Page 86 - Drumul_socialismului_1982_10
P. 86
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Mobilizator program pentru îndeplinirea planului Slot necesare ritmuri sporite de lucru,
ordine şi bună gospodărire
pe acest an şi pregătirea planului pe anul viitor ic, oo
Un raid, întreprins pe crurile la .ora actuală, du el, firesc, stau lucrătorii. IC,05
1G,25
cîteva Şantiere din Deva a pă ritmul în care se mun Dacă faţă de cele relatate 17,05
(Urmare din pag. 1) optim a parametrilor pro valori strict necesare în avut drept scop urmărirea ceşte, este puţin probabil n-ram avea ce să le impu 17,20
iectaţi şi, în aceeaşi mă ■procesul de producţie. ritmurilor de execuţie, că va fi terminat în acest tăm maiştrilor şi muncito 17,50
restanţe, care trebuie re sură, de aprovizionarea Realizarea planului este modul în care sînt ,păstra an. lată .ce ne-,a spus mais rilor de la acest punct de 18,00
cuperate. tehnico-materială cores condiţionată în mare mă te şi gospodărite materia trul Szegedi Horst: lucru ei poate personalu 20,00
în realizarea planului a- punzătoare a unităţilor e- sură de organizarea mun lele de construcţii, .olt de — N-avem oameni des lui de la aprovizionare —, 20,25
(
nual, secretarul general al conomice — domenii în cii, de ordinea, disciplina judicios sînt folosite ma tui, n-av.em utilaje -sufL în schimb, la capitolul or
partidului a recomandat să care tovarăşul Nicblae şi buna gospodărire din şinile şi utilajele din .do ciente, nu ne -vin ritmic şi dine, bună gospodărire, 20,45
se dea cea mai mare aten Ceauş eseu a recomandat să unităţi, elemente care pre tare. în cantităţile necesare ma grijă faţă de materiale au 22,00
ţie exportului, atit în ţări se pună mai multă ordine zintă încă unele neajunsuri La cele patru blocuri — terialele solicitate. destule neajunsuri. Plăci
socialiste, cit şi pe devize şi disciplină. Aceste orien (în unităţile miniere şi si aflate în stadii diferite de — Concret, cîţi oameni de BCA sparte, datorită
convertibile, asigurîndu-se tări trebuie să le aibă în derurgice, pe şantierele de execuţie — de pe bulevar
astfel importul necesar atenţie şi să le materiali construcţii şi în transpor dul Decebal, activitatea se
pentru desfăşurarea nor zeze exemplar şi unele în turi, în unele sectoare din desfăşura în ritm susţi IIWESTITIÎÎ.E EL’
mală a producţiei. Deci, în treprinderi din judeţul agricultură). nut. La blocul „1“ — ajuns diopi
paralel cu onorarea co nostru, cum sînt Combina în privinţa investiţiilor, la nivelul şase — construc mmm UĂ - - La o
menzilor la export, să tul siderurgic „Victoria" s-a recomandat să se ia torii au după cum ne spu tură:
Revii
avem in vedere şi reali Călan, unităţile miniere din măsuri hotărîte pentru în nea maistrul Viorel Chifor, rul i
zarea importului stabilit Valea Jiului şi din indus deplinirea planului în toa cîteva zile avans faţă de de ş
prin plan, precum şi pre tria uşoară etc. grafice. La celelalte .trei Pe şantierele de construcţii din Deva as cui
gătirea corespunzătoare a în acelaşi timp, se cere te domeniile, să se insiste sînt în grafice. Deşi spaţiul lin i
„Can
planului export-import pe încadrarea severă în nor mai ales p.e finalizarea o- din jurul obiectivelor a- Braţ;,
anul 1983, asigurînd astfel mele de consum — unde biectivelor din industria mintite nu este prea larg, v-ar trebui în acest mo mînuirii neatente si depo le şi
continuitate şi eficienţă ac avem încă mari r.ezer.ve. extractivă, energetică şi in şatier este ordine, ma ment, ce materiale şi uti zitării necorespuiizătoare, 10,40
sute de cărămizi „aranja- de ş
tivităţii economice. Şi în metalurgie, unde in metalurgică, exact în sec terialele de construcţii sînt laje vă lipsesc ? te“ grămadă, ciment, alte pioni
— Ne-ar trebui, urgent,
Legat de export, dar nu dicele de scoatere a meta toarele în care şi jude bine păstrate. Excepţie fa 4 izolatori, 10 faianţari, 5 materiale împrăştiate în te ;
ţul nostru are cele mai
12,05
numai la export, se pune lului .este necorespunzător mari sarcini în acest an, ce o grămadă mare de betonişti şi doi geamgii j.urul clădirii sînt .dovezi turişi
tot mai acut problema ca , (la Combinatul siderurgic în 1983 şi In întregul cin BCA spart, despre care (pînă la sfirşitui lunii tre ale unui slab spirit gospo folclr
