Page 81 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 81
ţjgfrHaţ®»Jad. Hte**
s m A b € mcrvKÂ
Vizita de lucru a tovarăşului
T o v a r ă ş u l Nicolae Aniversînd acest mo contenite a patriei, bună
Ceauşescu, secretar gene ment istoric din viaţa sa stării şi fericirii poporului,
ral al Partidului Comunist tului dobrogean, locuitorii afirmării tot mai puterni
Român, preşedintele Repu de pe meleagurile constăn- ce a României socialiste
blicii Socialiste România, ţene şi tulcene şi-au re pe arena mondială.
a făcut, sîmbătă 23 octom afirmat direct si cald sen Aceste simţăminte şi-au
brie,. o vizită de lucru în timentele lor de profundă găsit o vie expresie în pri
mari unităţi industriale şi dragoste, stimă şi recunoş mirea entuziastă, plină de
agricole din judeţul Con tinţă faţă de tovarăşul căldură pe care constănţe-
stanţa. Secretarul general Nicolae Ceauşescu pentru nii au făcut-o conducăto
al partidului va participa, rolul de excepţională în rului partidului şi statului
cu această ocazie, la săr semnătate pe care l-a avut nostru din primele clipe
bătorirea Zilei recoltei, ce în fundamentarea ştiinţifi ale sosirii sale pe melea
se va organiza în acest că şi realizarea amplului gurile dobrogene.
judeţ, duminică, 24 octom proces de modernizare a a- Ceremonia sosirii a avut
brie. griculturii, pentru .contri loc pe aeroportul Mihail
Împreună eu tovarăşul . buţia hotărîtoare, determi Kogălniceanu, care, în a-
Nicolae Ceauşescu, la vizi nantă la elaborarea şl în coastă însorită zi de toam
tă participă tovarăşa Elena făptuirea politicii agrare a nă, era împodobit sărbăto
A devenit o tradiţie ca varăşul Nicolae Ceauşescu, nologiilor înaintate, punînd partidului, pentru activita reşte.
in fiecare toamnă să fie pentru grija deosebită ce accentul pe calitatea lu Ceauşescu, tovarăşul Con tea neobosită consacrată
sărbătorită Ziua recoltei, o acordă dezvoltării inten crărilor şi încadrarea lor în stantin Dăscălescu, alţi to
prilej de a omagia mun sive şi modernizării agri perioadele optime, precum varăşi din conducerea de progresului şi înfloririi ne (Confinuore in pag o 4-a)
ca plină de dăruire, price culturii, creşterii contribu şi pe respectarea unor den partid şi de stat.
perea şi abnegaţia lucră ţiei acestei ramuri de ba - Vizita este organizată în
torilor ogoarelor - ţărani ză a economiei noastre na sităţi corespunzătoare, o ziua premergătoare sărbă TRANSMISIUNE DIRECTA
cooperatori şi cu gospodă ţionale la sporirea venitu serie de cooperative agrico toririi „Zilei recoltei", ca LA RADIO ŞI TELEVIZIUNE
rie individuală, mecaniza lui naţional, la ridicarea le, între care amintim pe re în acest an, se desfă
tori, oameni ai muncii din nivelului de trai al între cele din Deva, Simeria, şoară la Constanţa, sub Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Constanţa a
I.A.S. şi cadre tehnice - gului popor. Romos, Sîntandrei, Pricaz semnul aniversării a 25 de tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al
care acţionează cu hoţărî- Eforturile depuse în a- şi altele, au obţinut cîte ani de la încheierea coo Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii
re pentru' a asigura spori cest an de către lucrătorii 3 000-5 300 kg cereale pă- perativizării agriculturii în Socialiste România şi al sărbătoririi „Zilei recoltei",
rea continuă a producţiei Dobrogea, moment eu sem astăzi va avea ioc în municipiul Constanţa o adunare
ogoarelor hunedorene în ioase la hectar. De aseme nificaţii profunde în opera populară pe care posturile de radio şi televiziune o
agricole şi înfăptuirea ne scopul folosirii cu eficien nea, rodul toamnei a fost vor transmite direct în jurul orei 10,30.
abătută a principiilor auto- de transformare socialistă
ţă ridicată a bazei tehni- bogat, pe măsura ' hărni a agriculturii.
