Page 82 - Drumul_socialismului_1982_10

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 76

Azi, IM RECOLTEI, PRIN VREDNICIA OAMENILOR, PĂMlNTOL RODEŞTE TOT MAI MAT E L E

OU IVI
Aceşti oameni minunaţi — mecanizatori 8.00 Tcleşcoi
24 OCT
8.30 Almanal
9.00 ne stra
In raidurile noastre efec­ Maria Căluşer, şefa fer­ muncii in agricultură. De 9.30 Reporta
Oameni
tuate in timpul campaniilor mei vegetale a C.A.P. Si- aici reiese inalta răspun­ 10.00 Viaţa s
agricole pentru a consem­ meria : „Unitatea noastră dere ce o are el. Produc­ IN JURUL
na aspecte ale amplei bă­ a obţinut o producţie de ţiile agricole depind de o Transmi
tălii pe care o desfăşoară peste 3 300 kg griu la hec­ multitudine de Iactori, intre de la C
)
narea
pe ogoare cooperatorii, tar. Acest succes se data- care aportul mecanizatori­ juită de
mecanizatorii şi specialiştii reşte, intii de toate, me­ lor este hotărîtor". în jude
- insulleţiţi de 'îndemnurile canizatorilor care au mun­ Ştefan Creţu ; „Un om a tovar
Ceauşes
adresate de secretarul ge­ cit cu cea mai mare res­ care trebuie să lie prezent general
neral al partidului, tovară­ ponsabilitate, cu conştiin­ mereu la datorie, cînd este Comuni
şul Nicolae Ceauşescu pen­ ţa faptului că îndeplinirea cazul, in, virf de lucrări, şedinţei
tru înfăptuirea noii revolu­ exemplară a sarcinilor ce chiar şi duminica". Socialis
sar
de
ţii agrare, pentru a smul­ le revin este o datorie de Petru Mezei: „Mecaniza­ recoltei
ge pămintului roade cit prim ordin. Ei se numesc torul este investit cu o ma­ 12,15 Lumea
mai bogate, — am auzit a- Pavel Vinerean, Viorel re răspundere. Tot ceea ce 13.00 Album
15.00 Telespo
desea cuvinte calde, de a- Chiş şi Nicolae Bălţatu, faci trebuie să faci foarte n am o •
preciere şi respect la adre­ oameni care orice sarcină repede şi, in acelaşi timp, denţese
sa acelor oameni ce se ar primi — şi, cum se ştie, lâră nici o greşeală. Au C.A.P. Dobra. Se pun bazele recoltei ele legume din anul viitor. 17,40 O.N.U.
niversa
ailă in primele rinduri ale in agricultură sint lucrări fost nenumărate situaţiile 17.50 Călător
efortului pentru a obţine multe şi deosebit de com­ cind ziua munceşti la se­ { 3 8,40 Rcporti
1 nor amii
producţii mari la hectar, plexe — o execută la timp mănat sau la secerat, iar Lepuiicsuiîoerel© ie M 19.00 Tclejur
pentru a asigura hrana şi de cea mai bună cali­ noaptea la arat". 19.30 Călător
necesară poporului: meca­ tate". La marginea oraşului, pe 1975, s-a ajuns la o pro­ ferma a p r o d u s şi li­ mea. C
nizatorii. Alăturăm acelor Dar, poate, mai intere­ Cea mai mare satisfacţie malul Crişului Alb se află ducţie de 317 tone. Iar vrat cantinelor minerilor 19.50 Cin tare
To anini
aprecieri - pe care le-am sant este să aflăm cum şi in activitatea mecanizatori­ pămînturile fermei legu­ după alţi cinci ani, în de la I.M. Barza, cantinei- 20.30 Film a
consemnat la timpul potri­ ce gîndesc cei ce muncesc lor - ni s-a spus nu o dată micole a C.A.P. Brad. Cul­ 1980, producţia S-a dublat, restaurant Grişcior, canti­ mcsa“.