lităţii produselor. „Avem Hunedoara) şi în industria maistrul Chiior ne spunea buie să punem sticla la dăresc. inier;
o industrie puternică, bine lemnului — consumul de cinal. .că s-a deteriorat în timpul toate ferestrele, dar n-avem Şi acum cîteva aspecte la 1
dotată şi trebuie să facem lemn ia mobilă (care tre .Secretarul ; general ,al transportului şi descărcării încă 'repartizat nici un de la Staţia de utilaj tera- rioşil
ştiri
produse de înaltă calitate ! buie să .stea în atenţia co partidului s-a referit ap.oi şi că-1 va utiliza la izola geamgiu). Apoi cîteva •sier a Trustului de con ce ;
— releva secretarul gene lectivelor din cadrul Între la necesitatea îmbunătăţirii rea terasei blocului. schele autoridicătoare şi strucţii din Deva. 13ra gata 10,25
ral al partidului. Să nu prinderii ide prelucrare a activităţii din agricultură Tot în grafice se află şi tubulare. De asemenea, să fim convinşi că aici s-su Hori;
ordoi
mai plece din fabrică nici lemnului Deva), şi în pro şi pregătirea de pe acum lucrările de la blocul ,«C“, pentru lucrările ce le avem lichidat în totalitate ne SBulei
un produs care nu cores a anului agricol 1983, con- dar maistrul Simion D.udaş de executat în continuare, regulile în ce priveşte or Polit
punde cerinţelor, fără a cesul de preparare a căr cluzionînd ca în întîmpina- sublinia că dacă cei de la .solicităm .să fim aprovizio dinea şi buna gospodărire rictăi
fi supus probelor cores bunelui şi minereurilor şi ■rea Conferinţei Naţionale S.TJ.T. nu-i vor trimite naţi în mod ritmic, cu a materialelor şi produse le si
de 1.
punzătoare din toate punc exemplele nu se opresc „rampele de casă scară" terasit alb, praf de piatră lor finite,, când am ajuns intr-i
tele de vedere!“ Nici din aici. a partidului şi a celei de-a (RP T) în timp util, adică şi ciment alb. în spatele poligonului vechi, muzi
judeţul nostru nu trebuie Secretarul general al 35-a aniversări a proclamă în cîteva zile, atunci vor Necazuri mari au con lingă depozit. Aşa îi spu stop
să mai iasă produse sub partidului a cerut să se rii Repnblicii să mobilizăm fi obligaţi să încetinească structorii şi din cauza cu nea inginerul .Cornel Ds-
normele admise de calita dea mai mare atenţie, în larg întregul popor la în ritmul de lucru. relelor trapezoidale. Au a- mian, şeful secţiei indus
te. Să se depună eforturi, toate sectoarele de activi deplinirea hotărârilor Con Hotelul nou trebuia pre juns, după cum spunea trie, fiindcă ce am văzut U
să se ia măsuri pentru tate, recuperării şi refolo- gresului al Xll-lea al dat în iulie a.c. Termenul mecanicul Gheorghe Şon- noi, numai a depozit: nu
creşterea răspunderii mun. sirii materialelor, recondi partidului, a sarcinilor de s-a reprogramat pentru lu feleanu, o raritate în şan arăta. Plase de diferite di DE
citoreşti, pentru întărirea ţionăm unor materiale, plan pe acest an şi pentru na septembrie. N-a putut tiere. Din cauza unei cu mensiuni, colaci de fier be tria)
controlului de calitate. nopţi
subansamble, piese de buna pregătire a anului fi respectat nici acesta şi rele stă ditamai utilajul ton, plăci de BCA, panouri RA :
Bunul mers al activită schimb, economisirii ma 1983. după cum se prezintă lu zile întregi şi, alături de de beton armat, grinzi de blincl
ţii productive, realizarea şi teriilor prime, materiale beton, rastele de metal, alb
■depăşirea sarcinilor sînt lăzi, cofraje, multe altele gistu
lor, combustibilului şi e- ta);
condiţionate de buna func erau aruncate claie peste (Con;
ţionare a utilajelor şi ma nergiei — ca surse impor grămadă, de nimeni nu le ŞAN1
şinilor, atingerea în timp tante de asigurare a unor mai putea da de capăt. Şi O fa
brie)
atunci să ne mirăm că, de fiu p
seori, în şantiere, anumite CAN
profile de prefabricate so famil
,SĂPTĂMSNA ECOM0MIEÎ sesc aşa greu ? NEA
ti
(Min»
Sugerăm, de asemenea, gol a
(Mun
conducerii SUT Deva, ser SA :
viciilor de, resort şi con (Mun
ducerii Trustului de con Umb
strucţii Deva să acorde o zaţul
spîrătiaEiii te sssaoasjre mai mare atenţie modului enigr
ORA:
în care sînt folosite şi chiar pe (
Devenită o mamicsiare tra tate de stat, restituirea lor depozitate maşinile şi uti ni re a
