrat în rea unor restanţe. Efortu mudia (FI;
GIU-BAT :
(Urmate din pag 1) curăţenie în întreaga in nu se foloseşte. Animalele de la Bobîlna curăţenia ritmul unor realizări bu rile generale sînt oiTentate (Casa tic
cintă a fermei zootehnice — deşi nu prea au cu ce grajdurilor poate fi ase ne. Sectorul IV, care a atit spre creşterea produc ŢEG : Bro
Ieri dimineaţă, la pro — iată primele imagini în se hrăni pe locurile unde muită cu cea dintr-o... întipipinat dificultăţi tec ţiei fizice în acest trimes eia); BRA
gramul de grajd a fost registrate în raidul nostru pasc — nu mai primesc farmacie. Nu este vorba tonice, va trebui să dove tru, cit şi spre asigurarea LAN : A
prezent Petru Mateevici, de ieri. La program, încă nimic suplimentai' în iesle. de nici un fel dc exage dească maximum de aten încă din această perioadă mea (Cas
preşedintele cooperativei. din primele ore ale dimi Viţeii sînt hrăniţi cu paie rare. Instalaţiile de eva ţie în aplicarea tehnologii a unui indice de norma- SIMERIA:
Cornelia Szabo, operatoa neţii, se aflau inginerul uscate pe care nu le con cuare a dejecţiilor sînt ve lor cu mecanizare com litate corespunzător pen lui meu (
rea însămînţătoare s-a Mircea Ştănescu, şeful sumă. De aceea sînt slabi. rificate zilnic, toate cele plexă, în funcţie de con tru anul 1983. întregul co Fuga de ;
prezentat la post abia la fermei zootehnice a C.A.P. Ovidiu loan Ilea, şeful de lalte utilaje se află în diţiile fiecărui abataj. De lectiv este hotărit să facă GHELARI
ora şase şi patruzeci şi Geoagiu, loan Igna şi loan formă, participă la pro stare de funcţionare, un asemenea, sectoarele VI şi tot ce'Tiepinde de el pen zbor (Min
cinci de minute, iar Gheor Rob, preşedintele şi, res gram, în general, dar pre aport deosebit avînd, în a- VII vor trebui să urgen tru ca, în cinstea Confe
ghe Iovan, şeful de fer pectiv, inginerul şef, ai zenţa lui nu se prea vede cest sens, echipa condusă teze deschiderea unor aba rinţei Naţionale a partidu
mă, a sosit după orele cooperativei de producţie. întrucît în unitate este de Aurel Mermezan. . taje de mare capacitate lui să poată raporta reali
şapte. Conducătorul unită în grajdul nr. 3, 128 de mizerie, neorînduială. O- Viţeii graşi, frumoşi, „ca productivă. Celelalte co zări de prestigiu în înde
ţii agricole ne-a spus că viţei beneficiază de cele peratorul însămînţător se nişte pepeni" — cum spu lective se situează la ni plinirea planului de căr
cei doi întîrzie de obicei mai bune condiţii de creş află în concediu medical, nea Eugen Vlădău, medi velul planului şi realizca- bune. Rezultate
la program şi asta e cam tere. în iesle se găsea fin tehnicianul veterinar, de cul veterinar ol complexu 20 oetomb
veche poveste. şi lucernă din belşug, in asemenea, dar acest fapt lui, se aflau în cuşete spe Extr.
Animalele au intrat în stalaţia de apă era în nu justifică haosul care se cial construite, cei mai 27, 31.
grajduri, dar intr-un adă funcţiune, curăţenie desă- află în ceea ce priveşte mărişori fiind ţinuţi sepa
post instalaţia de apă nu vîrşită. Merită să amintim starea de gestaţie a ani rat în padocuri. De îngri Extr. a
funcţionează, gunoiul scos aici numele celor care malelor. Lucru de neînţe jirea lor se ocupă cu- mul 35, 29, 5.
cu racleţii este pus în „răsfaţă" aceşti viţei : Ana les întrucît şeful de fer tă dăruire îngrijitoarea So Fond tot
grămezi la capetele graj Oprea, Maria Curuţ şi Lu- mă este medic veterinar. fia Văleanu. 1 088 431 lc
durilor. Instalaţia de muls creţia Haneş. O notă bună Şi aici trebuie să intervi în ceea ce priveşte creş
nu este folosită. Controlul şi pentru cei datorită că nă mai eficient conduce terea cantităţii de lapte se
gestaţiei nu este -făcut rora producţia de lapte rea cooperativei pentru a remarcă şi aici unele rea
încă şi la ora actuală nu obţinută de la cele 215 redresa activitatea fermei lizări importante : obliga
se ştie cite vaci sînt ges- vaci cu lapte a ajuns, în zootehnice. ţiile contractuale la fon
tante,, deoarece nu este ţi ultimele două luni de Ia COMPLEXUL DE VACI dul de stat pentru aceas Timpul
nută nici o evidenţă în a- 450 1/zi la 525 litri, esti- BOBILNA. Ne-a impresio ziua de 2
cest sens. Furaje sînt su mîndu-se ca pînă la sfîr nat, încă de la început, tă perioadă sînt onorate Vreme In
să, cu ce
ficiente, numai că se mai şitul anului această canti buna organizare a întregii integral, producţia zilnică va ploua
af.ă coceni pe cîmp şi se tate să depăşească 600 1 activităţi. Chiar dacă a- de lapte obţinută de la sufla moi
acţionează lent pentru a- zilnic, ceastă unitate fiinţează de cele 125 vaci mulse ajun- ficări dc
sud-est. 1
gînd la 650—660 litri.
duccrea lor în inculta fer C.A.P. RAPOLTU MA puţin timp, aici, o mină de nimO vor
mei. Conducerea coopera RE. Adăposturile sînt des oameni harnici, buni cu Rezultate frumoase, rod tre 3 şl
tivei trebuie să facă oVdi- tul de murdare. Se mulg noscători ai specificului al preocupărilor dovedite maxime i
dc. Dimin
ne în forma zootehnică, cinci sute litri de lapte muncii în zootehnie, con de cei care îşi practică
să insiste pentru ca tot* de la 164 de vaci. Toţi în duşi cu pricepere de me meseria cu dragoste şi pa La muu
personalul să-şi facă dato grijitorii sînt localnici — dicul veterinar Teodor Da- siune. Astfel de exemple neral fi
temporar
ria. cel mai buni- fiind Maria nâan, şeful fermei, au ob ar trebui să fie urmate şi vor ser
C.A.P. GEOAGIU. Graj Luţescu, Savina Mert şi ţinut rezultate demne de de cei a căror activitate Vîntul va
durile pentru cele 406 bo Silvia Mărunt — dar, atit toată lauda. La complexul mai lasă încă de dorit. I.C. Orăştie, secţia' sculăric. Strungarul loan Blăjan de intensifici
sud-i
din
vine efectiv matcă puse în ce priveşte furajarea, Brigada „Fulger" păşeşte sarcinile de plan în fiecare lună cu 10—15 la sută. de servici
la punct „ca la carte", cit şi îngrijirea sînt multe Foto: VIRG1L ONOIU
baza furajeră împrejmuită, lipsuri. Instalaţia de muls N. BADIU, T. BONDOR, M. DIACONU