vit — altele, rostite de oa­ la volanul tractoarelor şi al - este stringerea roadelor tura legumelor nu avea ajungînd la aproape 700 nelor celor două unităţi studiou
Ger mai
meni competenţi : altor maşini agricole, cei de pe ogoare. La seceriş tradiţie aici în Ţara Za- tone. spitaliceşti din oraş şi ce­ 22,10 Telcjur
loan Manolescu, ingine­ ce alcătuiesc puternicul de­ sau la cules, ştiind că in randului. Primele încercări Acum se cultivă legume lor ale unităţilor şcolare, 22.30 Stu di ol
rul şei al C.A.P. Beriu: Jn taşament al mecanizatorilor fiecare bob de griu, in fie­ de a produce legume s-au pe o suprafaţă de 40 de cit şi restaurantelor „Gri­ LUNI, 25
unitatea noastră lucrează agriculturii. Am stat de vor­ care ştiulete este înmaga­ făcut în urmă cu un de­ ha, iar pentru a se răspun­ sul" şi „Zarand“ o gamă 15.00 Telex
mecanizatori foarte buni, bă, intr-un moment de ră­ zinată şi munca mecaniza­ ceniu şi jumătate. Expe­ de mai bine cerinţelor largă de produse de gră­ 15.05 Emisiui
maghia
meseriaşi de prima mină, gaz, cu ciţiva din lucrăto­ torilor, a celor ce au arat, rienţa în cultura legume­ autoaprovizionării s-a con­ dină — ardei gras, ardei 17.50 1001 d<
harnici şi conştiincioşi, loan rii secţiei 5.M.A. ce deser­ semănat şi întreţinut cul­ lor s-a cîştigat treptat, struit şi o seră cu o su­ gogoşar, ardei iute, roşii, 18.00 Jtirchide
Murgoi, loan Trosan, Ni­ vesc Cooperativa agricolă turile, este şi firesc ca a- muncind şi învăţînd. Ast­ prafaţă de o jumătate de vinete, varză, sfeclă roşie iui
colae Damian sint oameni de producţie Pricaz. lată cest moment să dea satis­ fel, în anul 1970 s-a obţi­ hectar şi solarii pe 4 ha, şi altele. 20.00 Telejui
20,20 Sub a
pe care zorii ii găsesc la ce ne-au declarat ei : facţii şi împliniri eforturilor nut -o producţie de 93 to­ în care se produc legume Activitatea legumicultoa­ Selecţii
volanul tractorului şi nu llie Roşu, şeful secţiei : acestor făuritori de recolte. ne legume. Suprafaţa cul­ timpurii pentru consumu­ relor din lunca Crişului colul
cu oca
de puţine ori coboară la „Mecanizatorul este un om tivată s-k extins în conti­ rile colective, cît şi pen­ Alb este concentrată în a- tei dc
ore înaintate din noapte". aliat in primele rinduri ale TRAIAN BONDOR nuare şi după cinci ani, în tru piaţă. Anul acesta ceste zile la întreţinerea tistic ,
culturii de roşii din ciclul 20,45 Orizon
ţific
doi de producţie, în seră, la 21.05 Teatru
S p r ijin d e n ă d e jd e recoltarea şi sortarea mor­ „Autor
cian 1
covilor, pătrunjelului, păs-
tîrnacului, sfeclei roşii şi 22.00 Te le j u:
la s t r in g e r e a r e c o it e i verzei de toamnă. începînd ay^^gaia
din 21 octombrie se duce la
piaţă şi spanac clin a doua
In această toamnă, două ria Seco.şan, director ad­ recoltă a anului. Toate le­
săptămini încheiate, cata­ junct cu munca educa­ gumicultoarele, între care TIMIŞOyţ
logul claselor a Vil-a şi a tivă. H ă r n i c i a elevi­ m&s* 51 Maria Nistora, Maria Pas- Radioprogr
Imperativei
Vi-a, de la Şcoala genera­ lor din clasele a Vii-a H cu, Ana Achim, Maria Du- agricultură
lă nr. 4 Deva, s-a . strigat (dirigintă profesoara Sil­ gan, Ana Nojac, mun­ te în acţi
în cîmp. Lecţiile de aici via Băilă), a Vll-a C (pro­ cesc cu h ă r n i c i e şi tri­ musetare
18,00 ' Infi
elevii şi le-au însuşit cu fesoară Lucia Guga), a mit zilnic către consuma­ 18,10 Aetna
plăcere, hărnicie şi voie Vll-a E (profesoară Emilia tori legume proaspete, de trie : Cont
voltarea
bună, strădaniile numărîn- Carasiniu) merită toată bună calitate. O prezenţă şi de mat.