conducerii şi autoaprovizio- co-materiale şi valorificării ciei cooperatorilor,şi meca
nării teritoriale, in această nizatorilor, pentru coopera
cit mai depline a potenţia
zi, cînd se face trecerea in lului productiv al pămân tivele agricole din Rapoltu
revistă a rezultatelor obţi
tului se concretizează în Mare, Lăpuşnic, Haţeg, Hă-
nute de unităţile agricole obţinerea unor producţii rău, Toteşti, Bobîina şi alte
şi consiliile unice agro unităţi, care au recoltat
vegetale şi animaliere su
industriale, de’fiecare uni perioare, într-un aport tot cîte 5 000—10200 kg po
tate ad mi ni st rativ-teri tona
mai însemnat la livrarea rumb şti uleţi la hectar, ceea
lă, oamenii muncii din a- produselor agroalimentare ce le-a permis să-şi onore-
gricultucă aduc prinosul lor la fondul de stat. Preocu-
de recunoştinţă secretaru pîndu-se cu întreaga răs
lui general a! parbcMu', to pundere de aplicarea teh fConiinoars în pag a 2-a)
In aceste zile premergă nii muncii de aici au ex care ajută la o mai bună
toare celor două importan tras suplimentar sarcinilor selectare a cărbunelui de
ţe evenimente din viaţa de plan în perioada tre steril), printr-o folosire cit
poporului nostru — Confe cută din acest an, peste mai eficientă a forţei de
rinţa Naţională a partidu 85 000 tone cărbune. muncă de la toate puncte
lui şi cea de-a 35-a ani — Media realizărilor în le de lucru.
versare a proclamării Re luna octombrie a crescut — Veţi putea menţine
publicii —, colectivul sec zi de zi, ajungînd la 1 500 ritmurile de lucru atinse
torului de producţie „Cîm- tone — releva subingine- în prezent şi în lunile de
pu lui Ncag", aparţinînd rul loan Velica. Cu 500 iarnă ?
de Combinatul minier Va tone cărbune peste norme — Noi vrem chiar să le
lea Jiului, şi-a intensificat le stabilite. Cum am reu amplificăm. Să îndeplinim
activitatea în carieră, a- şit să obţinem aceste fru exemplar sarcinile încre
dăvigînd noi realizări celor moase rezultate ? Printr-o dinţate nouă, minerilor, de
raportate anterior. Acţio- mobilizare de excepţie a către secretarul general
nînd stăruitor, sub condu tuturor lucrătorilor noştri, al partidului, t o v a r ă ş u l
cerea o r g a n i z a ţ i e i de printr-o utilizare corespun Nicolae Ceauşescu, de a
partid, pentru creşterea zătoare a dotării tehnice spori continuu producţia
neîncetată a producţiei de (arn primit în plus 4 exca de cărbune cocsificabil
cărbune cocsificabil, oame- vatoare cu cupa- de 1,2 mc, pentru nevoile economiei
naţionale. Pregătirile de
— » — — ® — a — a a — # — • — iarnă se desfăşoară în
continuare cu minuţiozita
te. Cu toţii le acordăm
importanţa cuvenită. De
LIVIU BRA1CA
îsa economisim pe toate căile epubliciî Socialiste România (Continuare în pag. a 3-a)
