Page 80 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 80
pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 761 » SÎMBĂTA, 23 OCTOMBRIE 1982
DEPOZITUL - MAGAZIA
Manifestări peste hotare cu prilejul ¥A ATENA, - Parlamen o formă de comerţ
tul grec a aprobat, cu 163
ZiSei Armatei Republicii voturi pentru, 113 împotriva APRECIATĂ DE TOT
Socialiste România şi 9 abţineri, un proiect de
lege care suprimă dreptul
SI JAKARTA. - Tovară MAI MULT!
La ambasada română de vot preferenţial, relatea
La Casa Armatei din o- şul Ion M. Nicolae, minis ză agenţia France Presse.
raşul Smolian şi în oraşul din Beijing a fost organi tru secretar de stat la Mi Deputaţii vor fi aleşi con CUMPĂRĂTORI \
zată o întîlnlre festivă cu
Peştera din R.P. Bulgaria reprezentanţi ai conducerii nisterul Comerţului Exterior form principiului proporţio-
au avut loc adunări dedi Armatei Populare Chineze şi Cooperării Economice in nalitâţii, pe baza voturilor Reţeaua de unităţi DE-MA, organizată in
cate celei dc-a 38-a aniver de Eliberare, Ministerului ternaţionale, aflat in vizita obţinute de partidele lor
sări a Zilei Armatei Repu Afacerilor Externe, ai unor la Jakarta, in fruntea unei în circumscripţii. cadrul depozitelor de mărfuri textile-încălţă-
blicii Socialiste România. secţii ale C.C. al P.C. Chi delegaţii economice, în pe minte cîştlgă un număr mereu mai mare de
f
L. ambasada ţării noastre nez, instituţiilor centrale rioada 19-21 octombrie B MOGADISCiO. - in
1a Budapesta au fost orga de presă, la care au parti a.c., a fost primit de vice cuvîntul rostit cu prilejul cumpărători şi, totodată, de aprecieri. Nimic
nizate o gală a filmului cipat, de asemenea, ataşaţi preşedintele Republicii In celei de-a Xlll-a aniversări mai firesc, întrucît aceste depozite-wagazin
românesc, o expoziţie de militari străini acreditaţi donezia, Adam Malik. In a Zilei Revoluţiei, preşedin
fotografii şi un stand de în R.P. Chineză. cadrul întîlnirii a fost ex tele Somaliei, Mohamed oferă multiple avantaje :
carte românească. La şcoala militară de primată satisfacţia pentru Siad Barre, a declarat câ • toate articolele vestimentare sînt puse
Ataşatul militar şi aero artilerie'a Armatei Popu cursul ascendent al relaţii problemele somalexo-etio»
al ţării noastre la Praga lare Coreene a fost orga lor economice dintre Româ piene pot fi discutate şi re in vînzare cu cea mai mare promptitudine,
s-a întilnit cu cadre şi nizată o adunare festivă la nia şi Indonezia şi au fost zolvate. El a menţionat că imediat ce au sosit de la fabricile producă-
ostaşi ai unei unităţi mi care a participat un număr reliefate noi posibilităţi partea somalază este gata
litare a aviaţiei armatei mare de cadre didactice pentru creşterea şi diversi să se întîlnească necondi îoare;
cehoslovace. şi elevi. ficarea în continuare a a- ţionat cu partea etiopiana, • pe suprafeţe mari de desfacere (de la
cestora. oriunde şi orieînd. „No!