du-se in... sute de kilogra­ lauda, precum şi a celor activă, cu merite deosebi­ rii : Hunei
din clasele a Vll-a B, F,
me de legume şi fructe a- te în producţia legumicolă, g rai vi de
alcătuit la
dunate la sfîrsitul fiecărui G, D, A. o au mecanizatorul .Bujor nil or mu
schimb. Hărnicia elevilor şi ca­ Danciu şi tinărul inginer prin derea
drelor didactice de la a- şef de fermă Petru Bolcu. construcţii
— Activitatea agricolă ceastă şcoală se regăseşte Ferma legumicolă a C.A.P. Studio liri
din această toamnă a fost în stringerea a 17 980 kg Brad a livrat pînă acum aur“ ; 19,0
o muncă foarte serioasă. prune, 13 500 kg mere, scară : Sii
Şi, dincolo de cantităţile 23 160 kg morcovi, 7 000 beneficiarilor săi aproape minata** d
800 tone produse de grădi­
19,30—20,00
de legume şi fructe recol­ kg cartofi, 3 300 kg fasole, nă şi a realizat aproape un nai „Cîntf
tate, noi am mai cîştigat 3 960 kg vinete, 6 660 kg La C.A.P. Şoimuş se acţionează energie pentru efectuarea ogoarelor de toamnă. milion lei venitgri.
ceva — mărturiseşte pro­ castraveţi, precum şi a
fesoara Viorica Hişcuţia, 1 200 kg porumb (numai în
directorul şcolii devene cu ultima zi de practică). Ornagio muncii lucrătorilor operelor
peste 2 300 de elevi. A- ★ DEVA:
ceastă muncă ne-a ajutat ' In campania de toamnă, (Urmare din pag 1) sectorului zootehnic. Nume­ (Patria);
ben (Ari
foarte mult în sudarea co­ zilnic peste 27 000 de e- roase cooperative agricole le intercooperatiste Chi- Pornind de la rezultatele RA: W:
lectivului. levi hunedoreni au dat un rnindia şi Grind în privinţa dobîndite, ţăranii coopera­ I-II (Flac
sprijin de nădejde lucră­ ze în bune condiţii obliga­ au depăşit prevederile pe onorării prevederilor la fon­ tori, mecanizatorii şi cadre­ galben
— La fermele legumico­ ţiile contractuale ce şi acest an la efectivul de
torilor ogoarelor. Ei ău re­ dul de stat. le tehnice din agricultura Toate mi
lă şi pomicolă de la C.A.P. coltat mai mult de 24 000 le-au asumat. Merită evi­ bovine sau ovine. Aseme­ In cinstea Zilei recoltei, judeţului nostru îşi expri­ mai mie
fără
me
Sintandrei şi la ferma nr. tone de legume, fructe, denţiate şi rezultatele înre­ nea exemple oferă C.A.P. lucrătorii og&arelor hune- mă hotărîi’ea fermă de a-şi torul);
la
producţia
de
gistrate
2 a asociaţiei din Deva, cartofi,, plante tehnice, va­ legume, cartofi şi sfeclă de Sintandrei, Brad, Haţeg, dorene raportează succese aduce întreaga contribuţie, Toate numi i
plă
Ocoliş, To-
Oslrov, Rcnios,
loarea muncii lor ridieîn- de seamă şi în pregătirea sub conducerea organelor
pionierii claselor a Vll-a zahăr, unde se detaşează teşti şi altele, in ceea ce unor baze temeinice recol­ întilnirea
du-se la peste 2,3 milioane şi organizaţiilor de partid, LUPEN1:
şi a Vl-a s-au întrecut pe lei. C.A.P. Ostrov, Clcpotiva, priveşte indicatorul sintetic tei viitoare, în această pe­ la înfăptuirea deziderate­ cin Sam
