Page 78 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 78
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Să asigurăm un înalt nivel de însuşire Adunări electorale pentru
a documentelor partidului, o angajare fermă depuneri de candidaturi
11.00 Te)
11,05 Fii
în îndeplinirea obiectivelor j Candidaţii propuşi’ — tara biroului executiv al noseători ai activităţii pro căi
Pri
Consiliului: orăşenesc al fesionale şi obşteşti a ce lor
Ia înălţimea! încrederii F.D.U.S. lor propuşi; au susţinut 12,15 Dii
economico-sociale ale acordate Vicepreşedintele . birou cu căldură propunerile fă 12.35 Ca
pa 1
cai
lui- executiv al consiliului cute, Elena 1 Nistor, Mihai 13.00 La
— înţelegînd că asigura-' a întregului învăţămînt po- nilor muncii; la îndeplini | Cetăţenii; oraşului Sitiie- popular orăşenesc, Viadi- Ci'işan, Gheorghe Arhip, ml
rea condiţiilor organizato litica-ideologic în; însuşirea rea sarcinilor de plan. | ria au fost şi silit, martori miif Ştefan,, i-a prezentat 18.35 Să
rice necesare bunei desfă temeinică a principiilor so Subliniez această' idee- ai marilor transformări pe apoi pe- candidaţii F.D.U.S, Aurel Cizu, Aurel Todea- 18,50 100
19.00 Te
şurări a invăţâmintului cialismului; ştiinţific, a pro întmcît’ marea majoritate care le-a cunoscut localita pentru circumscripţia elec să şi alţii, referindu-se 19,25 Te
politico-ideologic de la o- blemelor fundamentale ale. a: cursanţilor dispun deja torală nr. 2 : Emil Moguţ concret la înfăptuirile din 19,55 Ce
Ţc
raşe şi sate este o etapă politicii; interne şi externe de capacitatea de a studia tea. Cele mai multe lu- — de la atelierul meca- propriile lor cartiere, rod sp.
încheiată, vă rugăm, tova a partidului şi statului’ şi însuşi conţinutul şl sen oi-ări edilitar-gOspodâreşti n’b-energetic al I.IiCW.Ri. şi cu
răşe director, să subliniaţi, nostru; a tezelor, orientări sul documentelor- de partid, > care au- dat o înfăţişare- Simion Trie, de la Depoul al politicii partidului de rit
pentru început, cîteva o- lor şi sarcinilor date de dar se cere ca- însuşirea C.F.R., iar pentru circum ridicare pe noi trepte de mi
Ia:
rientări şi imperative alo secretarul general al 1 parti s-o: transformăm în con 5 nouă oraşului- şi au adus- scripţia electorală nr. 7-: civilizaţie a localităţilor 20,10 Fi
noului an de învăţămînt dului, tovarăşul Nicolae vingeri solide; iar acestea ; conferti în propriile: case, Gabriel Oprea — din ca patriei’, şi-au exprimat Ş>
1982—1983. Ceauşescu; în strînsă le să se manifeste cu maxi : au’ fost- efectuate de ei, îin- drul oficiului de calcul al du
Invitaţia am adresat-o gătură cu activitatea eco- mă forţă în fapte, în res i; preună cu deputaţii lor. I.M.M.R., Gheorghe Măji- convingerea Că cei care 21.30 Ui
Fa
tovarăşului Constantin Pur- nomico-socială, de produc ponsabilitate; pasiune şi ! Ieri; cetăţenii dih circum nă — muncitor la sectarul au fost propuşi candidaţi, gr
eilean, directorul Cabine ţie şi educaţie din fiecare dăruire în munca pentru scripţiile- electorale nr. 2 II vagoane şi Viclean Dră- vor fi la înălţimea încre 22,20 T<
22.30 A'
:
tului judeţean, pentru acti unitate şi localitate. __ crearea bunurilor materia - şi-- 6 — oameni ai muncii gănescu, maistru la Depoul derii acordate, Vor fi cei m
; de la Depoul G.F.R., de la
vitatea ideologică şi poli- — Ce aţi dori să remar le şi spirituale. ; întreprinderea mecanică de C.F.R. mai activi îu acţiunile ob m
tico-educativă. Iată răs caţi în privinţa atributelor Judeţul nostru este pu Mulţi dintre cei prezenţi şteşti pe care le vor în vc
punsul: ternic implicat- —- ca să material rulant, . locuitori la adunare, colegi de mun treprinde împreună cu ce
ai străzilor Ion Creangă,