diţională, „Săptămână econo putindu-se laoe oricind la ce lajele aflate în depozitul (Flac
miei" care se organizează in rere. Este asigurat de aseme Iube.‘
l'iecare an in perioada 25—31 nea secretul privind numele din incinta bazei noi- de piere
•octombrie constituia „a bun depunătorilor şi a sumelor e- producţie, deoarece stau tură)
prilej de trecere in revistă a c.onomisite şi a oricăror alte aici utilaje (unele noi- vînăl
rezultatelor înregistrate in pro date in legătură cu acestea. Sigrn
cesul de dezvoltare continuă Depunătorii la C.E.C. au o se nouţe), aduse pe bani grei, Poliţ
a acţiunii de economisire la rie de drepturi şi avantaje care în loc să fie repar de
•C.E.C. In acest sens este e- cum suit : scutirea de impo tizate în şantier şi puse în Und(
taovent faptul că ui utumii 5 zite şi taxe a depunerilor, şui):
:ani soldul general al econo dobinzi şi piştigupi, .dreptul lucru, „mănîncă", prin a- n-aţi
miilor populaţiei pe ţară s-a ,dfî .a împuternici alte persoa mortismente, de ani de zile,
•dublat. In , judeţul nostru, fa ne să dispună de sumele e- din fondurile financiare
ţă de 197C soldul general ai conomisife.
economiilor populaţiei era la ale unităţii.
•sfirşitui trimestrului XII a.c., .Un .rol important il are SecweiHă (Ie mancă de la I.F.A. „Viscoza" Lupeni. MIRCEA LEPĂDATU,
■de două ori mai mare. Dez C.E.C. şl în sprijinirea cu Foto: CRISTIAN ŞTEFAN. ACHIM NECHIF,
credite a populaţiei pentru Re;
voltarea conceptului de econo CONSTANTIN COHILTIR
misire în jindul populaţiei cumpărarea si construirea de -e — <ţ — <* — « 21 o
este exprimată şi de iaptul că locuinţe proprietate personală. O— — « —
de la an la an creşte numă In fiecare an se acordă un Ex
rul depunătorilor ia C.E.C., volum mare de credite. Ast
fel în 1982 s-r.au acordat .cre Sărbătorirea Zilei recoltei în judeţul nostru Ex
■sil libretelor de economii ce
ie .deipn .aceştia, ia 3li .sep dite în valoare de 7,0 milioa Ex
tembrie 1082, existau asupra ne lei, soldul total al .credi 52, ]
telor acordate in judeţ este •bazele de recepţie s-au
populaţiei din judeţ 105 801 Amplă etalare a hărniciei de stat, livrînd întreaga
librete de economii, cdea ce de 230 milioane lei. transportat şi predat 229 •cantitate de porumb con Foi
■înseamnă că un libret revine Avînd în vedere faptul că tone porumb. tractată. Doru Tămătaş, 592 91
la 1,17 locuitori. de ila an la au cresc venitu lucrătorilor ogoarelor
rile populaţiei şi — odată cu Iată cîteva aspecte de Viorel lordache, Ioan Mo-
'.Creşterea spiritului de eco
nomisire .este exprimata şi ele creşterea lor — şi posibilită muncă întâlnite în unele )ga, Dumitru şi Petru Că-
faptul că populaţia îşi depu ţile de economisire la C.E.C., (Urmare din pag. 1) strînger.ea şi valorificarea unităţi .din raza Consiliului nija, Vichente -Benţa şi alţi
ne economiile tot mai mult în faţa lucratorilor noştri se întregii recolte .a acestei unic agroindustrial Deva. •cooperatori au transportat,
pun sarcini Iot mai mari pe
pe librete pc termen. De ase legume şi fructe, între ca toamne, la -.pregătirea unor Duminică., de Ziua recol cu atelajele şi ou tractorul Tir.
menea, a cunoscut in ultimii linia stimulării activităţii de re : 120 tone ardei, 114 to baze temeinice producţiei tei, i-am întâlnit lucrînd la azi,
and o amplă dezvoltare eco economisire, de îmbunătăţire ne varză, 105 tone mere cooperativei, sfeclă furaje Vren
nomisirea organizată, prin c.on- permanentă a servirii popu .anului viitor. ■arături de toamnă pe me ră. La plug se aflau losif cu c
simţăminte permanente scri laţiei. Pentru realizarea aces şi pere, 8-9 tone struguri, Atmosfera specifică .zile canizatorii Cornel Magda, Ţir, Sorin Bota, (Gavrilă ziua,
se, prin virament, prin care tor obiective avem in vedere ■peste 70 tone cartofi, 55 'Dor.el Constantinescu şi >Caşvan şi alţi tractorişti. semi
fiamenii muncii consimt de ca în viitor să organizăm .cît lor de sărbătoare ,a fost slabe
mai multe .şi variate acţiuni tone ceapă, 28 tone toma întregită de * programele Xuca Hiviu, care au făcut O activitate intensă s-a dera
punerea pe librete de econo in rindul populaţiei pentru a te., precum şi alte produ ogoare pe 9 ha la C.A.P.