ei înşişi — apreciază Ma­ LUCIA LICIU Şoimuş, Mia, Dobra, ferma al activităţii desfăşurate în rioadă eforturile fiind con­ lor noii revoluţii agrare, a (Cultural)
nr. 2 a Asociaţiei horticole fermele zootehnice — pro­ centrate la efectuarea a- obiectivelor stabilite de ghiţitorul L
fărul);
Deva şi alte unităţi, care ducţia de lapte marfă — se răturilor adinei de toamnă Congresul al Xll-iea al rut mării
se prezintă cu apreciabile remarcă rezultatele dobîn- pe toate suprafeţele plani­ partidului privind dezvolta­ PETRILA
dite de C.A.P. Haţeg, Hă- ■
depăşiri la culturile respec­
tafturi Importante din creşterea puilor Mărlîneşti, ficate. In acelaşi timp, se rea intensivă şi moderniza­ mai depa
A N I N C
şi
tive.
rău,
Ostrov
acţionează cu forţe spori­
rea
agriculturii,
întîmpinind
Acţionind în lumina sar­ care au livrat suplimentar te pentru finalizarea pre- astfel Conferinţa Naţiona­ (Mu n cit o:
Incident
în timpul cît vitele s-au crescut şi livrat pentru cinilor şi orientărilor date cantităţi însemnate de lap­ ’ gătirilor in vederea iernă- lă a partidului şi cea de-a tul); BR
flat în taberele de vară, consum 6 500 pui şi a rea­ de secretarul general al te. Lăudabile sint, de ase­ rii animalelor şi menţinerii 35-a aniversare a procla­ mai priv
lizat un venit net de ua roşie
a Asociaţia economică in- 165 000 lei. Această unitate partidului, s-au depus e- menea, eforturile şi rezulta- unui potenţial ridicat al a- mării Republicii cu noi şi Vocile (]V
lele obţinute de C.A.P. Sil­
ercooperatistă Bobîlna s-a profilată pe producţia de forturi susţinute în vederea vaş şi Romcs, de asociaţii­ cestora pe întreaga peri­ importante succese în Atenţie 1
(Patria);
dezvoltării şi modernizării
niţiat creşterea puilor de lapte şi-a adus în acest oadă de stabulatie. muncă. mudia (
GIU-BAl
;ăină în adăposturile ră- fel o contribuţie însemna­ sa de e
nase libere. Această ini- tă şi la aprovizionarea Grăbeşte
BRAZI :
iativă s-a dovedit deose- populaţiei cu carne de pa­ CALAN:
niţă (Ca
iit de rodnică. Asociaţia a săre.
MERI A:
(Mureşu
18 (Lun
Milioane din sectorul * Alo, ate
(Min^r’']
producţiei industriale
In cadrul C.AlP. Silvaş caro Ie execută la coman­ Timpu
se amplifică şi producţia dă cetăţenilor şi care se ziua de
industrială, care aduce oferă spre contractare şi |t, $ Vreme
cooperativei venituri im­ comerţului. Această acti­ «flit să şi
portante. Accăătă- unita­ vitate aduce cooperativei senin n
noura tr
te produce şi livrează venituri de 4,5 milioane va sufli
paleţi şi diferite împleti­ Ici, dig, care peste 3 mi­ .... , . silică ri
turi din răchită. Acum lioane 'lei beneficiu net. ■ :>#>. ' & •10—60 • 1
sud-est.
s-a confecţionat din ră­ Piuă acum s-au realizat mmm xime v
chită şi mobilier — foto­ venituri ce depăşesc 3,8 20 şi 2c
lii şi mese — produse pe milioane lei. \ Z £ acţiune la care s-au concentrat toate forţele satelor pentru a fi finalizată grabnic — eliberarea terenului de coceni. minime