— Potrivit programului Noul an. de studiu dau doar un exemplp — Ilie Pintilie, Dacilor, Pro că sau vecini, locuitori ai tăţenii. n
pentru aplicarea Hotărîrii în învăţămîntul în creşterea producţiei de gresului, Aurel Vlaicu, A- aceloraşi străzi, buni’ CU- ESTERA ŞINA
Plenarei C.C. al P.C.R. din cărbune şi energie electri telierului, Avram Iancu —
1—2 iunie a.c., la baza politico-ideologic că, dbmeniu în care' lu întruniţi la clubul I.M.M.R., Rezolvarea propunerilor
BUCI
noului an de studiu tre crează importante detaşa * unde s-a desfăşurat adu- diopro
buie să fie temeinic aşe majore actuale ale îhvă-- mente muncitoreşti. Gradul , narea electorală pentru făcute de cetăţeni La or«
zate tezele, ideile şi orien ţămîntului politico-ideo- db mobilizare a colective : depunerea’ candidaturilor cultura
tările cuprinse în expune logic ? lor în' realizarea acestui 1 Frontului’ Democraţiei şi 8.00 R
rea tovarăşului Nicolae — Cel mai important lu obiectiv dc maximă în Unităţii Socialiste' în ale (Urmare din pag, 1) deţene şi peste 93: la -sută Curieri
Buletir
Ceauşescu la plenară, în cru rămîne cerinţa ca- pro semnătate economicO-so- gerile de deputaţi pentru din cele de compefc. ,a dienţa
cuvîntarea la Congresul al pagandiştii, toţi cursanţii cială- şi politică- este de consiliul popular orăşenesc, mai înalte foruri legislati organelor locale’ au test tin de
IT-le'a al educaţiei politi să depună eforturi stărui terminat şi de forţa de' au reliefat realizările în ve şi executive ale ţării, realizate, iar celelalte’ sînt literari'
popula
ce şl culturii socialiste, toare de a depăşi stadiul convingere a- învăţămîntu- făptuite în legislatura’ în cum au fost- de pildă ter- îh curs de înfăptuire. ştiri;
precum şi indicaţiile şi simplei asocieri a- teme lui politico-ideologic. Ase cheiată şi s-au' sfătuit a- moficarea- unor localităţi Iată de ce,, şi în actua tr-un
sarcinile date cu’ prilejul lor cu activitatea practică; mănător se pun însă pro i supra înfăptuirilor Viitoare. sau construirea- din fondu la campanie electorală, în blicitai
ştiri ;
vizitei de lucru în judeţul de realizare a unei legă blemele şl în. sporirea pro ! în oraşul' ceferiştilor rile statului a unor insti adunările de depunere a 12,35 1
nostru. în acest context, turi sporadice, ocazionale ducţiei de oţel înalt a-liat, tuţii sociale deosebit de candidaturilor şi apoi, în rului;
un loc important în pro a tezelor şi conceptelor de maşini şi utilaje, în a- 3. s-au realizat, lucrări- de utile. îh' campania electo cadrul dialogului dintre radio-l
blematica tuturor tipurilor teoretice cu viaţa în gene gWcultură; în investiţii; în . canalizare îh lungime de rală trecută s-au: făcut 56’ alegători şi candidaţii- de la 3;
cale;
de cursuri trebuie să-l o- ral. Mai concret, este ne industria 1 uşoară ş.a: : 1 400 ni, au’ fost instalate de asemenea propuneri. în deputaţi la întîlnirile ce menacl
;
cupe temele recomandate voie acută de realizarea Ne aflăm in plină des ;î reţele de. a.pă pe 13 străzi dreptul a 39-’ dintre ele s-a vor avea lot:, cetăţenii fac Iară;
18.00 <
de Secţia propagandă a unor dezbateri „la obiect", chidere a noului an dc pus: semnul egalităţii între propuneri chibzuite şi sc diojuri
;
C.C. al P.C.R., publicate în care să evidenţieze clar studiu. Dfe aceea-, aş sub î ale oraşului şi în satul Căr- propus- şl înfăptuit, iar al angajează; în acelaşi timp, nai; 2:
„Era socialistă" nr. 18, din dimensiunile sarcinilor e- i piniş, s-au executat lucrări tele, a- căror realizare ne să participe la înfăptuirea 0,05—0,
acest an. Mai exact, se conomico-sociale ale fiecă linia răspunderea ce’ revi ; de modernizare a străzilor cesită- Un efort mal mare cal.