Un comunicat al Direcţiei Centrale credem - a subliniat Siad 300 la 1 000 mp.), se prezintă totalitatea mo
« B WASHINGTON. - Barre - că problemele o-
tfe Statistică a R.P. Polone Ambasadorul ţârii noastre xistente între Somalia şi E* delelor, culorilor şi mărimilor din fiecare gru
în S.U.A., Mircea Maliţa, a tiopia nu pot fi soluţionate pă de produse, inclusiv măsurile excepţionale;
VARŞOVIA. 22 (Ager- gust, în septembrie produc conferenţiat la Wayne Sta
pres). •— Direcţia Centrală ţia a crescut cu aproxima te University - Detroit — prin război şi câ acesta nu & etalarea mărfurilor este făcută, de re
este în interesul nici uneia
de Statistică a R.P. Polone tiv 7 la sută. despre politica externă o gulă, pe principiul expuneri! deschise, fapt
— anunţă agenţia PAP — Pentru a cincea lună României. In aceeaşi zi, e- dintre cete două ţări".
a publicat un comunicat consecutiv a crescut pro ditura Universităţii a lansat care permite accesul la rafturile şi standuri
care informează că, pentru ductivitatea medie a mun volumul „Istoria Transilva B HELSINKI. - in Fin le de depozitare.
landa, la 27 octombrie va
a doua lună, consecutiv, cii în industrie, calculată niei", de acad. Ştefan Pas- fi organizat un „marş al
în acest an, în sectorul so la valoarea producţiei rea cu, tradus în limba engleză. NOTAŢI ÎN AGENDA DV. URMĂTOARELE
cializat al industriei s-a rea lizate de un lucrător, iar La Ambasada română păcii". In vederea bunei
lizat o producţie mai mare în ansamblu, în primele din Washington a avut loc desfăşurări a acestei mani ADRESE ;
decît in aceeaşi perioadă trei trimestre ale acestui o întîlnire cu profesori şi festări, au fost create co ® în DEVA — str. Apuseni, nr. I (con
a anului trecut. Paralel cu an, productivitatea în in cercetători americani inte mitete pregătitoare în
creşterea producţiei in dustrie a depăşit nivelul resaţi de istoria ţării noas peste 30 de oraşe şi aşe fecţii pentru adulţi, ţesături decorative). Pro
dustriei extractive şi micii productivităţii în perioada tre. Participanţii au subli zări rurale din întreaga ţa gram de funcţionare : zilnic, orele 8—15 ;
industrii, anul acesta a similară a anului trecut. niat interesul deosebit o- ră. La marş vor lua parte
sporit, pentru prima oară, Comparativ atît cu sep xistent in S.U.A. faţă de reprezentanţi oi partidelor sîmbătă — 8—12 ; B-dul Decebal, bl. 22 (trico
şi producţia industriei pre tembrie anul trecut, cit şl politice, ai organizaţiilor taje). Program de funcţionare: îllnfc, orele
lucrătoare — cu aproxima cu luna august 1982, au istoria poporului român, de femei, de tineret şi oi
manifestat in organizarea
tiv 3,5 la sută. S-a men crescut exportul şi impor de cursuri, elaborarea de altor organizaţii obşteşti, un 9—17.
ţinut tendinţa de creştere mare număr de oameni ai
în mica industrie unde, tul în comerţul cu ţările studii şi în buna colabora muncii. & Astfel de unităţi tencţionează şl în
comparativ cu luna' au- socialiste şl capitaliste. re cu istoricii români. Arad, Piteşti, Bacău, Oradea, Botoşani, Bra
B TOKIO. - la Tokio şi
Statistici privind şomajul B GENEVA. - La Gene- în alte mari oraşe japone şov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi,
va a avut loc o nouă re ze «-au desfăşurat joi
BRUXELLES 22 (Ager- totalul populaţiei active a uniune plenară o delega ample acţiuni îndreptate Iaşi, Baia Mare, Tîrgu Mureş, Ploieşti, Sibiu,
pres). — Vineri au fost statelor respective. ţiilor U.R.S.5. şi S.U.A. la spre oprirea cursei înarmă Suceava, Timişoara şi Bucureşti.
date publicităţii la Bruxel Referindu-se la deterio negocierile privind limitarea rilor, pentru destindere şi
les statisticile periodice rarea situaţiei în domeniul şi reducerea armamentelor pace in lume, la care au REŢINEŢI !