____ energia electrică!
Poporul nostru sărbăto mân în luptele purtate de-a micind sau capturînd pe PRIN BUNA
reşte, la 25 octombrie, lungul istoriei sale de peste ste 61 000 de soldaţi şi o-
® in luna septembrie a.c., au făcut economii de două milenii, pentru apă fiţerl nazişti, provocînd, în GOSPODĂRIRE
Ziua
armatei
Republicii
energie electrică: Combinatul minier Valea Jiului — Socialiste România, " în rarea gliei strămoşeşti, acelaşi timp, grele pier- A RESURSELOR
4 667 MWh, Combinatul siderurgic Hunedoara — 660 semn de omagiu adus mă pentru libertate, indepen deri« materiale inamicului. MATERIALE
MWh şi Centrala minereurilor Deva (unităţile din reţelor fapte de vitejie să denţă şi progres social. în Unnînd, în continuare, în
judeţul nostru) — G2!) MWh. Concomitent cu reali
vârşite de ostaşii români totdeauna oastea română demnurile şi chemările în zarea sarcinilor de plan,
o Si-au depăşit repa iţiile: întreprinderea de s-a identificat cu idealu flăcărate ale Partidului
producere a nutreţurilor combinate Mintia (1G MWh) în luptele purtate pentru rile de dreptate şi neatîr- Comunist Român, viteaza oamenii muncii de Ia
şi întreprinderea de trie tlaje Hunedoara (10 MWh). victoria revoluţiei de eli întreprinderea chimică
berare socială şi naţiona nare ale maselor largi noastră armată, dind do Orăştio acordă o impor
inţelegînd pe deplin ne cepului anului, dintr-o se lă, antifascistă şi antiim- populare, cu lupta dîrză vadă de un înalt simţ al tanţă deosebită valorifi
datoriei, a luptat cu ab
cesitatea folosirii raţionale rie de unităţi industriale, perialistă, pentru liberta pentru afirmarea fiinţei negaţie, alături de glorioa cării superioare a tutu
a energiei electrice în pro care au economisit însem tea şi independenţa pa poporului. Aşa cum sub sa armată sovietică, pen ror materiilor prime şi
cesul de producţie, a eco nate . c a n t i t ă ţ i de e- triei, eroismului dovedit liniază secretarul genera! tru eliberarea părţii de materialelor utilizate în
nomisirii pe toate căile a norgie electrică în con de armata română în răz al partidului, tovarăşul nord-vest a României de producţie. Astfel, în pe
acestei importante valori diţiile obţinerii unor de boiul antihitlerist. Această Nicolae Ceauşescu, în ex sub ocupaţia trupelor hi- rioada trecută de la în
materiale, colectivele de oa păşiri ale prevederilor de sărbătoare, devenită tradi punerea la plenara lărgită tieriste şi hortyste. Vor ră- ceputul anului şi pină
meni ai muncii din între pian la producţia de ba ţională, constituie totodată a C.C. al P.C.R. din 1—2 mîne pentru totdeauna în în prezent, după cum
prinderile şi instituţiile ză. Aşa sînt întreprinde o manifestare a înaltei iunie a.c., do-a lungul conştiinţa poporului nostru ne spunea tehnicianul
judeţului, din organizaţii rile miniere Barza şi preţuiri de care se bucu secolelor, armata română eroismul, curajul şi spiri loan Văcaru, do Ia com
le comerciale şi de pe şan Hunedoara, întreprinde ră astăzi armata ţării din a acţionat numai şi numai tul de sacrificiu ale bra partimentul plan al în
tiere au acţionat cu hotă- rea de prospecţiuni şi ex partea partidului, a între în apărarea fiinţei poporu vilor ostaşi români, care treprinderii, lucrătorii
rîrc şi responsabilitate', pa plorări geologice Deva, în gului popor. lui, a independenţei naţio în crîncenele încleştări eu de aici, printr-o mobi
triotică, au adoptat mă treprinderea chimică O- Făurită şi condusă de nale". duşmanul la Sfintu Gheor- lizare ’ exemplară, au
suri corespunzătoare în răştie şi altele. Partidul Comunist Român, în zilele de foc şi c- ghe, Tîrgu Mureş, Oarba reuşit să-şi depăşească
procesul de producţie, în armata României socialiste roism din august 1944, ar dc Mureş, Păuliş, Turda, sarcinile la polietilenă
întreaga activitate, reuşind Ne aflăm în ultimul tri reprezintă una din cele mata ţării, sprijinită de Cluj, Oradea, Cărei au în recuperată cu peste 450
să se încadreze în repar mestru al anului, cînd pre • mai însemnate realizări formaţiunile de luptă pa scris cu litere dg aur în tone (utilizată la fabri
tiţiile de energie electri tutindeni, în sfera econo ale revoluţiei şi construc triotice, de întregul popor, filele cronicii eliberării în- carea navetelor), ia oxizi
că, chiar să obţină unele mică, preocupările trebuie ţiei socialiste din ţara a zdrobit forţele duşma de fier cu 110 tone, iar
economii. De menţionat orientate prioritar spre noastră; ea este continua nului cotropitor de pe în Colonel GHEORGHE TICHIE la piese de schimb cu
preocupările susţinute şi toare demnă â glorioaselor tregul teritoriu de sud, circa 2,5 milioane iei.
rezultatele bune de Ia in- (Continuare in pag. a 3-a) tradiţii ale poporului ro centru şi vest al ţării, ni- (Continuare în pag. a 3-a)