recomandă ca' 4 teme să rui colectiv, izvorîte ne ne organelor de partid, sin ? Nicolae Băleescu, Mureşu- şi un timp mai îndelun lor: „Roadele” dialogului se
fie alese dintre cele publi mijlocit din obiectivele dicat, u.t.c., o.d;u.s. în gat, au fost eşalonate pînă; cultivă în 1 timp, cu trudă şi
cate in numărul amintit al stabilite de Congresul al conducerea- îndeaproape, l lui,, I.L. Caragiale, 23 Au- la sfirşitul acestui cincinal. migală’ de artizan, într-o
revistei „Era socialistă", Xll-lea al partidului, din pe tot parcursul anului, a j gust, Streiuiui, Progresu- temeinică: comunitate de
iar 4 — din tematica o- Programul partidului de e- acestei importante activi • lui, Teilor şi în satele a- Un mare număr de pro acţiune a deputaţilor şi ce DEV
rientativă dată pentru e- dîfîcare a societăţii socia tăţi politice, răspundere’ parţlnătoare — Simeria puneri au fost- de compe tăţenilor, sprijiniţi în tot (Patri;
ben
’.apa 1980—1984, alegerea liste multilateral dezvol puternic marcată’ în docu . Veche, Cărpinîş, Bîrcea tenţa organelor judeţene şi- momentul şi in toate ac RA:
fărindu-se în funcţie de tate şi de înaintare Spre mentele orientative ale localte — aproape 43600: ţiunile lor de către orga I-II (
exigenţele economico-so- comunism. De aici izvo partidului nostru: Mare şi Şăuleşti — arăta: Rină acum, peste 88 la- galber
eiaie şi politice de cea mai răşte necesitatea ca învă în cuvin tul său tovarăşa sută dintre propunerile de nele şi organizaţiile de Toate
mai
stringentă actualitate, pre ţămîntul să se transforme CORNEL ARMEANU Adelaida Ivoniciu, secre competenţa organelor ju partid. (me
cum şi de profilul cursu- într-o autentică pîrghie or 2 — - - <8 ~ o O « torul)
1 ui. ganizatorică, de convinge • — o - ■ - « - * * - Toate
plă r
Cea de-a doua 1 idee pe re şi mobilizare reală şi Intiln
care o subliniez, este ce efectivă a comuniştilor, u- Activitate intensă la strîngerea roadelor toamna LUPE
rinţa implicării puternice teciştilor, a tuturor oame- cin
(Culţi
(Urmare din pag. 1) te să Livreze la fondul de pe dublă la această cul cîte 10 000—23 000 1. De a- Siliţii:
foite obiectivele trebuie pozitelor pentru iarnă stat cantităţi; mai mari dc- tură ? semenea, „Ziua recoltei” fărul)
este întâmpinată cu f izul- rul n
— Această producţie —
cit cele contractate- şi să
cantităţi tot mai mari de obţină astfel: venituri su ne relata tovarăşul Andrei tate meritorii şi de'- ’către A N I
(Mun
executate conform pianului! legume şi fructe. Astfel, plimentare. Cantităţi- mari perativei — am reuşit s-o cooperatorii din sectorul Tncid
Dinia, inginerul şef al coo
zootehnic a.1 cooperativei
de la ferma legumicolă a
de porumb — între 140—
tul) ;
(Urmare din pag 1) din cauza’ drumurilor nu I.A.S. Simeria s-au livrat 190 de tone şl depăşind obţinem datorită faptului agricole din Silvaş, unita mai
ua
şi-au făcut planul. pină acum peste 2 500 to obligaţiile contractuale — că am aplicat întocmai te care, pînă acum, a pre Aton?