mii a unor sume direct din artistice prezentate 'de că desfăşurat în această zi si Tem
fi ci
retribuţia lunară. în judeţul face cunoscute drepturile şi se. In continuare, efortu tre formaţii de artişti a- Banpotoc. Tot aici — fo la C.A.P. Brănisca unde,
-avantajele ce ie oferă econo losind atelajele — ţăranii de,
.nostru, în prezent, avem pes misirea la C,E.C„ de a de rile legumicultorilor şi po matori şi de cele transmi folosindu-se patru auto 16 şi
te 9 000 de asemenea consim- rni cultoril.or -din judeţul se la staţiile .de radio cooperatori au terminat de camioane s-au dus la baza nala
ţăminte, a căror valoare de termina un număr tot mal transportai cocenii de po neat
păşeşte 3,7 milioane lei. mare de oameni ai muncii să nostru sînt concentrate la amplificare. de -recepţie aproape 40 to
economisească prin eonsimţă- rumb şi s-au continuat li ne de porumb. Alţi zeci de
îmbucurător este şi iaptul vrările de .porumb la fon La
«ă acţiunea de economisire raînt scris, în conturi curente Mobilizare sustkmtă cooperatori, lucrînd cu îl cald;
apropiem
să
personale,
acţiu
cunoaşte o maţe rfispîndire şi nea de economisire de locul * dul de stat, ultimele can ■atelaje, au eliberat 15 ha nor o
Sn rindul tineretului. Instru tităţi urmînd să fie pre semr
de muncă prin Înfiinţarea de de coceni. în terenul de va s
mentele de economisire spe la ÎMcrările li date azi. La A.E.I. Chimin-
cifice tineretului sftjt utiliza noi unităţi mandatare etc. dia erau la arat opt trac pe care s-au transportat est
te de tot mai mulţi elevi din De asemenea, vom avea şi în torişti între care ; Ioan cocenii erau la plug; jogn Fej
şcolile judeţului. In ultimii continuare in .atenţie perfec Pe ogoare .Ziua recoltei de recepţi.e şi la alte lu
ţionarea muncii lucrătorilor Cîzu, Gelu Bob, Ioan Pes ling tir, Gheorghe Bctea, zile :
ani nu fost ' organizate în a fost sărbătorită prin crări agricole de sezO’n. cu <
şcoli, „case de economii .şco de ghişeu, prin folosirea unor •muncă, pentru finalizarea îi. această zi s-au făcut o- car, Alexandru Bob şi Va- Mircea Voicu, Eugen Mîr- IZOlL
lare" conduse de elevi, sub metode care să contribuie la sile Zburică, iar la C.A.P. za, Mihai Ursa, Viorel Jur- bc.
■îndrumarea cadrelor didactice scurtarea timpului de aştep grabnică a lucrărilor agri goare de toamnă pe 255 ha, Veţel Aurel Cătălina, ca, Aurel Nojogan, şeful» rat <
Şi a comitetelor de părinţi. tare pentru efectuarea opera cole. S-a muncit cu spor an fost eliberate de culturi Gheorghe Rusu, Trandafir secţiei de mecanizare, Ioan turil
Procesul de economisire este ţiunilor. la eliberarea terenului de 349 ha, s-au transportat şi prin:
stimulat în ţara noastră şi de coceni şi efectuarea ogoa depozitat la fermele de Buruiană, Florin Buştea şi Bedea, mecanic de Între iar
drepturile şi avantajele ce le VASiLE FURSR relor de toamnă, la recol animale 523 tone sfeclă fu_ Graţian Bistrian, ţinere, secretarul comite şi 1
oferă depunătorilor Casa de directorul Sucursalei tarea şi însllozarea fura rajeră şi 227 tone coceni, Ţăranii cooperatori din tului de partid al coopera , dimi
Economii şi Consemnnţluni. serv;
Astfel, economiile depuse de judeţene C.EC. jelor, la transportul şi pre s-au recoltat şi însîlozat Bîrsău şi-au achitat in tivei, Viorel Simina, Au- cenc
cetăţeni la C.E.C. sînt garan Hunedoara-Deva darea porumbului la bazele 1 265 tone furaje, iar la tegral obligaţiile la fondul gustin Ţie şi Ioan Cozma.