privind evoluţia şomajului utilizării' forţei de muncă, strategice — relatează a- luat parte, răspunzînd che
în ţările membre ale C.E.E. agenţia France Presse scrie genţia TASS. mării lansate de Consiliul Direct din depozitele-magazin ale între
Potrivit statisticilor, nu că „este pentru prima General al Sindicatelor din
mărul şomerilor înregis oară în perioada postbelică _ fl MOSCOVA. - S-au Japonia, peste o jumătate prinderilor comerciale cu ridicata pentru pro
traţi oficial în aceste ţări, cind în Europa (occidenta încheiat 23 de săptămîn? do milion de persoane. duse textile-încălţăminte, pot fi cumpărate cele
mai puţin Grecia, era la lă), ca şi în Statele Unite, de cind cosmonauţii sovie mai noi creaţii vestimentare pentru sezonul
sfîrşitui lunii septembrie tici Anatoli Berezovoi şi La manifestaţia desfăşu
de 11,2 milioane, ceea ce rata şomajului depăşeşte Valentin Lebedev lucrează rată ir» parcul Yoyogi, din toamnă-iarnă ; jachete, scurte, pardesle, îm
reprezintă 10,1 la sută din pragul de zece la sută“. la bordul laboratorului or capitala niponă, s-au adu brăcăminte sport de oraş, paltoane etc.
nat peste 20 000 de mun
Noi zboruri ale aviaţiei bital „Saliut-7", relatează citori şi studenţi, vorbitorii
agenţia TASS.
la acest miting exprimînd
sud-africane deasupra dă, starea sănătăţii mem dorinţa participanţilor de a
in toată această perioa
teritoriului angolez brilor echipajului cosmic a se trece neîntîrziat la lua LICEUL „DECEBAL" DEVA
fost controlată în perma rea unor măsuri de interzi Î N C A D R E A Z Ă
LUANDA 22 (Agerpres). nicat difuzat de agenţia nenţă, pentru perfecţiona cere totală a armelor nu • maistru în specialitatea mecanizarea
— Ministerul angolez al angoleză de presă ANGOP, rea măsurilor profilactice, cleare şi pentru realizarea
Apărării a anunţat că for avioane şi helicoptere mi contracararea acţiunii ne dezarmării generale. agriculturii.
ţele armate ale regimului litare sud-africane şi-au favorabile a stării de im
rasist sud-african şi-au in intensificat, în ultima să-p- ponderabilitate, precum şi
tensificat acţiunile de vio tămînă, zborurile deasupra pentru crea rea unor condi
lare a spaţiului aerian an ţii de mal mare confort la
golez în regiunea de sud a provinciilor Cunene, Huila bordul aparatului cosmic.
’ţării. Potrivit unui comu şi Namibe.
I n A m e r i c a f ă r ă a c t e
La Rio Bravo del Norte, pe aceşti imigranţi ilegali. ani de zile de a mină de ţă, Administraţia america
riul-graniţă care desparte De ia răsăritul la apusul lucru ieftină, care îi costa nă a deschis frontierele cu ai muncii de la Unitatea de
S.U.A. de Mexic, ia apusul soarelui ei işi incovoaie jumătate din cit i-ar fi cos Mexicul atunci cind avea cazare şi alimentaţie Deva ii
soarelui, practic, se întu spinarea pe plantaţiile din tat mina ele lucru in nevoie şi le-a închis în mo mica doreşte multă sănătate şi via
ţă lungă.
necă. Dar abia cind noap Virglnia şi Carolina de ternă. T re pi a t insă, o> mente de recesiune, acor- p u b l i c i t a t e D E C E S E
tea se instalează bine, rîul Nord, Florida şi Ohio. dată cu instalarea crizei dind statutul de „ilegali" 0 Zdrobiţi de durere, Vasl-
se însufleţeşte. Zeci de ,,Timp de peste un se- economice şi cu creşterea imigranţilor mexicani. le, Eugenia şi Iulian anunţăm
bărci, mari şi mici, pără „Cei peste opt milioane PIERDERI încetarea din viaţă a celei oe
sesc malul mexican. Oa- de mexicani „ilegali“ care • Pierdut legitimaţie de ser a fost o bună mamă, soacră
şi bunică
meii’ cu priviri iscoditoare muncesc in prezent in Sta viciu, pe numele Murarlu RUDA MARIA
şi temătoare pindesc gră tele Unite se constituie in Gheorghe, eliberată de T.C.H. în vîrstâ de 62 ani.