U.M.T.C.F. să-şi respecte — Ce alte lucrări exe ne de legume, iar fermele au livrat la fondul de stat tehnologia stabilită. între dat la fondul de stat peste (Pa ti
contractele pe care le are cutaţi în raza judeţului ? nr. 1 şi 3 Deva au dat la cooperativele agricole de factorii cei mai importanţi 3 500 bl lapte. O preocupa ni u di
GIU-
cu noi, să asigure maşinile — La Vaţa de Jos lu fondul de stat pentru auto- producţie din Simeria, De care au condus la obţine re de seamă pentru buna sa d
strict necesare finalizării crăm la extinderea secţiei 1 aprovizionarea teritorială va, Sîhtandrci, Burjue, Ro rea unei producţii aproape îngrijire şi furajare a ani Grăb
obiectivelor atacate. de industrializare a lem 1 (350 tone şi, respectiv, mos şi Lăpuşnic. Asemenea duble amintesc : ogorul de malelor, pentru valorifica bra:
nului. Structura de rezis 1 100 tone produse de gră acestor unităţi şi C.A.P. toamnă şi administrarea rea cît mai deplină a po CAL/
Cu inginerul Pantelimon unei cantităţi de 45 tone tenţialului productiv al niţă
Bărbulescu, şeful serviciu tenţă a noii hale este gata. dină. în această săptămî- din Mînerău, Dobra, Pri- MERI
(Mur
lui producţie, am discutat Lucrarea este bine înce nă, din fermele amintite caz, Ţebea, Ribiţa, Cris- gunoi de grajd la hectar acestora; există şi la com 18 (1
plexele
intercooperatiste
despre stadiul îndeplinirii pută şi condusă dc ing. s-au livrat aproape 400 to tur, Hărău,. Haţeg, Peştea odată cu arătura de bază ;
sarcinilor la principalii in Vasile Pop. La întreprin ne legume — ardei, vine na şi altele au livrat can aplicarea a cîfe 400 kg sa din Chimindia şi Grind,
dicatori de plan. Interlo derea de lianţi Deva — u- te, varză albă şi roşie,. tităţi suplimentare celor re potasică la hectar, pre care-şi onorează obligaţiile
cutorul releva că pe nouă nele consolidări de teren • morcovi, pătrunjel, gulii, prevăzute în contracte. gătirea grădinăreascăi a asumate prin. contracte.
luni şi jumătate, colecti (Măgura Feredeului), silo ' fasole păstăi, ţc-lină, sfe- Sînt unităţi ca cele din solului şi însămmţarea cul
Re:
vul grupului de. şantiere zurile şi aducţiunea pen . clă- roşie şi alte produse ce I-Iaţeg, Peşteana, Hărău, turii în epoca optimă, asi CU PLANUL ANUAL 22 o
a realizat suplimentar pre tru apă potabilă şi indus : se vlnd populaţiei prin Ţebea şi altele care au gurarea. unei. densităţi ÎNDEPLINIT
vederilor o prodiicţie se trială, în judeţ diferite ; standuri-expoziţie, tonete dublat cantitatea de po mari de plante la hectar. Ex
cundară de’ 3 milioane lei, alte lucrări de corectare I şi puncte volante,, precum rumb Livrată. Aceasta este La aceasta se adaugă şi Colectivul fermei solarii 33, 5
Ext
un volum total de produc a torenţilor ş.a. Peste tot , şi magazinele din- oraşele o expresie a responsabili faptul că lucrările de în Sintuhalm, condus de in 1, 15
ţie de aproape 600 000 lei, sîntem în grafic, chiar în j şi centrele muncitoreşti tăţii’ pentru asigurarea treţinere s-au făcut la ginerul Liviu Ardean, ra Ex
a executat pentru Ministe avans cu lucrările. Stăm j ale judeţului. fondului de stat şi onora timp şi la un nivel cali portează că în cinstea „Zi 2, 50
rul Economiei Forestiere bine, de regulă, acolo unde I Din livezile cu pomi ale rea obligaţiilor asumate, tativ superior. Merite deo lei recoltei” a reuşit să în Fo
şi Materialelor de Con nu sîntem direct condi unităţilor agricole din pentru sporirea contribu sebite revin îndeosebi me deplinească planul anual 1 321
strucţii diferite lucrări ţionaţi de mijloacele: auto. ] Geoagiu, Romoşel,, Romos, ţiei unităţilor agricole la canizatorului Iosif. Ţîr, ca Ia producţia fizică de le
peste plan, în valoare de în perspectivă, ne preocu Toteşti, Haţeg, Peşteana, autoaprovizionarea terito re a făcut atît lucrările de gume. Acest‘ harnic şi pri ÎŞI
5 milioane lei şi a predat pă pregătirea condiţiilor Densuş, Dobra şi altele rială. semănat cît şi cele: de în ceput colectiv de legumi
187,2 km drumuri fores de lucru pentru iarnă, asi . s-au recoltat şi livrat la treţinere. cultori a livrat la fondul fa
tiere, dintr-un plan anual gurarea în cel mai scurt fondul, de stat mai mult LA C.A.P. HĂRĂU — LIVRĂRI IN DEVANS de. stat pentru, aprovizio Tii
de 238,5 km. timp a documentaţiilor vii de 3000 tone de mere, din PRODUCŢIE RECORD LA PRODUCŢIA narea teritorială 1 000 tone ziua
toarelor obiective indus ■ care peste 2.300. tone nu- LA SFECLA DE ZAHĂR : de produse legumicole — Vr
— Pentru întreprinderea triale. De asemenea, spe , mai în această- lună. Ast- 52 000 KG LA HECTAR DE LAPTE roşii, ardei, castraveţi, vi irurr
forestieră de exploatare şi răm să primim mijloace , fel, s-au însilozat pentru Punînd în centrul pre nete,, varză, ş.a. Valoric, Vînt
transport Deva; avem un auto suficiente din par iarnă şi au fost puse în 0 producţie record la ocupărilor cotidiene reali prevederile de plan- au mod
pian anual de 88,5 km dru zarea în cele mai bune fost „ depăşite eu: peste ricin
sfecla de zahăr, în condi
Ban.
muri, din care s-au des tea U.M.T.CiF. Deva’, pen vinzare cantităţi- care sa ţiile de climă şi sol loca condiţii a sarcinilor ce' le 300.000 lei. O- contribuţie din
tisfac pe deplin cerinţele
tru a putea recupera în
chis terasarrîente pe 86,4 cel mai scurt timp restan , populaţiei. le, a obţinut Cooperativa revin din programul de deosebită la obţinerea a- ratai
km. 78,6- km drumuri au ţele la obiectivele amin agricolă de producţie din autoconducere şi autoapro- gesţui important succes prLn
fost deja predaţi benefi ! vizlonare teritorială, o se iar
ciarului. Pînâ la finele a- tite. OBLIGAŢIILE Hărău şi anume 52 000 şî-au adus tlie Momeu, şi 1
proc
Intr-adevăr,.
mo
este
cestei luni ne-am propus mentul ca investiţiile eco LA FONDUL DE STAT — kg/lia, cu 24 000 kg în rie de unităţi agricole se tractorist, Eieonora Săbău, La
minicarist, Georgeta Tăl-
ONORATE ÎN MOD
prezintă cu însemnate de
plus faţă de plan. Ca ur
să încheiem lucrările pe nomice de primă- impor EXEMPLAR mare, faţa de 560 tone păşiri la producţia de lap maciu, Rodica Bozescu, ners
vâri
întregul an, chiar să rea tanţă ale judeţului să re te marfă. între acestea se ta
lizăm suplimentar 7 km de producţie contractată cu Ileana Manea, Constaptina 80—:
drum: Aşa că forestierii vină în eent-rul atenţiei Anul acesta s-a obţinut fabrica de zahăr din Lu situează' cooperativele a- Şoşa; Vasilica- Giobanu, sudi
colectivelor de constructori; o' producţie bună de po- duş s-a livrat suplimentar gricole’ din Haţeg, Ostrov, Mhrîana; laeobuţ. Aurelia viei'
din judeţul nostru’ nu se ca- şi a- celor de lă t rumb. Acest fapt permite îhcă 480 tone: Cum s-a Mărtineşti şi Hărău', fieca Igna, Victoria Cristian şi
vor mai putea plînge că U.M.T.C.F. Deva. unităţilor agricole socialis- obţinut o producţie aproa re' înregistrînd un plus de alţii.