Deva. O declar nulă. (4175)
nicerii americani, incercind numărului şomerilor, admi tr-o armă politică a guver O Pierdut bon comandă nr. Inmormîntarea va avea loo
să evite întitnirea cu ei. in col şi jumătate - scrie re nului american" - susţine 4818 din 19 iulie 1902, pe nu duminică 24 octombrie, orele
13, In satul Zdrapţi.
căutarea unei vieţi mai bu vista mexicană „Critica po nistraţia americană a luat ziarista Pat rid a Morales, mele Eremla V. Alexandru,
ne, mii de „chicanos" — litica'' - patronii nord-ame- măsuri de limitare a aces intr-o carte despre emigra eliberai de „Vidra 11 Orăştte. II
■ cum sint numiţi aceşti ricani au atras sau expul tei forţe de muncă. Ca ur ţia mexicană, apărută, re declar nul. (c. 7) 0 Soţia, copiii, nepoţii,
zat regulat muncitorii mexi sora, cumnaţii şi cumnate
mexicani in Statele Unite cani potrivii intereselor lor mare, a început valul de cent, la Ciudad de Mexico. • Pierdut legitimaţie de ser le anunţă eu adîneă dure
pe
- devin, aşa cum scrie zia de moment". Această emi expulzări. Astfel, în 1973 - Ei au constituit dintotdea- viciu, eliberată numele Murarlu re dispariţia prematură a
Deva.
T.C.II.
Ion,
de
rul „New York Times", grare de muncitori mexicani scrie revista menţionată mai una pentru autorităţile a- O declar nulă. (4178) dragului lor SAVA IUSTIN
mericane de la Washington
..nişte sclavi vinduţi şi cum sus - au fost expulzaţi • Pierdut legitimaţie de ser in virstă de 56 ani.
are la bază un act legal - o „supapă de siguranţă"
neînsufleţit
pe
Corpul
numele
este
păraţi pe piaţa ilegală a „Programul privind munci 656 000 muncitori. Argumen- pentru presiunile economi viciu, eliberată de Sara Vasl- depus Ia blocul D 3, stra
le,
„Avicola 11
forţei de muncă". Proprie torii sezonieri" din 1942, - tind aceste măsuri prin ce şi sociale ale muncito Mintia. O dedar nulă. da Mărăşti, Deva. înhuma
tarii de sclavi din zilele in virtutea căruia fermierii intenţia de a „controla" rilor americani. ANIVERSARE rea are loc astăzi, 23 oc
la
ci
15,
tombrie,
orele
noastre ii exploatează crunt nord-americani au dispus mina de lucru de pe pia F. G. o Cu ocazia ieşirii la pen mitirul din strada Emines-
sie a colegului nostru BUTAŞ cu, Deva. (4195)
TEOFIL, colectivul de oameni
COLFG1UI DE REDACţTE : Sabin Cerbu, ton Cioclet, Tiberlu tstrate (reclactof şef), Lucia Eleno Licîu, Gheorghe Pase! (redactor şef adjunct). Va»i!e Pâţan, Nicolae îîicob.
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei: trimestrial — 39 lei i pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA) 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr, 30 78 lei s anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domicilia — 6,50 lei lunar.
Telefoane i 11275, 11585, 12157. Telex î 72288. Abonamentele 3Q fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorti voluntari
TIPARUL 8 Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 • V
din întreprinderi şl Instituţii.
-